2,015 matches
-
regiment de infanterie, de cavalerie și de dragoni aveau patru tunuri mici. La această campanie au mai participat 10.000 de cazaci și 6.000 de moldoveni, care „nu sunt potriviți - conform părerii a lui Moreau de Brasey - decât să devasteze un ținut ca și tătarii”. (Oare, despre ce teritorii devastate de moldoveni este vorba?, n.a.). Amiralul Just Juel (1664-1715) semnala participarea în această campanie a unui număr de 36.000 ruși, armata rusă fiind lipsită aproape cu totul de cavalerie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
tunuri mici. La această campanie au mai participat 10.000 de cazaci și 6.000 de moldoveni, care „nu sunt potriviți - conform părerii a lui Moreau de Brasey - decât să devasteze un ținut ca și tătarii”. (Oare, despre ce teritorii devastate de moldoveni este vorba?, n.a.). Amiralul Just Juel (1664-1715) semnala participarea în această campanie a unui număr de 36.000 ruși, armata rusă fiind lipsită aproape cu totul de cavalerie (eroare!). Autorul acestor însemnări considera că pe Valea Prutului au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
trimiterea forțelor de ordine: „Locuitorii din mai multe sate din județul Fălciu și Vaslui au trecut pe teritoriul comunei Oltenești, județul Fălciu oprindu-se la moșia Tărzii proprietatea Leonida C-tin arendată Ludwig Beer și în unire cu Târzienii au devastat casa arendașului. Întreaga comună Albești este în firbere. Armata cerută domniei voastre telegrafic nu ni s-au trimis, astfel că nu putem opune nicio forță nici împiedica venirea răsculaților spre orașul Huși. Rog binevoitor să dispozați trimiterea de urgență un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși. Rog binevoitor să dispozați trimiterea de urgență un regiment absolut necesar pentru menținerea ordinei. Procurorul și comandantul de geandarmi sunt în localitate fără mijloace”. Casa arendașului moșiei Târzii (sau Terdii, în alte documente), de pe teritoriul comunei Roșiești a fost devastată de locuitorii comunei Albești. A doua zi, într-o altă telegramă, adresată tot ministrului de Interne, prefectul județului Fălciu anunța intensificarea violențelor, solicitând iarăși intervenția armatei: „revoltele țărănești care au început de eri (9 martie, n.a.) în comunele Oltenești și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
comunei Albești. A doua zi, într-o altă telegramă, adresată tot ministrului de Interne, prefectul județului Fălciu anunța intensificarea violențelor, solicitând iarăși intervenția armatei: „revoltele țărănești care au început de eri (9 martie, n.a.) în comunele Oltenești și Albești au devastat curțile tuturor arendașilor. Asemenea revolte se semnalează și în comunele Răducăneni și Drânceni. Rog dispuneți trimiterea de urgență a unui Regiment. De la Iasy cerând nu ni s-a dat forțe militare sunt lipsit cu desăvîrșire de aceste forțe plecat localităților
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Regiment. De la Iasy cerând nu ni s-a dat forțe militare sunt lipsit cu desăvîrșire de aceste forțe plecat localităților indicate, procurorul, judele instructor și comandantul companiei jandarmi, dar fără armată”. Locuitorii din satele Budești și Vinețești, comuna Crețești, au devastat casa arendașului moșiei Budești, maltratând pe ajutorul de primar și pe secretarul comunei. În satul Covasna, comuna Cozia și în comuna Vutcani au fost distruse mai multe magazine evreiești, din cauza lipsurilor și în semn de revoltă față de arendașii de aceeași
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
împușca”. În Raportul procurorului Tribunalului Fălciu, D. Ralle, nr. 2304 din 7 aprilie 1907, trimis ministrului Justiției, se consemnează faptul că aceste incidente au avut loc „în ziua când locuitorii din Tătărăni, voind a intra în oraș, spre a-l devasta, s-a făcut uz de arme, omorându-se doi din ei. Cele întâmplate ajungând la cunoștința domnului Prefect de județ de pe atunci, Adam Mitache, domnia sa a chemat pe revizorul școalei spre a pune în vedere domnului Mităchescu că pentru câteva
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Încape. Le-am spus că nu mai am. Tipul cu pipa s-a uitat la mine. - O vrem pe toată, a zis. Ochii lui nu voiau nimic În mod deosebit. Stătea În lumină. Fața nu-i era numai Îmbătrînită - era devastată. Avea privirea unui om suferind de o boală incurabilă. - V-am dat-o pe toată, le-am zis. A-ntors capul fără chef și a-nceput să scotocească prin sertare și dulapuri. A găsit cîteva scrisori vechi, pe care le-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
și, de nu le rezista nimeni, se instalau; mai ales în casele lăsate sub paza unei nemțoaice erau chiar îndemnați să intre. Ei alergau întâi la pivniță, se îmbătau și apoi jefuiau nu numai pentru profit, dar și pentru a devasta ca sălbaticii. Aceasta fu soarta caselor lui Take Ionescu, Costinescu, Costescu-Comăneanu, Polizu-Micșunești, Al. Băicoianu, Victor Antonescu etc. și mai ales a fratelui meu Dinu Brătianu. În casele părăsite se știa dinainte că vor locui, crezusem însă că vor respecta pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
da românilor din curte; untul, asemenea. Citind toate aceste amănunte din scrisoarea lui Gheorghiu, ni se părea că asistăm la profanarea unei ființe iubite, dar ne mulțumeam să nu distrugă biblioteca, căci prin vecini se purtaseră și mai sălbatic și devastaseră sistematic: la Alexandrina, o țărancă vecină, au prăpădit tot; la Mihai Vlădescu, vinul curgea din gârliciul pivniței; la Leurdeni n-a mai rămas nimic, ca și la Furduești-Rătești. Țăranii au luat ce nu voiseră germanii, care îi îndemnau spunându-le
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
să nu li se facă demonstrații de simpatie. N-au lăsat în București decât pe domnii Antoniade, I. Duca, Naumescu și Săvescu 115. Ceilalți, abia sosiți la Săveni, au scris acasă. Acolo au avut o surpriză plăcută, casele nu fuseseră devastate, dar erau de o primitivitate extremă, unele nici saltele nu aveau pe paturile de scânduri, iar puținul bagaj ce li se îngăduise să ia nu le putea îndulci traiul. Dar li se asigură că nu vor muri de foame și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
În lunea Paștilor au scos oamenii la plug. Au ieșit de frică, dar sunt convinși că pe locuri arate cu așa păcat nu va crește nimic. Toți îi blestemau și îi urau din suflet. A ghermăni - la ei, vasăzică a devasta. Noi le țineam isonul și le spuneam că știrile rele de pe fronturi îi fac atât de înverșunați, dar trebuie să ne bucurăm, căci au pierdut speranța unei păci separate cu Rusia și cu noi și că se pregătesc de noi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lui Take Ionescu, prin Ciorăneanu, decorațiunea austriacă. A doua zi a primit 20 de cordoane și cruci de la oamenii politici români. starițul de la sinaia Nu știu cu ce ocazie sosi diaconul de la Sinaia, care ne spuse că toate casele sunt devastate acolo, în afară de a lui Costinescu, Take Ionescu, unde funcționau comandamentele, precum și vila Știrbey, Plagino, proprietatea unei austriece (d-na Al. Plagino). Că vila Emil Ghica a fost complet golită, precum și [cea] a d-nei Isvo ranu și toate celelalte. Deși privilegiată
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
întrebat, mirată de această mărturisire a lui, de ce nu a prevenit pe Brătieni la Iași și de ce nu fac un protest colectiv, ca să dezmintă acuzațiunile aduse lor. A răspuns că în acest moment este prea ocupat cu regularea stării lui devastate în toate felurile și că el personal ar risca prea mult acum, dar că se va ocupa mai târziu. Am rămas foarte mirată de vorbele lui. George Stroici a ținut să mulțumească Camerei pentru onoarea ce-i făcuse numindu-l
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
către Ionel, îmi dădeam seama că nu eram o excepție: „Nu aș vrea să mor, zicea el, înainte de a comite orori, în capul regimentului meu de cavalerie, pe teritoriul german“. Era un om fin, dar avea înaintea ochilor viziunea regiunilor devastate din Franța, peste care părea că a trecut un cataclism geologic. Atunci ne miram, acum înțelegeam: că la trecerea unei motociclete sau a unui automobil mă rugam la Dumnezeu să-i rostogolească înaintea ochilor mei... Uneori mă reculegeam, speram că
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
familia lor. Și ce ați vorbi? Ar fi neplăcut și pentru dumneata, și pentru ele.“ „Ai dreptate.“ N-a venit, fără însă a ne persecuta în ceva. Acest colonel, în momentul retragerii, văzându-și trupele nesupuse și înfrângându-i ordinele, devastând satele, zise: „Germania se prăbușește“. Apoi, fiind ajuns în drum de un regiment român și nevoit a se preda, a scos un revolver din cizmă și s-a sinucis. Revin însă la sosirea mea la Govora. Pe drum mă bucuram
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
sfârșisem cu d-na Jagow și mă pomenii cu baronul Taxis de la Legațiunea austro-ungară. Venise să-mi ceară sprijinul pe lângă Ionel pentru a nu fi expulzați din fosta lor legațiune, Str. Vamei, cerută de diplomații francezi, al căror locaș fusese devastat în timpul ocupației. Nu aveau cu ce-și plăti hotelul și voiau să ră mână acolo până vor putea pleca. „Nu pot face nimic pentru dumneavoastră, francezilor nu le putem refuza nimic, înțelegi și d-ta?“ „Fiindcă sunt exigenți?“ „Nu, domnule
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
informat, de aceea râdea. Când a văzut însă că se ține de vorbă, a crezut că i-au sosit rezerve și, speriați, au luat-o la fugă ca să nu fie prinși. Astfel nici nu s-au luptat, nici nu au devastat și n-am avut nimic de suferit la retragere, când, desigur, n-am fi scăpat fără a fi luați ostatici. Dar abia aveau vehicole pentru dânșii, unde ne-ar mai fi pus pe noi? Toate acestea le-am aflat de la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
parastasul lui Ionel. Mergând sus la ceaiul din sufragerie, unde ne întruneam toți, cerui Elizei voie să tai câteva crăci de mahonia și merișor pentru a le înlocui până la sosirea buchetelor de la București. „Nu, nu-ți dau voie să-mi devastezi grădina, strigă dânsa, în mirarea celor prezenți. Destul [că] moș Petre a pus acolo în toamna trecută astfel de ramuri fără știrea mea.“ „Dar dealul este plin de mahonia și merișor, îi răspunsei liniștit, și acum le voi tăia cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mari de împlinire intelectuală și iubeau cu pasiune literatura și artele? Mulți nu vor ezita să răspundă: nimic nu le putea oferi deceniul al șaselea acelor tineri, sub raport cultural, ca și sub alte raporturi. Epoca era abrutizantă, de prăpăd, devastată de cel mai inclement dogmatism din câte au funcționat, după război, în țările comunizate cu forța. Și totuși, cine cunoaște mai de aproape, ca generația mea, acele vremuri știe că lucrurile au stat puțin altfel. Întunericul care se lăsase nu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
înainte de criză generală indusă de începutul războaielor din Italia în 14941. Brigandajul [incursiunile banditești] la scară largă în Montagna Pistoiese în 1488 a determinat guvernul florentin să trimită un funcționar numit commissario sau "Comisar", ale cărui trupe au ocupat și devastat satul Gavinana 2. În Castiglione Fiorentino în 1489 o revoltă între țărani și orășeni a fost rezolvată de către un florentin cu titlul "Podestà și Comisar", care a impus în termeni punitivi stipularea supunerii reînnoite contado-ului înconjurător [județului] la jurisdicția orașului
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
primi din nou și ai curaj! Va veni la tine dacă va vedea că îți dorești acest lucru. Și mai este un mare adevăr pe care din păcate foarte puțini oameni îl înțeleg: sufletul nu îmbătrânește. Adesea într-un trup devastat de bătrânețe, se află un suflet gingaș doritor și capabil de multă, multă iubire. Și iubirea, oricând și oriunde ar apare, rămâne un sentiment minunat, divin, etern. E o mare nedreptate, chiar o crimă, să nesocotim sau să râdem de
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
trebuia să dăruiești de toate celor din sat, ca un fel de repetiție generală. Este un spectacol sinistru care amintește de o scenă din filmul Zorba-grecul, unde 121 Bubulina nu apucase să moară și privea cu groază cum sătenii îi devastează casa, luând fiecare după gust și dorință „darul” din cadrul pomenii. Tot în cadrul tradiției, în cele mai intime sau în cele mai dureroase momente, „lumea” te observă, te studiază, te asistă, te judecă și te condamnă. După noaptea nunții, în multe
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Albaniei, a murit în 1468, dar rezistența a continuat. Centrul ei erau zonele muntoase înalte, iar ajutorul venea din partea statelor italiene și a papalității. Dominația otomană totală a fost realizată abia în secolul următor. În acest moment, ținuturile albaneze erau devastate. Din cauza situației interne precare, mii de albanezi au emigrat. Deosebit de importantă a fost stabilirea unui mare număr din ei în regatul Neapolelui, unde locuiau în propriile lor sate și își păstrau limba și obiceiurile. Acești albanezi italieni aveau să joace
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și musulmani, pricinuiau o permanentă teroare în multe părți ale mediului rural. Unele bande erau formate din dezertori din armată sau din oameni care-și pierduseră pămînturile și căminele după retragerea forțelor otomane din fața armatelor habsburgice și rusești. Acești disperați devastau alături de bandiți satele lipsite de apărare. Eșuarea încercării de a ține sub control aceste grupuri era o altă nemulțumire perfect justificată a creștinilor împotriva autorităților otomane, cu toate că populația musulmană suferea firește la fel de mult. Orașul Marile orașe din Peninsula Balcanică erau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]