1,214 matches
-
era de aur curat; pieptul și brațele îi erau de argint; pîntecele și coapsele îi erau de aramă; 33. fluierele picioarelor, de fier; picioarele, parte de fier, și parte de lut. 34. Tu te uitai la el, și s-a dezlipit o piatră, fără ajutorul vreunei mîini; a izbit picioarele de fier și de lut ale chipului, și le-a făcut bucăți. 35. Atunci fierul, lutul, arama, argintul și aurul s-au sfărîmat împreună, și s-au făcut ca pleava din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
Întâmpinare, trebuia să inventez singur tot felul de manevre ca să venim În contact. Probabil că prefăcuta ei nepăsare (căci În momentul când ne Întâlneam Își Încleșta privirile Într-ale mele cu atâta forță, că era foarte greu să mi le dezlipesc) m-a făcut să fiu definitiv prins În acest joc nevinovat numai În aparență. Am Înțeles că privirile trădează ceea ce exista misterios În ființa noastră sau poate că nu am Înțeles nimic, dar era atâta energie În acest mod de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
un dialog secret, irepetabil, prelungindu-se nevăzut de noi și de ceilalți; acolo, sub banca protectoare, la Întuneric de ochii iscoditori, se complăceau ștrengarii de genunchi Într-un joc vinovat, se Înțelegeau atât de bine Între ei, nu se mai dezlipeau unul de altul; ea nota cu multă atenție explicațiile mele, se ridica și se Întorcea În banca a doua; câteodată, uita să se mai mute, rămânea toată ora de matematică În banca mea sau, cum s-a Întâmplat de câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
aproape de ceilalți. Ușa metalică se deschise din prima. Încăperea avea vreo douăzeci de metri pătrați. O cameră obișnuită, cu birouri de lemn, șase la număr, rânduite câte trei, cu scaune așezate astfel încât pupitrele să se bucure de lumină. — S-a dezlipit inscripția de pe ușă, observă Jenică. Își umezi degetele și întinse banda adezivă la loc : Acuma nu mai sunt compartimente de astea. La desfacere îi zice marketing și la personal resurse umane. La ăștia cum eram noi, mecano-energetic, cum le zice
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nu mi se părea deloc cunoscută. — Cine e? am Întrebat, aplecându-mă complice spre ea. De fapt nu-mi păsa, dar m-am gândit că fac ce trebuie. Nu „cine“, „ce“! aproape a urlat ea În șoaptă. Încă nu-și dezlipise privirea de la femeie. —Ce? am Întrebat eu, tot nelămurită. Cum adică „ce“? Glumești? Nu vezi? Ai nevoie de ochelari? Am crezut că face mișto de mine, dar a căutat În geanta ei supradimensionată și a scos o pereche de lentile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Avea În jur de un metru optzeci și șapte, o sută de kilograme și Întâmplător era același tip care stătuse la ușă și În seara petrecerii Penelopei. Nu părea deosebit de amuzat de haosul de la ușă, dar imediat cum Elisa se dezlipi de el, spuse: Sigur, Elisa. Câți sunteți? Intrați. O să-i spun managerului să vă facă rost de o masă bună. —Super, dragă, mersi mult. Îl ciupi de obraz și mă luă de cot, aplecându-se mult spre mine ca să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
mere coapte, cu frișcă proaspătă și șerbet din ăsta ca desert? Trebuie să spun, doamnă Robinson, ați ales niște ingrediente extraordinare. —Aoleu, mamă, tu ce voiai să faci? am Întrebat, Încântată de expresiile amândurora. Ghiveci, spuse ea, fără să-și dezlipească vreo clipă privirea de pe Sammy. Să le arunc pur și simplu Înăuntru și să le las la fiert câteva minute, cred. —Ei, și asta sună grozav, se grăbi să spună Sammy. Dacă preferați, fac asta cu mare plăcere. Nu! am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
romaniile populare" respective. După învățatul Tomaschek, care citează pe Miklosich, limba românească ar putea reprezenta starea lui "sermo rusticus", de la 400 la 600 d. H., vocabularul creștin latin fiind un împrumut din Balcanii încă supuși Romei. Aceasta (limba română) este dezlipită dintr-o foarte veche latină. Limba română, spune Iorga, are originea populară, pe un singur teritoriu, a primului grai, importat, gata făcut, în Dacia, și lângă care au trăit tot felul de diformări particulare ale noilor veniți, care însă au
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
iar cel care flirtează își poate îngădui sărutări mai îndrăznețe. A doua zi după o petrecere costumată, pe 13 februarie 1948, Bab povestește flirtul ei cu un oarecare François, care venise s-o invite la dans și nu se mai dezlipise de ea toată seara. Primul dans mi s-a părut extraordinar, căci felul lui de-a dansa e puțin spus original. Mă săruta fără contenire pe frunte și pe obraji. Când s-a stins lumina, potrivit obiceiului drag acestor J.
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ei oficial. Bab, care se simte acum detașată de fostul ei idol, îi acordă bucuroasă această favoare. Însă iată că Thibaud, iubitul lăsat baltă, se hotărăște să-i dea lui Zoé o mică lecție. Cum André și Zoé nu se dezlipesc unul de celălalt, Thibaud vine lângă Bab și nu se mai dezlipește nici el de ea. "Plin de tandrețe, jubilează a doua zi tânăra în jurnal, Thibaud îmi dădea mici sărutări dulci pe păr. Îmi mușca în joacă urechea, îmi
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
îi acordă bucuroasă această favoare. Însă iată că Thibaud, iubitul lăsat baltă, se hotărăște să-i dea lui Zoé o mică lecție. Cum André și Zoé nu se dezlipesc unul de celălalt, Thibaud vine lângă Bab și nu se mai dezlipește nici el de ea. "Plin de tandrețe, jubilează a doua zi tânăra în jurnal, Thibaud îmi dădea mici sărutări dulci pe păr. Îmi mușca în joacă urechea, îmi dezmierda obrazul și mă strângea tare la piept". În mai multe rânduri
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Sheila, cu ghiozdanul, fusta ecosez și codițele de școlăriță. "Dă-mi mâna și ia-o pe a mea. Oh, da, oh, da, școala s-a terminat..". Și dacă săptămâna-i făcută să muncești, De ale tale treburi să nu te dezlipești cântă și Johnny, cel mai americanizat dintre acești yé-yé, Te gândești că sâmbăta vine, oh, da Și speranța renaște odată cu ea Căci sâmbătă seara... Faci tapaj și discuți, te distrezi și glumești Și dansezi bucuros și cu sete Și tot
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
I.C.Brătianuau fost introduși spre a face înaintea Congresului aprecierile guvernului lor, asupra tratatului de la San Ștefano privitoare la România. Atunci Kogălniceanu dădu citire memorandumului său în care, printre altele subliniază că „ nici o parte a teritoriului ei actual nu trebuie dezlipită de România”. 10 În 1899 apare lucrarea lui George Coșbuc, Războiul nostru pentru neatârnare, care reprezintă o povestire a războiului de independență. Secolul al XX lea aduce pe firmamentul gândirii universale seria marilor cuceriri, nu numai în câmpul științelor pozitive
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Carol pare a fi înclinat spre această soluție și Kogălniceanu ar fi preferat-o, dar I. C. Brătianu a stăruit cu toată puterea în sensul celălalt și astfel memoriul cere de la Congres, ca nici o parte a teritoriului actual să nu fie dezlipită de România. Aceste 5 puncte le mai susțin amândoi delegații noștri și prin viu grai înaintea congresului în unica ședință la care sunt admiși în cea de la 19 iunie. Hotărârile congresului european, produc, însă o adâncă decepție în țară. Kogălniceanu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
asigura deja toate Puterile Garante asupra scopului ce urmărim; faptele noastre în evenimentele prezente le vor dovedi le toate, și mai ales puternicilor noștri vecini Rusia și Austria, că politica noastră este numai o politică de conversațiune și dacă ne dezlipim astăzi cu totul și pentru totdeauna de Turcia este ca să nu mai resimțim efectele convulsiilor sale; dacă luăm armele, este ca să răspundem agresiunilor ei, să le punem o stavilă puternică, și să facem astfel ca ele să nu se mai
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
revenit asupra nici uneia din hotărârile asupra cărora se căzuse de acord în tratativele anterioare. Memoriul prezentat Congresului de la Berlin, în 12/24 iunie 1878 de către Mihail Kogălniceanu cuprinde următoarele cereri: 1. Nici o parte din teritoriul ei actual să nu fie dezlipită de România, 72 2. Teritoriul românesc să nu fie supus unui drept de trecere în profitul armatelor rusești, 3. Principatul, în virtutea titlurilor sale seculare, să reintre în stăpânirea insulelor și durilor Dunării, împreună cu insula Șerpilor 4. El să primească, proporțional
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
devenit buni prieteni și așa am rămas, pînă în ziua prematurei sale dispariții. În perioada mea de Ploiești, am făcut multe petreceri, după premieră și alte spectacole, într-o gașcă de șapte-opt oameni de teatru. Nu ne venea să ne dezlipim unii de alții, atît de bine ne simțeam! L-am întîlnit și la Universitatea Hyperion, unde era decan, și la festivaluri (fiind amîndoi în jurii), și la Centrul Militar din București, în al cărui restaurant ne simțeam minunat (o să precizez
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
găsit! O mare directoare! Deceniul nouă. Mă duc la doamna Elena Deleanu în birou, la Teatrul "Giulești", să-i propun un spectacol. E un spectacol ciudat, de gaguri. Aprobă, glacial; mă fascinează mereu, la ea, turbanul de care nu se dezlipește. Și machiajul cam apăsat. Apoi, culmea, a parodiat-o pe Cleopatra Melidoneanu, interpretînd o romanță, la tv.! (Să nu crezi! Sobra manageră a Giuleștiului, parodiind o agreabilă solistă de operetă! Hm!...). Montarea mea nu iese, pînă la urmă, din motive
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
disconfort. Pe fundalul acestei duble dezamăgiri, continui să scriu. Activitatea mea constă în a scrie fără ca vreodată să mă plasez de o parte ori de cealaltă, mereu în mijlocul vadului, sfâșiat între biografic și teoretic. Sunt un spectator care nu-și dezlipește ochii de la platoul de joc, pentru că vrea să regăsească acolo tot ceea ce poate căpăta sensul unui eveniment personal, tot ceea ce arta convertește în experiență. Atunci scrii pornind nu doar de la tine, ci de la eul tău fecundat de puterile scenei. O
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
247-254(8). 7. De ce nu mai reușiți să stingeți televizorul? Reflexul de orientare și dependența televizuală Seara, filmul s-a terminat, dar continuați să urmăriți reclamele sau buletinul de știri. Nu reușiți să vă ridicați din fotoliu sau să vă dezlipiți de ecran. Să fie din cauza scaunului confortabil în care stați? Nu prea... Numeroase experimente au scos în evidență cazuri de dependență televizuală și se pare că multor persoane le este greu să părăsească lumea televiziunii pentru a reveni la cea
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
În cazul rapoartelor scrise, aceasta presupune un stil narativ clar, dar care să-i incite pe cititori să-l citească În totalitate. Un bun manuscris este cel care „seduce” privirea. Dacă citiți un astfel de manuscris, nu vă veți putea dezlipi ochii de pe text și veți devora paragraf după paragraf, pagină după pagină, până va apărea oboseala. O atare putere de seducție trebuie să fie scopul redactării unui raport de cercetare. Conceperea unui asemenea tip de text necesită experiență și talent
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
se teme că va fi tras la răspundere ori sancționat de superiorii sau de către cei mai vârstă. Lipici, a lipi Lipiciul permite legarea a două elemente separate. Acțiunea de a lipi simbolizează, prin urmare, nevoia de unire. Acțiunea contrară (a dezlipi) reprezintă dorința ori frica de separare. Din acest motiv, aluzia onirică la lipici dezvăluie adesea o fisură, adică o fragilitate ce necesită intervenția unui al treilea element. Pe de altă parte, într-o interpretare negativă, lipiciul evocă împotmolirea în situații
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de caș sărat sau 200 gr. de brânză frământată. Mămăliga se face dintr-un litru și jumătate de apă care se fierbe cu sare, se adaugă 500 gr. de făină grișată, se amestecă cu telul și se fierbe până se dezlipește de pe ceaun. Tochitura se prepară din carne de porc afumată, costiță afumată și cârnați afumat.Pentru 4 porții folosim câte 400g. din fiecare produs . Se porționează și se fierb în untură sau ulei. Se scoate carnea , în grăsimea rămasă se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și făină cât cuprinde. Se face apoi un alt aluat din 1 kg de unt, 200 g făină, se amestecă bine și se împarte în trei bucăți. Se adaugă 2 kg cabanos. Se face un aluat frământat bine, până se dezlipește de pe degete, apoi se întinde o foaie, care se unge cu o parte din aluatul din unt, se împăturește în trei și se repetă de trei ori, apoi se pune la rece timp de 3-4 ore. Se taie fâșii de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se adaugă pe rând gălbenușurile și 6 linguri de făină, coajă de lămâie și puțină sare. Se coace în tavă tapetată cu hârtie și unsă cu ulei. După ce s-a copt, se rulează cu tot cu hârtie până se răcește, apoi se dezlipește și, în final, se umple cu baghetă de cacao și cremă de lămâie. RULOURI 300 g făină, 150 g unt sau margarină, 1 ou, o linguriță de oțet, 2 linguri de lapte, puțină sare Totul se amestecă până se obține
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]