2,113 matches
-
Emil Brumaru Dragă Dimov, , Firul de iarbă îl devoră Apoi se duce și se ouă, După amiaza, pe la două, Cînd noi dormim cu burta-n sus Visînd afacerea Dreyfus ! 2 - IV - 1968 Emil P. S. Orice s-ar întîmpla, nu cred că-i elegant să-i răspunzi lui Marian Popa
Găina este ierbivoră by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12371_a_13696]
-
de care, cândva, am fost în stare și care mi-a prefăcut glasul în laser. bine, dar asta e o nebunie, insistă el. eu râd și simt cum curg în slove, mă încheg acolo ca o tenie uriașă ce-mi devoră până și ultimul sens. ajunsă aici, știu că totul abia urmează să se întrupeze, să capete forma îndelung căutată, doar că nu știu unde, cum și când. în rest, totul e un hohot de râs și un icnet de neputință atroce. Fluturele
Poezii by Rodica Braga () [Corola-journal/Imaginative/3090_a_4415]
-
ospiciul. Eminescu rămâne visul frumos și curat al unei umanități care a uitat să mai viseze. Nu e loc pentru Eminescu printre noi. Dar poate va fi într-o bună zi, când ne vom trezi din coșmarul caragialesc ce ne devorează. Maniere Pe 16 februarie, în preziua aniversării a 60 de ani, pictorul Liviu Suhar a deschis, în sălile muzeului de artă contemporană de la Palatul Culturii, o amplă expoziție retrospectivă. Cele peste o sută de lucrări strânse laolaltă punctează traiectoria unei
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
însuți să te repeți cu exasperare în timp ce spiritul ți-e aidoma unui lemn uscat și doar cuvîntul umed cum o buză. Adult Pînă-aici tristețea pînă mai încolo unde nu mai bîntuie urmele copilăroase-ale incașilor și nici un munte nu-ți mai devoră Sărbătorile de iarnă nici un Paște nu-ți mai scoate lacrimile la vînzare pînă-aici unde modifici cu meșteșugărească migală doar ceea ce e cunoscut și jaluzelele niciunui vis nu-ți mai acoperă fereastra niciun telefon nu-ți mai tulbură necunoscutul smerit cum
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8207_a_9532]
-
omului: convorbiri pe lângă absența vorbirii. Adio, voi, secretare care ați călărit dealurile de la Hollywood până când din mașinile voastre de descris oase nu a mai rămas niciun cuvânt cu accent franțuzesc, niciun blazon care să-ți amintească de copilărie. Lumina a devorat culoarea frunzelor, dar aproape de loc lacătele din inima ta. Vulgaritatea ne-a acoperit pe toți ca pe un sfârșit de poveste, ca o bătălie cu torțe. Iar cele trei morți mici de la răsărit n-au venit pentru tine... Am biciuit
La mila frontierei dintre noi by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/5316_a_6641]
-
un strigăt de nenumit, ca și cum freamătă înainte de moarte, când totul pare pierdut, ars de tot și în veci împlinit?!! Arhitectura nopții Arhitectura nopții clară, greu deslușită în peisaj... Ce oră - tăcând cutremurat în turnul beznei - moartea și viața laolaltă le devoră?! Nimic neatins și vindecat. Și vane clopote amar cadența bat. Dar pentru ce și pentru cine? E noapte. Liniște. Pustiu. Tu strânge-ți capul între mâini. Singur te leagănă și lasă-te vorbit de sfânta gură a zeului orfan, de
Aura Christi by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/10449_a_11774]
-
este lumea noastră de toate zilele, lumea oricărui individ anonim, că aici ne putem întâlni cu vietăți ca pisifonele sau putem fi urmăriți de umbre amenințătoare, (vezi ipostaza rea a câinelui de aer), că aici, pentru vini necunoscute, putem fi devorați de "amintiri mocnite", ce preschimbă gândurile în "mari remușcări" ș.a.m.d. În acest sens, "evazionismul" lui Mircea Ivănescu se dovedește, poate, cu adevăr "subversiv". Avem de-a face nu numai cu o pledoarie implicită pentru individualitatea și utopiile omului
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
cu Paul Klee trebuie înțeleasă pe această direcție: amândoi sunt exploratori ai abisului. Horia însuși explicându-l pe Paul Klee explică poetica romanului: "Toate formele acestea sparte oglindesc sfărâmarea sufletelor noastre. Artistul a văzut dezintegrarea ființei umane" (p. 158). Abisul devorează într-un mod respingător umanul. Și cum poate fi acest peisaj decât înspăimântător și dezgustător? Romanul lui Dan Stanca ne îndeamnă să speculăm pe marginea acestei figurări a abisului ca sex feminin maladiv. Imaginea nu e totuși atât de scandaloasă
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
avem în final două entități diferite: lumea în care trăim, si “hartă” să mentală care există în interiorul fiecăruia dintre noi. Hărțile noastre mentale dau rezultate din ce in ce mai bune în sens științific, dar în acelaș timp societatea creată după regulile lor își devorează extrem de minuțios indivizii pe alte părți. De exemplu, stresul și bolile produc mai multe victime că niciodată, desi știință medicală este mai avansată că nicicând. Există oare un alt mod de a relaționa cu lumea în care trăim care să
Emoții care ne pot vindeca: Regăsirea centrului - Meditație și echilibru () [Corola-journal/Journalistic/65888_a_67213]
-
de o telegramă a surorii lui din capitală, care amintește condițiile statului polițienesc: "Veniți urgent stop. Neplăceri. Unchiul neînregistrat miliție stop" (p. 149). Se întâlnește cu soțul fostei sale logodnice, între timp decedată. Nepotul îi amintește adevărul că revoluția își devorează fiii, e revoltat că pe nimeni nu interesează soarta fostului ilegalist: "Ai luptat... te-ai întors... tu știi cum mai huzuresc foștii noștri ilegaliști, și cei adevărați, și cei închipuiți?" (p. 165). Pe drum, unchiul face un atac de cord
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
mă lega o prietenie destul de înfierbîntată pe parcurs, de prin anul II, ea stînd în gazdă la un preot (dînsa umbla goală pușcă sub un capoțel verde, lucios, scurt și picta trandafiri cu o pensulă muiată lasciv în acuarelele diluate; devoram împreună conserve iugoslave și felii de parizer, beam vinuri roșii; îmi divulga zburdălniciile maică-sii, viitoarea mea soacră; se lăuda cu flexibilitatea ei, putea să-și pună ea, soacra, ambele picioare cu tălpile la ceafă, desfăcîndu-se primejdios, prezentînd, ca pe
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
toamnă, că sunt eu. Vânatul regal Era un stol de lacrimi, de sunet și culoare, De forme neștiute arteziind solemn, Un templu de tăcere, lumină și mirare, Cu inima de piatră și trup mănos de lemn. Ochi fără de odihnă îl devorau în toate, Adulmecându-i urma, vânat de preț regal, Simțindu-l și-n afară, știindu-l și-n cetate, Firav și trainic totuși, ferit dar triumfal. Era din pași și umbră, din a nu fi și-a fire, Statornic în
Poemul și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7963_a_9288]
-
bucurăm de noi/ avem inima rănită și-mpacheta-tă-n noroi/ niște gheare de argilă mă săgetau indecis/ par-că-aș fi furat femeia și sexul din paradis// dau chitanțe sărăciei să mai plece și la altul/ vreau să simt cum mă seduce și mă devorează înaltul/ vreau un viscol să rateze moartea când va fi aproape/ și un Poseidon himeric să m-ascundă pe sub ape/ marea să-mi fie lințoliu și peștii să fie viermii -/ ei rămân, până la urmă, și huliții, și eternii// și-i
Actualitatea by Carol Daniel () [Corola-journal/Journalistic/8273_a_9598]
-
a trebuit să renunțe după un semestru din cauza dificultăților economice. S-a încris în armata SUA pentru a putea beneficia de ofertele educaționale, sperând astfel să își poată continua studiile. În timpul serviciului militar, și-a continuat lecturile în mod sistematic, devorând autori precum Faulkner, Twain, Hemingway și Melville. Reîntors din armată, și-a reluat studiile la aceeași universitate, unde și-a primit diploma în literatură, cu summa cum laude. Și-a continuat studiile cu trei masterate: în literatură, creație literară și
Joseph Daniel Haske: În bătaia puștii by Liana Vrăjitoru Andreasen () [Corola-journal/Journalistic/3768_a_5093]
-
deceniile anterioare, de la cosmopolitismul, antiumanismul și formalismul simboliștilor până la naționalismul șovin și falsul tradiționalism al semănăto-riștilor" (p. 118). Avem aici o mostră a gândirii proletcultiste, un dogmatism încordat într-o frază musculoasă ca un boa constrictor împotriva pradei sale multiple, devorată cu o mânie lentă, dar necruțătoare. O a doua frază, încă mai dezvoltată, colectează cu o blândețe simulată personalitățile care concretizează aceste deviaționisme: Lucian Blaga, "poet panteist mistico-bucolic, în versuri de un imagism delirant", Nichifor Crainic, Ion Pillat, Adrian Maniu
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
Calea Secii la oracolul de la contraforturile Parnasului sau dezolanta Arcadie reală, memoria biografică și culturală a lui Octavian Paler înregistrează secvențe și aspecte deja cunoscute; unele, extrem de familiare lectorului avizat. și totuși continuăm să îl căutăm și, literalmente, să-l devorăm pe acest scriitor inconfundabil, desăvârșit profesor de istorie, antropologie și estetică aplicată.
Ultimul Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9003_a_10328]
-
în care crima își pierde dimensiunile terifiante pentru a se reduplica în cotidian, ca violență generalizată. În Reconstituirea (1968) lui Lucian Pintilie, regimul comunist părea îmblânzit cumva de o mare plictiseală, plictiseala unui carnasier care își face siesta după ce a devorat o turmă. Era impresia pe care o lăsa regimul Ceaușescu în faza sa incipientă de falsă relaxare „democratică”, după atrocitățile comise în timpul regimului Gheorghe Gheorghiu-Dej. În reconstituirea lui Smarzowski, regimul redevine sălbatic din conștiința că nimic nu mai contează, că
În casa morților by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5936_a_7261]
-
încercare de definire a pisicii, lasă să se înțeleagă că nu doar despre pisică e vorba în versurile acestea: „a defini o pisică prin/ ipostazele ei - un pisoi orb și/ negru și nu știe decît/ să miaune mic și neajutorat/ devorat într-o noapte de maică-sa/ moartă și ea apoi într-un pod/ un ghemotoc pufos însuflețit/ ce toarce si se arcuiește/ frecîndu-ți-se de picioare/ și totuși ceva scapă/ miaună paginile cărții în noapte/ și ți se zbîrlește părul“. Interogația
Jurnalul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13279_a_14604]
-
alta spre schimbare și astfel de lunecare în alteritate, pentru Baudrillard nu mai există alteritate. Ea a dispărut cu totul, în măsura în care chipurile noastre sînt perfect uniforme și inexpresive. Curiozitatea de a ști ce face, ce simte, ce gîndește celălalt ne devorează, la propriu, ne anulează identitatea, acel mult sau puțin de diferența care ne făcea odinioară să fim noi înșine. Izbutind să aflu tot, mă pierd, de fapt, pe mine însămi, identificîndu-mă cu toți ceilalți, cu propriul lor conținut de gînduri
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
frumoasă, nici urîtă, mai degrabă banală, cu un zâmbet standard lipit pe figură și cu nasul călărit de o pereche de ochelari cu rame groase, pe numele ei de scriitor, E.L.James, iar în cartea de identitate, Erika Leonard. Romanul devorat de milioane de cititori se intitulează Cincizeci de nuanțe de gri. Este povestea unei studente virgine încăpută pe mâinile unui tânăr miliardar sadic și pervers. O poveste care nu poate fi reprodusă în detaliile ei cât se poate de scabroase
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4496_a_5821]
-
culme de cea mai lungă vacanță școlară posibilă, în primăvara, vara și toamna lui 1944, datorată cursului pe care îl luase războiul, și eu am citit cu nesaț „Universul copiilor”, revista scoasă de N. Batzaria (Moș Nae), și eu am devorat pe ascuns „Dox”-uri, și eu m-am delectat cu „Winetou”, cu „Bill Gazon”. La fel, desigur, cu filmele cu Stan și Bran. Alte experiențe evocate, cele mai multe, sunt însă ale lui Barbu Cioculescu și numai ale lui. Goleștii primei copilării
Pretinsul uituc by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3959_a_5284]
-
pentru perfecta adecvare a tehnicilor, a soluțiilor meșteșugărești care pot întrupa Spiritul. Borges - pentru conceptul Bibliotecii și pentru uluitoarele sale intuiții asupra Timpului, pentru apetitul comunicării cât mai simple, mai adevărate, mai exacte. Toți trei pentru a se fi lăsat devorați de Idee, pentru curajul de a fi fericiți întru Artă, pentru disocierea de orice formă de snobism, pentru dezinteresul față de bani, titluri, decorații, pentru munca acerbă și foamea de Adevăr. A-i considera modele mi se pare o aroganță. Înseamnă
Maia Ciobanu: „...liniștea este o excepție și a devenit practic un lux“ () [Corola-journal/Journalistic/5545_a_6870]
-
cauze ale suferinței, ci doar împrejurări favorizante, scoțînd din latență o natură excesiv de sensibilă, care răspunde neașteptat de acut la evenimente pe lîngă care alții ar trece indiferenți. În copilărie, Mihaela refuză să se joace cu copiii, se izolează și devorează cărți. E atrasă de filosofie și de limba franceză, de a cărei rigoare morfologică se molipsește pînă la a o transpune în viață. Numai că natura nu i se dezminte și strictețea formelor e frîntă de patotropie. Licențiată în limbi
Patotropia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2899_a_4224]
-
amețit de satisfacția "facerii" sale verbale, își recunoaște "nerușinarea", id est impostura artefactului estetic în raport cu trăirea ca atare: "Pe zi ce trece tot mai al tau/ pămîntule prieten./ Am inventat cîntece de adormit universul/ am îndulcit catapetesme/ m-am lăsat devorat de cuvinte/ călcîndu-te am trăit bucurii nerușinate/ bucurii de om singur" (Dacă toate gîndurile duc într-o carte). Poetul are sentimentul unei damnări moderne, în compoziția căreia intra istoria (nervozitate temporală), spaimă mulțimii (nevroza a solitudinii), dedublarea eului (inconformism al
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
spus, Finlanda este a treia țară din lume în ceea ce privește dreptul de proprietate a unei arme, are cea mai mare rată de crimă din Europa de Vest, dublu față de Marea Britanie, și cea mai mare rată de suicid din toate țările nordice. - cu Nokia devorată de Microsoft, Finlanda este mai dependentă decât oricând de vânzarea de hârtie... cea mai mare parte ajunge la baronii porno din Rusia. - Finlanda nu mai este nici "superputerea de învățământ a Occidentului", așa cum era faimoasă, din cauza mai multor incidente nefericite
Secretele murdare ale țărilor scandinave. Adevărul din spatele miturilor by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/54866_a_56191]