1,762 matches
-
pad], c] nu exist] nici o mașin] de tuns funcțional]...). Asemenea condiții prohibitive sunt interpretate, desigur, sub forma condiții prohibitive pentru responsabilitatea moral] chiar și atunci când determinismul nu se afl] în discuție. Dar argumentul fundamental aici este c], de vreme ce adev]rul determinismului (sau falsitatea acestuia) pare s] nu conteze pentru precizia înțelegerii a ceea ce putem și nu putem face, compatibiliștii cu aceast] convingere susțin c] nu determinismul în sine ne priveaz] de puterea de a face lucrurile și altfel decât le facem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
determinismul nu se afl] în discuție. Dar argumentul fundamental aici este c], de vreme ce adev]rul determinismului (sau falsitatea acestuia) pare s] nu conteze pentru precizia înțelegerii a ceea ce putem și nu putem face, compatibiliștii cu aceast] convingere susțin c] nu determinismul în sine ne priveaz] de puterea de a face lucrurile și altfel decât le facem. Mai degrab] factorii prohibitivi particulari sunt cei care au acest efect. Desigur c] într-o lume determinist] va exista o explicație determinist] pentru prezența unui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care ne-o pretind determiniștii radicali. Deterministul radical într-adev]r insist] s] judec]m semnificația acestor reacții din punct de vedere obiectiv sau impersonal, o acțiune imposibil de duș la îndeplinire în interacțiunile noastre interpersonale cu altii. Așadar, indiferent dac] determinismul este adev]rât sau nu, viziunea asupra propriei persoane nu este negociabil]. Așadar, adev]rul determinismului susține în mod inutil libertatea, responsabilitatea moral], obligația moral], laudă, învinuirea și predeapsa. Deși, prin urmare, contribuția lui Strawson ar putea fi înțeleas] că
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reacții din punct de vedere obiectiv sau impersonal, o acțiune imposibil de duș la îndeplinire în interacțiunile noastre interpersonale cu altii. Așadar, indiferent dac] determinismul este adev]rât sau nu, viziunea asupra propriei persoane nu este negociabil]. Așadar, adev]rul determinismului susține în mod inutil libertatea, responsabilitatea moral], obligația moral], laudă, învinuirea și predeapsa. Deși, prin urmare, contribuția lui Strawson ar putea fi înțeleas] că o strategie de respingere a incompatibilismului, ar fi mai corect s] o înțelegem că pe o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
liberatea de voinț] înseamn] s] fii liber s] vrei ceea ce vrei s] vrei sau, mai exact, s] ai voința pe care o vrei. O asemenea viziune asupra libert]ții de voinț] este, susține el, neutr] prin raportare la adev]rul determinismului. Este irelevant dac] avem voința pe care o vrem din cauza unui proces determinist sau din cauza șansei (norocului). (Un libertarian ar fi înclinat s] înțeleag] acest mod de a pune problema ca tendențios.) Ce înseamn] s] avem voința pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu ne putem mulțumi s] l]s]m la o parte reacțiile noastre chiar dac], așa cum susțin incompatibiliștii, asemenea atitudini ar fi nejustificabile obiectiv într-o lume determinist]. S] presupunem c] Strawson are dreptate. S] presupunem, de asemenea, si c] determinismul este adev]rât (și recunoscut că adev]rât). Determiniștii radicali au dorit s] susțin] c], dat fiind adev]rul determinismului, reacțiile pot avea, în cel mai bun caz, un rol de instrument, si anume unul de control social (Edwards, 1961
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar fi nejustificabile obiectiv într-o lume determinist]. S] presupunem c] Strawson are dreptate. S] presupunem, de asemenea, si c] determinismul este adev]rât (și recunoscut că adev]rât). Determiniștii radicali au dorit s] susțin] c], dat fiind adev]rul determinismului, reacțiile pot avea, în cel mai bun caz, un rol de instrument, si anume unul de control social (Edwards, 1961). Delictul nu va fi un comportament imoral (pentru c] aceia care îl s]vârșesc nu vor putea s] fac] nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
excepțiile fiind unii minori, anumiți indivizi dereglați psihic ș.a.m.d. - o mare parte a penologiei morale consider] nejustificat] pedepsirea legal] pentru motive ca acelea oferite de determiniștii radicali. Potrivit unor asemenea puncte de vedere, în afar] de adev]rul determinismului care ne arăt] c] nici unul dintre noi nu este agentul liber, responsabil moral, presupus de practicile noastre morale și legale, avem o mulțime de motive empirice pentru ideea conform c]reia practicile penale tradiționale sunt lipsite de succes și trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Campbell, C.A.: On Selfhood and Goodhood (London: Allen and Unwin, 1957). Chisholm, R.M.: „ Human freedom and the self”, The Lindley Lecture, 1964; reeditat în Free Will, ed. G. Watson (Oxford: Oxford University Press, 1982). Edwards, P.: „Hard and soft determinism”, Determinism and Ffreedom în the Age of Modern Science, ed. S. Hook (Collier Books, New York, 1961). Frankfurt, H.: „Alternate possibilities and moral responsibility”, Journal of Philosophy, 66, (1969) 829-39. -: „Freedom of the will and the concept of a person”, The
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
C.A.: On Selfhood and Goodhood (London: Allen and Unwin, 1957). Chisholm, R.M.: „ Human freedom and the self”, The Lindley Lecture, 1964; reeditat în Free Will, ed. G. Watson (Oxford: Oxford University Press, 1982). Edwards, P.: „Hard and soft determinism”, Determinism and Ffreedom în the Age of Modern Science, ed. S. Hook (Collier Books, New York, 1961). Frankfurt, H.: „Alternate possibilities and moral responsibility”, Journal of Philosophy, 66, (1969) 829-39. -: „Freedom of the will and the concept of a person”, The Journal
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Hook (Collier Books, New York, 1961). Frankfurt, H.: „Alternate possibilities and moral responsibility”, Journal of Philosophy, 66, (1969) 829-39. -: „Freedom of the will and the concept of a person”, The Journal of Philosophy, 68 (1971) 5-20, reeditat în Free Will and Determinism, ed. G. Watson (Oxford: Oxford University Press, 1982). -: „Identification and wholeheartedness”, Responsibility. Character and Emotions: New Essays în Moral Psychology, ed. F. Schoeman (Cambridge and New York: c] mbridge University Press, 1987). Hobart, R. E.: „Free will aș involving determination and
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Character and Emotions: New Essays în Moral Psychology, ed. F. Schoeman (Cambridge and New York: c] mbridge University Press, 1987). Hobart, R. E.: „Free will aș involving determination and inconceivable without it”, Mind, 43 (1934) 1-27; reeditat în Free Will and Determinism, ed. B. Berofsky (New York: Harper and Row, 1966). Honderich, Ț.: A Theory of Determinism: The Mind, Neuroscience, and Life Hopes (New York: Oxford University Press, 1988). Huxley, A.: Brave New World (1932); (Harmondsworth: Penguin, 1955). Kant, I.: Foundations of the Metaphysics
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] mbridge University Press, 1987). Hobart, R. E.: „Free will aș involving determination and inconceivable without it”, Mind, 43 (1934) 1-27; reeditat în Free Will and Determinism, ed. B. Berofsky (New York: Harper and Row, 1966). Honderich, Ț.: A Theory of Determinism: The Mind, Neuroscience, and Life Hopes (New York: Oxford University Press, 1988). Huxley, A.: Brave New World (1932); (Harmondsworth: Penguin, 1955). Kant, I.: Foundations of the Metaphysics of Morals. Lucas, J. R.: The Freedom of the Will (Oxford: Oxford University Press
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a se recrea, pentru a-și dezvolta formarea și informarea dezinteresată pentru a participa la o activitate socială obștească sau pentru cultivarea liberă a capacităților sale creatoare. Acest aspect al timpului liber nu înseamnă însă libertate absolută și excluderea oricăror determinisme, ci doar eliberarea de obligațiile primare și libera alegere a activităților. Odihna cea mai eficientă nu constă în inactivitate și lenevie, ci în schimbarea unei activități cu alta, libera alegere a activităților pe care ne face plăcere să le desfășurăm
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a se recrea, pentru a-și dezvolta formarea și informarea dezinteresată pentru a participa la o activitate socială obștească sau pentru cultivarea liberă a capacităților sale creatoare. Acest aspect al timpului liber nu înseamnă însă libertate absolută și excluderea oricăror determinisme, ci doar eliberarea de obligațiile primare și libera alegere a activităților. Odihna cea mai eficientă nu constă în inactivitate și lenevie, ci în schimbarea unei activități cu alta, libera alegere a activităților pe care ne face plăcere să le desfășurăm
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dimpotrivă, fragmentarea obiectului cercetării În nenumărate parcele distincte, ceea ce face imposibilă conturarea unei viziuni globale. Alți critici subliniază moștenirea ideologică marxistă Încorporată În discursul Școlii Analelor, structuralismul excesiv al acesteia și folosirea exagerată a analizei cantitative, ba chiar un anumit determinism socio-economic, aparent mai nuanțat, dar tributar aceleiași viziuni ideologice rigide. Cercetătorii anglo-saxoni, cum ar fi Robert Darnton, evită chiar termenul de istorie a mentalităților, preferându-l pe cel de istorie culturală (subliniind astfel apropierea lor de perspectiva antropologiei culturale), În timp ce
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
manifestă sinceritate când vorbesc despre ea, iar dintre cei interesați se remarcă o grupare ce vorbește cu pietate despre destin, În timp ce alții flirtează cu el sau sunt Îmbufnați. Realitatea destinului nu poate fi explorată decât prin raportare la alte concepte: determinism (destinul include determinismul, dar Îl depășește), la fatalism (nu se poate concepe destinul fără nici o notă de predestinare, dar omul e și predeterminat și liber) și la libertate (se spune că un factor oarecare a rupt destinul unui om, s-
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
vorbesc despre ea, iar dintre cei interesați se remarcă o grupare ce vorbește cu pietate despre destin, În timp ce alții flirtează cu el sau sunt Îmbufnați. Realitatea destinului nu poate fi explorată decât prin raportare la alte concepte: determinism (destinul include determinismul, dar Îl depășește), la fatalism (nu se poate concepe destinul fără nici o notă de predestinare, dar omul e și predeterminat și liber) și la libertate (se spune că un factor oarecare a rupt destinul unui om, s-a pus În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
utilizarea prepozițiilor "simetrice" dintre și între, Iordan (1943) arată că una dintre acestea poate apărea în locul celeilalte. Pe de o parte, lingvistul prezintă situația în care "dintre apare pentru între: este o admirabilă armonie dintre necesități și voință, dintre umilința determinismului orb și onoarea creațiunii omenești (CL, 22 Iunie 1935, 3, 3); armonia ce există dintre ofițer și soldat (CL, 9 Maiu 1936, 6, 4)"1, pe de altă parte, situația în care "între se substituie lui dintre: tăind legăturile între
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
manageriale deoarece aduce În atenție o perspectivă psihosocială complexă de analiză a comportamentului consumatorului. Într-o societate În continuă schimbare și adaptare la provocările globalizării comportamentul individului uman capătă noi accente, iar schimbarea atitudinală este din ce În ce mai frecventă și cu un determinism din ce În ce mai greu de descifrat. Comportamentul consumatorului acoperă o arie socio-economică majoră a procesului globalizării și integrării europene. Studierea unei astfel de teme este importantă din cel puțin trei mari considerente: comportamentul consumatorului pune În evidență modificări atitudinale și comportamentale care
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
stop cardio - vascular sau inhibiție respiratorie și moarte. Din punct de vedre al tulburărilor psihice, intoxicația cu substanțe psihoactive toxicomanogene poate determina instalarea unui sindrom confuzional, delirant - halucinator sau a unor sindroame psihotice afective, schizofreniforme, paranoide, diferite de psihosindroamele cu determinism predominant endogen. Comportament adictiv sau dependent: reprezintă modul de utilizare dezadaptat a unei substanțe conducând la o alterare a funcționării sau a unei suferințe, clinic semnificative, caracterizată prin prezența a trei sau mai multe dintre manifestările următoare, la un moment
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
prelucrarea fină a suprafeței metalice [14]. Mecanismul dezvoltării unui pit poate fi explicat (paradoxal, cunoscând că forma redusă − instabilă − a metalului nu poate fi menținută decât într’un mediu reducător, adică chiar acela care favorizează pittingul) ca un proces cu determinism redox. Defectele suprafeței unui metal oarecare nepasivizat dar rezistent chimic (prezentate în figura 11) sunt caracterizate de existența unor microadâncituri inițiale. La interfața metal−soluție apare o echilibrare din punct de vedere redox între potențialul redox al metalului și cel
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
insolubili care să blocheze lumenul pitului. Atingerea unei mărimi suficiente a pitului permite accesul liber al soluției în pit, deci echilibrarea potențialelor soluției și metalului, oprind procesul corosiv. Și coroziunea chimică poate fi interpretată în același mod (ca având un determinism redox) dacă considerăm modelul pilă cu electrolit solid (oxidul ce separă un electrod metalic - de speța I-a - de unul de gaz, atmosfera versus altă zonă a metalului). În cazul sistemelor neierarhizate (cu un singur nivel), se manifestă o dependență
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
nu este întotdeauna același lucru din punctul de vedere al desfășurării procesului, chiar dacă din punct de vedere matematic este, dependența este cel mai adesea asimetrică. Atunci când sistemul investigat, la nivelul căruia se manifestă dependența Efect = f(rH) de tip gaussian (determinism redox direct), este integrat de un suprasistem ce-și urmărește homeostazia - este cazul sistemelor biologice și celor integratoare ale acestora - la nivelul acestuia din urmă se manifestă o dependență Efect = f(rH) mai complexă, cu alură în M, care este
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
motiv, am considerat utilă amintirea câtorva generalități referitoare la domeniile ce concură în dezvoltarea acestei secțiuni. 2.2.2.1. Implicații ale rH-ului în procese fizico chimice Acest nivel de organizare a materiei, primul în care se manifestă un determinism redox, va fi exemplificat numai cu aspecte privind procesele de transfer prin membrană care sunt implicate în existența și dezvoltarea foulingului biologic. Transferul prin membrane semipermeabile este determinat redox - direct (v. fig. 18) - atât calitativ, ca selectivitate (ioni și chiar
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]