2,703 matches
-
Volumul Țara migrenelor (1970) cuprinde lungi poeme cu viziuni coșmarești amintind de „visul rău” al lui Al. A. Philippide, dar și de baladescul cerchiștilor sibieni (un text e dedicat lui Ioanichie Olteanu). Apare acum, definitoriu, și tema erotică, glorificând sentimentul devastator, într-un ciclu de sonete intitulat Confesional. G. se autodefinește ca descendent al lui Villon oarecum prin efectul de tabel mendeleevian al elementelor: „Prea-i villonescă viața asta, dar/ Nu-s eu de vină dacă-i villonescă!/ Probabil că era
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
Romanul Defonia (1981; Premiul Comitetului Central al UTC) e o „saga țărănească a anilor ’50” (Marian Papahagi), o cronică a dispariției dramatice a lumii vechi, lumea țărănească, ilustrată prin povestea familiei Orza. Colectivitatea apare, în viziunea romancierului, ca o formă devastatoare de agresiune a istoriei asupra individului. Prin proiectarea în fabulos, tema scapă șabloanelor. Un alt roman, Sâmbure înflorit (1990), continuă căutările din Defonia, asociindu-și dimensiuni ale unui poem geologic, iar nuvelele din Agent TFP: Omul nopții (1997) complinesc tematic
GURAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287386_a_288715]
-
scurtă durată și fără urmări. Proza de început semnată de G. pare direct influențată de modelul epic al Hortensiei Papadat-Bengescu (Vladimir Streinu), dar psihologia eroinelor din Episod, Medalionul sau Caișii în floare, dezvăluind un mecanism al senzualității nesatisfăcute, al neîmplinirilor devastatoare și al defulărilor nezăgăzuite, depășește orice limită a conveniențelor. În Vila Myosotis, imaginarul acaparează realitatea și o transfigurează, dincolo de prezența bolii, într-o poveste de dragoste cu accente dramatice exploatând o stare morbidă constantă, o perspectivă a tragicului permanent conștientizat
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
Parteihochschule Karl Marx (1948-1950), avea să conducă un institut de materialism dialectic și istoric la Universitatea „Karl Mark” din Leipzig, distingându-se În mai multe „campanii ideologice”. Scriitori și filosofi Victoria filosofilor de apărat În anii ’50 a avut efecte devastatoare În RDG, În primul rând asupra filosofiei marxiste, care, de atunci, n-a mai cunoscut tentative reale de renovare din interior. Începând cu sfârșitul anilor ’60, operele autorilor incriminați au fost din nou publicate, iar polemicile la adresa tradiției filosofice romantice
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cel de «profeți ai-mai-răului». Dacă primii Își găseau legitimitatea Într-o profeție măcar În parte realizată, ca partizani ai instituțiilor liberale, ai societății civile sau ai drepturilor omului, cei din urmă Își asumaseră statutul de intelectuali critici prin denunțarea efectelor devastatoare ale tranziției și prin apărarea victimelor acesteia. Discursul lor este mesianic și se plasează de asemenea Într-o perspectivă istorică pentru a anunța renașterea colectivă. Autori ai «teoriilor complotului», atribuind Întotdeauna criză pe care o traversează țară dușmanilor străini și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
poate repeta. Trăiesc, adică, „cu frica în sân”. Și din nou asocierea dominantă este cu alcoolismul. Întrebarea pe care atâtea femei, inclusiv din România, și-o pun aproape în fiecare zi: „Oare iar vine beat acasă și face scandal?” e devastatoare psihologic; în plus, dispare greu în timp, tocmai fiindcă nu e o simplă curiozitate și nu antrenează răspunsuri cu implicații nevinovate sau minore pentru viața de familie. Bineînțeles că, odată cu trecerea vremii, ca și orice rău uman, deși femeile se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
povestea, marcată de tristeți și privațiuni, a studiilor, a construirii unei cariere. Portrete de profesori și de ofițeri se succedă, lipsite de relief, iar narațiunea se aseamănă unui documentar. Al doilea volum cuprinde perioada 1907-1914, ultimul an reprezentând un cutremur devastator în biografia lui R.: câteva zile după nașterea ultimei fiice, Safta (Elisabeta), soția îi moare, după numai șapte ani de căsnicie. În aceeași vreme vine știrea asasinării prințului Ferdinand, la Sarajevo, ceea ce anunță catastrofa mondială. Cu totul altfel se definește
ROSETTI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289379_a_290708]
-
Mașina de scris, Trupuri pe ecranul de radar (1982), Viața în infraroșu, Podul Grant (1992), ce marchează o schimbare radicală. Orașul nu mai este privit ca un spațiu ideal pentru împlinirea visurilor (inclusiv a celor erotice), ci, dimpotrivă, ca unul devastator, care anulează identitatea insului, condamnându-l la solitudine. Imaginea supertehnicizată, la nivel planetar, a megapolisului sfârșitului de veac agresează individul până la anihilare. Sensibilitatea poetului („simt totul distinct, excitant, dureros”) - „ultrarealistă” (Marian Papahagi) - înregistrează tensiuni paroxistice, notația expresionistă atinge apogeul: „Se
SANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289462_a_290791]
-
american - că fiecare persoană este În ultima instanță stăpânul sorții sale. Putem să-i spunem iluzie, dar sentimentul de autoîmputernicire este atât de adânc implantat În mentalul american Încât chiar atunci când sunt confruntați cu evidența crescândă a amenințărilor globale potențial devastatoare, majoritatea americanilor consideră asemenea noțiuni cu mult prea pesimiste și defetiste. Indivizii pot să mute munții din loc. Majoritatea americanilor cred asta, Însă mult mai puțini europeni. Poate cineva construi În mod eficient un vis bazat pe un sentiment al
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fenomene catastrofice crează o mentalitate de asediu și un sentiment că fiecare trebuie să se apere pe sine Într-un război de supraviețuire. Ultima soluție ar exacerba răul sistemic creînd condițiile pentru un efect de feedback pozitiv, cu consecințe potențiale devastatoare pentru umanitate și lumea Întreagă. Acestea sunt deci Întrebările: Cum creăm o nouă legătură morală Între „sine” și „celălalt” care este suficient de expansivă și cuprinzătoare pentru a fi există la scară globală atribuindu-se o perspectivă universală? Putem stabili
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
disting clar între acestea destinul creatorului în raport cu societatea, dualitatea dramatică a ființei umane - combinație inconsistentă de dragoste și ură, sublimare monstruoasă sau ideală a unuia dintre cele două principii esențiale, soarta tragică a individului închis în citadela singurătății, iubirea - vrajă devastatoare a vieții omului, iar înainte de toate, credința în puterea artei de a înrâuri perfectibilitatea umanității. Această din urmă idee, primordială în concepția lui L. ca dramă a „obsesiei responsabilității” scriitorului față de oameni, a atras atenția asupra sa încă de la debut
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
derivă din condiția de exilat: „Aici sunt oaspete nu stăpân / din tot nimic nu e al meu / nici locu-n care nu rămân / nici bobul sec nici rodul greu” (Ens). Aruncat de soartă „în țara străină Amurg”, „argonautul” valah încearcă sentimentul devastator al singurătății într-un cosmos ostil prin indiferență: „Nici un strop de har nu pică / din vreo inimă de sus / cerurile se despică / într-o rană de apus”. Totul pare un pustiu nemărginit: „Târziu era, pluteam în fum / în scăpătatul cenușiu
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
la Adrianopole, în Moesia, a pus din nou în evidență, pe neașteptate, gravitatea problemei barbarilor. într-adevăr, goții, învingători, nu numai că masacraseră armata romană, omorîndu-l - lucru nemaiauzit - chiar pe împăratul Valens, ci organizaseră, stimulați de victoria obținută, nenumărate incursiuni devastatoare în anii următori; se liniștiseră datorită intervenției, în esență diplomatică și mai puțin militară, a lui Theodosius. într-adevăr, împăratul, deși temperase oarecum violențele goților (însă, avînd în vedere forțele sale reduse, n-a putut sau n-a vrut să
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
meridională), Africa, ocupată definitiv de vandali în 435 (anterior, ei se stabiliseră în Gallia și apoi în Spania), Gallia, străbătută de toate populațiile germanice menționate mai sus, apoi dominată definitiv de burgunzi și de franci. Italia, deși supusă unor invazii devastatoare, cum au fost cea a vizigoților din 410-411, cea a hunilor din 454 și cea a vandalilor din 455, rămîne guvernată de împăratul din Apus pînă în 476, cînd acesta e uzurpat de Odoacru, regele herulilor, iar stabilirea acestei populații
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
alte lucrări ale aceluiași cercetător. 8. Cassiodor Prosperitatea și pacea politică și socială din primii ani ai domniei lui Teodoric încep să pălească începînd de prin 520; regele și curtenii săi încep să-i persecute pe romani; urmează sîngerosul și devastatorul război dintre goți și greci, în urma căruia Italia intră sub opresiva și nemiloasa stăpînire bizantină, între 535-555. în 568, după mai puțin de douăzeci de ani, are loc invazia longobardă, care distruge unitatea politică a Italiei, sporește și extinde sărăcia
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Congedo, Galatina, 1979. IV. SCRIITORI DIN REGATUL VIZIGOT în raport cu celelalte regiuni ale Occidentului roman, Peninsula Iberică s-a bucurat de o relativă prosperitate în secolul al VI-lea; invazia goților în secolul al V-lea fusese fără îndoială opresivă și devastatoare, dar nu se asociase cu o persecuție propriu-zisă, așa cum se întîmplase în Africa, unde creștinii înduraseră prigoana vandalilor. Ca atare, treptat, consecințele ei fuseseră depășite și, dacă în secolul al V-lea și în prima jumătate a secolului următor în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ar fi apărut încă al doilea Anastasios. Așadar, Roman trebuie plasat în prima jumătate a secolului al VI-lea; apoi, Maas a descoperit în imnul Despre cutremur și pîrjolire referiri la unele evenimente din vremea lui Iustinian, cum sînt cutremurele devastatoare, pîrjolul de la Constantinopol, răscoala Nika împotriva împăraților Iustinian și Teodora; ostilitatea poetului față de „elini” ar fi un ecou al persecuției inițiate de Iustinian contra ultimelor școli de filozofi păgîni, încă active în epoca sa. în imnurile sale se mai găsesc
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de amploarea acelora despre care mărturisesc Sighetul, Aiudul, Piteștiul ș.c.l. Nu doar pentru români sunt importante mărturiile pe care le oferă Memorialul de la Sighet, ci și pentru alte popoare care au avut parte, în veacul XX, de aceeași devastatoare experiență istorică. Sunt importante aceste mărturii, în orice caz, pentru ruși, pentru polonezi, pentru cehi, astfel cum s-a văzut și din faptul că au fost reprezentați la Simpozionul de la Sighet de mari nume ale disidenței, ale opoziției politice anticomuniste
Sighet 2002 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14991_a_16316]
-
Încredere, fiind cel mai explicit sistem de comunicare. El comunică ideile rațiunii. Dă ordine sau protejează, susține. Apropie sau depărtează, Înlătură. Dar cuvântul nu este numai consolator. El poate avea și o acțiune psihomorală negativă, demolatoare, adesea chiar extrem de nocivă, devastatoare pentru interlocutor, sau poate fanatiza grupul de indivizi cărora li se adresează. Este cazul minciunii, fabulațiilor, intrigilor, calomniei. Toate se pot ascunde sub cuvinte frumoase, pline de bune intenții, dar adesea „Drumul către Infern este pavat cu bunele noastre intenții
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
să se însoare, după ce aceasta își va ucide soțul. Dar, cuprinsă de spaimă și remușcare, femeia se sinucide. În alte schițe și nuvele S.-A. înfățișează sugestiv bălțile Dunării și peisajul arid al Bărăganului, dezastrele naturale din lumea satelor, incendiile devastatoare (La arie), seceta (Ape mari). Aceste descrieri - observă Tudor Vianu - se caracterizează prin „preciziunea imaginei”, natura fiind transpusă frecvent „cu simplitate sugestivă, fără comparații și epitete”, într-un stil de remarcabilă concretețe. SCRIERI: Scrisori către plugari, București, 1901; Drum și
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
L. Lévy-Bruhl), datorate unor forme de regresiune histero-emoționale de masă ce apar ca o consecință a epuizării emoțional-afective produse de stresul crizei sociale, îl reprezintă „refugiul colectiv într-un imaginar catastrofic”, având teme de genul: „sfârșitul lumii”, „cataclisme sau cutremure devastatoare”, „ciocnirea pământului cu meteoriți”, „alinierea planetelor”, „invazia extratereștrilor” etc. Toate aceste „reprezentări colective” cu caracter absurd sunt consecința stării de panică colectivă datorată insecurității și tensiunii emoționale a maselor. Ele sunt adesea speculate și utilizate ca „tehnici de manipulare” de către
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ce le-am zis. Petrecerea lor e mai mult de haimanale (subl. aut.), toate zioa vorbesc de politică, se plimbă de la unul la altul și nu Învață nimic; sau și de Învață unii, Însă câte ceva superficial și nesistematic” . O critică devastatoare așadar, cu nimic diferită de diatribele conservatoare proferate mai târziu de Barbu Catargiu sau Mihai Eminescu. Din toată moștenirea pașoptistă, Boerescu nu părea să se raporteze favorabil decât la cel mai oscilant, mai enigmatic și mai tradiționalist reprezentant, Ion Heliade
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
au vădit toate slăbiciunile care amenințau mereu o țară „eminamente agrară” cum era România, toate carențele sistemului politic și ale aparatului administrativ de la nivelul cel mai Înalt. Criza financiară de atunci a avut În primul rând cauze naturale - o secetă devastatoare - dar și cauze legate de o politică financiară nu chiar greșită, dar prea puțin prevăzătoare . O analiză succintă a acestor „imprudențe financiare” o aflăm la Titu Maiorescu. Acesta a făcut mențiuni la modul În care În timpul guvernării liberale a lui
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
invadate de ape sau, pur și simplu, spulberate de alte urgii îi pun pe turiști pe gânduri, aceștia orientându-se către destinații liniștite și care să le ofere siguranță. Uraganele, tornadele, incendiile, inundațiile sunt fenomene ale naturii care au influențe devastatoare asupra comunităților și zonelor în care acestea trăiesc. Pentru unele comunități, singura soluție în asemenea situații este relocalizarea, adică mutarea definitivă de pe actualul amplasament, din văile inundabile, fuga din fața amenințărilor naturii. Pentru altele, dezvoltarea durabilă înseamnă limitarea numărului construcțiilor noi
TURISMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
anunță o nouă fază în lirica lui S. Este o poezie în care introduce, în chip sistematic, mituri și concepte, o poezie metafizică, reformulând modelele modernității înainte de a le părăsi. Autorul le-a dat o justificare existențială (un conflict sentimental devastator cu Gabriela Melinescu) și o întâlnire, esențială, cu spiritualitatea lui Vasile Pârvan: „Dintre modelele mele existențiale niciodată nu a făcut parte și Eminescu. Opera lui, întotdeauna, ca și în secunda asta, îmi apare ca o operă copleșitoare. Omul, întotdeauna, ca
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]