3,459 matches
-
eu eram „ucenicul”, numai ochi și urechi, pus să fure toate secretele meseriei. Maestrul, avea o statură înaltă, uscățivă, puțin adusă din spate. Nu era un om exuberant. Corectura o făcea vorbind molcom cu cel în cauză, de abia se deslușea ce voia să spună, era ca un fel de monolog. Așteptam cu sufletul la gură ziua în care mergeam în micul atelier din strada Buestrului. Atelierul era la etaj, o cameră de dimensiuni modeste dintr-o casă din seria „locuințe
INTERVIU CU DOAMNA LIANA SAXONE- HORODI – ARTIST PLASTIC, PERSONALITATE LITERARĂ, MILITANT PENTRU ARMONIE... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292]
-
nicăieri din vastul univers. În rîme-am pus o lacrima de-a mea Să simți durerea sufletului greu, Dar poate însă Bunul Dumnezeu Spre mine pașii ți-i va îndruma. De-oi rătăci cărarea către mine Citește-aceste versuri printre rânduri, Să deslușești în ale mele gânduri Curate sentimente și divine. Eu te aștept o viață înainte, Tu îmi promiți că vii la infinit, Dar trandafiru-n vers s-a ofilit L-am îngropat în tainice morminte, În amintiri ce veșnic or să fie
UN VERS…O ROZĂ de CAPRAR FLORIN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368916_a_370245]
-
nevoință, uitați de fiii plecați la muncă în alte locuri. Mamă-sa, la post, îl aștepta. Trebuia să vină curând și capul familiei, dus la târg după niște porumb... La întoarcere, Culiță avea chipul străluminat ca cineva ce tocmai a deslușit o taină singur, ajutat doar de adâncul minții sale. Și începu: Când merg în satul rudarilor sus pe munte, trec și la dus, și la-ntors pe lângă un copac ciudat. E încins c-un brâu gros de zale, ferecat cu ditamai
OCHI CEREŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369105_a_370434]
-
ce este mai frumos și mai bun. Și, la urma urmei, nici nu știu cu ce să încep, pentru că fiecare poem îți atrage atenția, fiecare cuvânt poartă semnificații care ung sufletul și încântă spiritul cititorului, transpunându-l în lumea poetului, deslușindu-i zbaterile și trăind frumosul alături de el. Fie că este construită în vers clasic, rimat, fie în vers alb, poezia lui Gheorghe A. Stroia te poartă printr-o suită întreagă de trăiri, ghidaje de viață, punți de suflet purtând miresmele
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
și țăndărind podul unui curcubeu de emailuri sprijinite doar pe două puncte de oxid de fier, extrem de friabil. Dung!!!dungggg ... * * * Din singurătatea care călăfuise cu omăt nou, puținele poteci, pe care treceau la apă oamenii și sălbăticiunile, nu se mai deslușeau decât răzlețe și ca suind din adâncuri, urletele haitei de lupi. Dar preț de un zbor de corb doar, dincolo de spinarea ascuțită a crevasei și luând în răspăr crivățul, câteva pâlcuri cu jnepeniș își îndesau cetina printre pietrele crescute acolo
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
Insistă, aproape că uită o clipă de sine. S-a încovoiat de spate, s-a lăsat că mama care alăptează pruncul din leagăn, Este una cu sicriile acelea de sticlă pline cu documente de epocă medievală. Este miaopă și nu deslușește pe cat și-ar dori să vadă slova înscrisurilor rarisime. Totul i se arată că în culori de apă, vag, diluat. Abia acum simte cum se enervează, pe șine, pe lume. Cum nu are pe cine aruncă vina, îi vine în
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
nu sunt normal”, repetă el. Intră în casă doar cateva minute pentru a-și umple pipa. Când a ieșit afară, o pornire ciudată îl îndemna să facă o plimbare prin jurul casei. Parcă trebuia să meargă undeva, cineva îl chema. Nu deslușea nimic concret, dar simți o bucurie în suflet, ca o ușurare. Acel țipăt devenea acum o tânguire, „nu, nu ești normal”. „Da, nu sunt normal”. Așa a fost să fie, nu e vina mea. Așa a vrut cel de sus
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
Mov aripi de saten să-ți mângâie durerea, Cu praf de acuarela pe buze să-ți picteze, O lacrima de-alean să-ți tulbure privirea, Cu flori turcoaz de stele un vis să-ți contureze. În adieri de șoapte poți desluși chemări, Minute-mpotmolite de timp pietrificat, Un înger adormit în cuib de neuitări Și-un suflet ce în taină cu dor l-ai sigilat. Am să te-ating o clipă cât minte să mă ții, Voi fi un amănunt în zodie
ÎȚI LAS ZĂLOG UN MAC de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369803_a_371132]
-
de îngeri / la masă” Iată deci și ideea că acei care creează au fost atinși de aripa Divinității, au harul creației de frumos dat de Dumnezeu. Poetul este cel care își riscă viața pentru a deschide drumuri noi, pentru a desluși tainele existentei, ale viitorului (Cavalerii nebuni)(vaezi moto-ul!) Metafizic, poetul se întreabă: „Oare câți din noi vom ști / Dincolo de pod ce-o fi?” In ciclul „Anotimpuri vesperale”. „Pasteluri”, poetul se joacă, râde, se bucură, e melancolic, nostalgic, sfios, iubește
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
Oamenii de zăpadă nu vorbesc, se auzi glasul tatălui său, care tocmai se întorcea cu sania de la târg. Ionuț privi nedumerit în jur. Ningea bogat, cum nu mai ninsese în alți ani, iar pe zăpada proaspătă din fața casei se puteau desluși clar două șiruri de urme. Se repezi în casă și văzu imediat ciorăpelul rămas deasupra sobei încă de la Sfântul Nicolae, atârnând greu, iar sub el, o pereche de patine noi. Își desprinse nerăbdător și bucuros cadoul. Era plin cu cărți
POVESTEA VRĂJITORULUI DIN ŢINUTUL DE FOC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369919_a_371248]
-
în: Ediția nr. 1864 din 07 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Spre viitor Când uragane mătură pustiul Și cade noaptea peste infinit Ascult cu detașare zurbagiul Ce domină-n prezentul arvunit Nemărginirea clipelor senine O savurez în liniștite nopți Dar deslușesc tăceri adulterine Când valul mării bântuie la porți Atingerile stelei călătoare Au dispărut pe-un drum din ani lumină Am alungat tristețea și-ncordarea Dar ai rămas în mintea mea, regină... Părea că viitorul e pe-aproape Și-ncrederea și
SPRE VIITOR de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369963_a_371292]
-
trei, doi băieți și o fată, erau mai mari decât mine. Când erau bine dispuși și aveau timp, îmi arătau literele, cuvintele, îmi puneau creionul în mână ceva mai târziu și se amuzau pe seama mâzgăliturilor mele, pe care eu le deslușeam ca fiind mari descoperiri ori lucrări ale mele. Acum, mai suntem doar doi: primul născut și prâslea familiei, adică eu! Ceilalți doi au avut viața mai scurtă. Sufletele lor s-au ridicat la ceruri, înspre odihnă veșnică, cu iertarea bunului
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
Și nu-nțeleg de ce nu vrei să crezi C-al meu destin e să îți fiu aproape Și lumea s-o cuprind în ochii-ți verzi. Citesc povestea ierbii în privirea Ce sufletul mi l-a învolburat, Sclipiri în care deslușesc pădurea Se-aprind în ochii tăi, verde curat. Dar poate-ți va șopti-ntr-o zi destinul Să înțelegi. Nicicând să nu mă pierzi. Ce rost ar mai avea atunci seninul Când eu mă limpezesc în ochii-ți verzi? ODINIOARĂ
STELELE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370422_a_371751]
-
tuîncă mă întrebi în șoaptă, de ce tăcem ... XXIII. NOLI ME TANGERE, de Luminița Cristina Petcu , publicat în Ediția nr. 1047 din 12 noiembrie 2013. Ceva mă împinge să întorc privirea spre țărmul acela unde stă galionul pregătit de plecare, te deslușesc din ce în ce mai greu și poate mă voi întoarce la tine, amintindu-mi-te ca un Kafka al sfîrșitului de secol într-un moment de amărăciune extremă și totuși cînd mă gîndesc la fiece clipă care a trecut, în parte, la fuente
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
de unde nu putem lipsi prea mult rîvnind absolutul pasării Phoenix ori rugul pe care se mistuie unicul ei drept la dragoste. Noli me ... Citește mai mult Ceva mă împinge să întorc privireaspre țărmul acela undestă galionul pregătit de plecare,te deslușesc din ce în ce mai greuși poate mă voi întoarcela tine, amintindu-mi-teca un Kafka al sfîrșitului de secolîntr-un moment de amărăciune extremăși totuși cînd mă gîndesc la fiece clipăcare a trecut, în parte,la fuente muda înainte de toate,s-ar zice că amintirile decolorează
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
lirica elenă I.M.Panayotpolos edenul se reflectă în dragostea de pământ,de pădurile și clipocitul apelor.Em mărturisește undeva:Am iubit acest pământ din prima mea tinerețe.Am umblat pe cărările lui,am ascultat freamătul freamătul pădurilor,clipocitul apelor,am deslușit mesajul oceanelor(...).Descoperirea tainelor vieții,cunoașterea pătimașă a iubirii ce depășește frumusețea telurică,irupând spre spațiul invadat de lumină a ideii, sunt tot atâtea elemente ale edenului poetului grec înțeles de poetul grec:Femeie cu trup de arc întins,încă
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
În ciuda acestor neajunsuri, m-au plăcut și am căzut de acord să stau de probă, să vedem cum decurg lucrurile mai departe. Am învățat să vorbesc cât de cât italiana destul de repede, ce nu înțelegeam desenam și fata bătrânei mă deslușea. Ea a stat cu mine o săptămână și așa am învățat cum să spăl bătrâna, cum să-i dau să mănânce și ce să-i dau, de ce medicație are nevoie și rânduiala casei. Aș spune că am avut noroc. Bătrâna
CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369420_a_370749]
-
chiar daca afara e frig, Iarna aduce multă căldură în sufletele tuturor! Zăpada cernută din văzduh a troienit drumurile și se așterne peste tot ca o plapumă albă, iar vântul șuieră melodii superbe, unele mai vesele, altele mai triste, uneori se deslușește câte o serenadă melancolică, alteori o fanfaronadă nespus de frumoasă. luna își arată fața luminoasă cu sclipiri de basm, ce se reflectă din zăpada proaspăt ninsă. Regina reușește să domolească vântul și să pună capăt dansului fulgilor dalbi albi. Peste
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369517_a_370846]
-
unei apariții tipărite. Iată, însă, că, înaintea unei lansări, ce s-a desfășurat în Sala de consiliu a Teatrului „Traian Grozăvescu”, din Lugoj, am recitit cartea și, cu acest prilej, spre încântarea mea, noi direcții de lectură mi s-au deslușit. Încât, m-am gândit că n-ar strica să adaug abordării inițiale, precumpănitor descriptive, un demers precumpănitor interpretativ, spre a rotunji, după puteri, echivalentul hermeneutic al operei. Ceea ce și întreprind în șirurile ce urmează. Principiul de unitate al prozelor, situarea
EUGEN DORCESCU, ÎNTRE DHYANA ŞI MAYA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370648_a_371977]
-
Trapă Înfloritoare de sub Picioare“ și Poezie, nu dintre poet și medic / nebun (după cum se știe dintr-un arhicunoscut proverb hispanic), trapa îndemnând la urcarea „nevăzutei“ trepte, nu a „expresionist-nebănuitei“ lui Lucian Blaga, ci a celei «într-un elan oniric», deoarece deslușește pericolul „de a ceda“ presiunii „creatorilor“, în vreme ce „Călăul Liric“ - „înspiralat de «lehamitea de heruvim»“, însă bine „monitorizat“ de Eroul Liric - așteaptă „insuficient motivat“, „croșetând absent“, „deschiderea supapei“, contrabalansând, în murmurarea-i, acea spăimosă / alarmantă „șoaptă a trapei“: «venim, vuim / până la
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
dorit să atragă atenția cititorilor săi asupra faptului că iubirea trebuie să fie înțeleasă, respectată și prețuită”, așa cum afirmă domnul Malciu Marian. În cântul dulce-al vieții împărtășim apă gustată-n seri de curcubeu, și-n file albe, azi, destinul deslușim, ducând iubirea noastră-n apogeu.” Remarcabile sunt de asemenea poeziile adunate în capitolul " Despre ei... despre noi..." "Hulpavii vulturi fură de la bătrâne, lacrimi, din coșul veșnic gol. Le fură cornul de la gură, copiilor flămânzi...” ... și românii cei mulți, nevoiți să
ÎMPLINIRE PRIN IUBIRE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369567_a_370896]
-
Construiește cetatea ta înțelegând bine că ea se poate înaltă numai cu GÂNDURILE tale. Acest drept, de a construi propria ta viață prin gândul instruit, învățând de la alții, judecând realitățile din jurul tău, privind adânc în ochii celor întâlniți spre a desluși adevărul, văzând înțelepciunea din cărțile uitate poate, cu tot ce vezi, cu tot ce auzi, începi să clădești prin gândurile tale. Vei pune în cetatea ta cu ziduri poleite cu aur și sclipiri de diamante, gunoiul de pe străzile puștii și
CETATEA de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369675_a_371004]
-
Iar ai tăi ochi să soarbă nemurirea, Doar țărmul mării să te urmărească. Și multe doruri găzduiește cerul, Tot multe inimi se ascund în vers, Dar câte ar străbate efemerul Spre a luci pe veci în univers? Să învățăm a desluși misterul, Iubirea va sfinți orice demers. ----------------------------------------- Alexandra MIHALACHE Slobozia, 25 iulie 2015 Referință Bibliografică: Alexandra MIHALACHE - POEZII DE ACASĂ / Alexandra Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1669, Anul V, 27 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Alexandra Mihalache
POEZII DE ACASĂ de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369747_a_371076]
-
de vis, Mă tem că nu-s de-ajuns dureri de nemurire Să farmece căderea din viață în abis . De-aceea tu, minune, îngăduie-mi să caut Ce n-am găsit vreodată și nici n-am să găsesc. Te-oi desluși slugarnic din sunetul de flaut, Din geamătul furtunii pe care îl iubesc ! Te voi găsi curată și dureros de-aproape, Târzie și sătulă de neființă grea , Te-oi recunoaște însă pământul e la pleoape Căci fericită-a fost nechibzuința mea
I R E V O C A B I L de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369752_a_371081]
-
care-i adevărul? După o clipă de gândire, Bățălău, care începuse să tremure, întrebă timid: cine semnează cele două liste? Casapu îi smulse din mâna lui Pascu cele două liste și, cu tot întunericul ce se lăsa, la lumina lunii desluși pe ambele liste mai multe semnături indescifrabile, identice. --Cred că sunt semnăturile celor de la comisie, spuse Casapu. Nu văd legătura. --Vă spun eu, domnule inginer, se lumină la față primarul. Domnul Vârtosu este în posesia acestor liste de multă vreme
SRL AMARU-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369750_a_371079]