7,302 matches
-
Psihologie școlară, Ed. Universității, București. • Radu, I., 1974, Psihologie școlară, Ed. Științifică, București. • Radu, I., 1983, „Cunoaștere psihologică a elevului: metode de studiere, cerințe și modalități de valorificare”, in Psihologia educației și dezvoltării, Ed. Academiei, București. • Radu, I.T., 1978, Învățământul diferențiat, EDP, București. • Radulian, V., 1967, Profesorii și părinții contra insucceselor școlare, EDP, București. • Robinson, W.P., 1984, „Social psychology in the clasroom”, in G.M. Stephenson și J.H. Davis (eds), Progress in applied social psychology, vol. 2, John Wiley & Sons, Londra
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
totuși, într-un final, la identificarea a patru distincții fundamentale rezonabile care aveau să devină nucleul concepțiilor moderne despre creativitate: a) geniul a fost disociat de supranatural; b) deși excepțional, geniul reprezintă un potențial specific fiecărui individ; c) talentul trebuie diferențiat de geniu; d) potențialul și exersarea talentului și geniului depind de atmosfera politică a epocii. (Pentru cititorul care consideră că aceste concepții au fost depășite, problematici similare asupra distincțiilor și diferențierilor conceptuale [validitatea discriminatorie] se regăsesc în cercetările recente despre
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
difuzarea lor este limitată din cauza unor constrângeri materiale sau sociale)? Vezi întrebarea 2. 4. Cât de mare este gradul de diferențiere în acea cultură (din câte domenii separate - cum sunt religia, filosofia și matematicile - este alcătuită)? Cu cât sunt mai diferențiate domeniile din acea cultură, cu atât sunt mai specializate informațiile; prin urmare, progresele ar trebui să fie făcute mai ușor. 5. Cât de integrată este acea cultură (conținutul diferitelor domenii poate fi transpus în termenii celorlalte - de exemplu, știința e
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în acest context evoluție înseamnă creșterea complexității de-a lungul timpului. În schimb, complexitatea este definită pe baza a două procese complementare (Csikszentmihalyi, 1993, 1996). În primul rând, ea înseamnă că toate culturile tind, de-a lungul timpului, să devină diferențiate; cu alte cuvinte, dezvoltă domenii cu un grad din ce în ce mai mare de autonomie. În al doilea rând, domeniile dintr-o cultură devin din ce în ce mai integrate, adică se leagă între ele și își sprjină reciproc obiectivele, așa cum diferitele organe din corp se sprijină
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pe care o poate suporta. Un grad prea mare de diferențiere, ca și opusul lui, prea multă uniformitate, nu favorizează producerea unor lucruri noi, care să fie acceptate și păstrate. Condițiile ideale pentru creativitate există într-un sistem social foarte diferențiat pe arii de specialitate și roluri, dar și unit prin ceea ce Durkheim (1912/1967) numea legăturile „solidarității organice”. Rolul ariei de specialitate Recunoașterea faptului că și cultura, și societatea sunt implicate în structura creativității în aceeași măsură în care este
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de acces la aceasta. I se întâmplă chiar să le deosebească explicit, evocându-i pe „deținătorii puterii, ai bogăției și ai celebrității” (Mills, 1969, p. 17). Nu contestă în nici un fel existența în societatea modernă a unor sectoare de activitate diferențiate, având propriile ierarhii (de exemplu, economia, serviciile statului sau apărarea națională). Dar ceea ce contează pentru el este faptul că elitele sunt compuse din indivizi ce ocupă „posturi-cheie”, „posturi strategice” în „organizații esențiale” ale societății (ibidem, p. 8). Factorii de integrare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Astfel, diverse elite tind să se constituie în grupuri de influență, adesea în serviciul unor interese particulare, dar, în mod fundamental, în serviciul unor viziuni distincte despre viața în societate și exigențele ei. Pentru a vorbi despre astfel de elite diferențiate, care-și exercită influențele în sensuri diferite la cel mai înalt nivel, mai mulți autori au propus folosirea sintagmei elite strategice (Putnam, 1976, p. 14). Printre aceste elite strategice îi găsim, în afara membrilor „clasei politice” în sens strict, pe înalții
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
față în față două moduri de existență: unul îi dă trupului toată puterea sa, celălalt se edifică pe celebrarea și pe buna folosire a sufletului. Situație ipotetică ideală - ca și cum în viața de toate zilele lucrurile s-ar prezenta la fel de clar diferențiat! -, acest dispozitiv retoric îndeamnă la reflecție, permite confruntarea unor puncte de vedere, inițiază un proces care necesită rafinări și precizii. Prodicos din Keos oferă unul din cele mai celebre exerciții de acest gen... -2- Sub piei de animale. Prodicos din
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
organizațional formal. Un sistem legal sau constituțional poate funcționa ca regim în acest sens, dar la fel de bine poate funcționa o profesie sau un sindicat în lumea interlopă. În regimuri, așteptările se concentrează pe monitorizarea și pe sancționarea de către un „centru” diferențiat, colectiv. Cultura poate de asemenea să aibă un caracter instituționalizat, aici intrând acele reguli, proceduri și scopuri fără reprezentare primară în organizații formale, dar și fără monitorizare și sancționare de către o autoritate centrală. Aceste reguli au mai degrabă caracter de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
În ceea ce privește teoriile care abordează segregarea, acestea se grupează în două mari categorii: teoriile ecologiste și culturaliste. 1. Conform viziunii ecologiste, diviziunea populației urbane nu este aleatorie, ci mai degrabă urmează anumite reguli stricte: orașele divizându-se în zone și sectoare diferențiate atât din punct de vedere funcțional, cât și în ceea ce privește caracteristicile socio-culturale ale populației care o locuiește. Termenul de segregare a fost lansat în sociologie și utilizat în descrierea diviziunii spațiale a societății de către membrii Școlii din Chicago, teoreticieni ai ecologiei
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
o formă pe care o va lua structura socială și direcțiile de dezvoltare economică, cu implicații la nivelul fiecărei țări asupra dezvoltării sociale pe termen mediu și lung (îmbunătățirea condițiilor sociale și a calității vieții). Toate aceste elemente influențează, uneori diferențiat, alteori difuz sau puțin distinctiv, procesele de dezvoltare economică difuză, dar și programele de dezvoltare socială, de data aceasta nu doar la nivelul statului-națiune, ci la nivel regional și global. Există o serie de trăsături comune între teoria globalizării și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
acesta consideră că școala reușește să compenseze într-o mare măsură un bagaj redus de capital cultural. Putem observa că ceea ce diferă în mod esențial în concepția celor doi autori despre procesul de producere al inegalităților oportunităților școlare este rolul diferențiat acordat mecanismelor primare și al celor secundare în construcția inegalităților. Bourdieu tinde să absolutizeze rolul mecanismelor primare de diferențiere, socializarea primară, prin intermediul căreia copiilor din clase sociale diferite li s-au inculcat habitus-uri diferite, care vor avea un efect
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pe care îl ocupă Marile Puteri în discutarea sa, iar ultima secțiune este dedicată formulării câtorva concluzii și observații. Securitatea națională ca lipsă a amenințărilor la adresa statului Termenii „pace” și „securitate” sunt folosiți de multe ori într-o manieră puțin diferențiată. În Carta Națiunilor Unite, de exemplu, sunt tratați împreună. Cu toate acestea, înțelesurile lor diferă: starea de „pace” desemnează lipsa unui conflict armat, pe când „securitatea” se referă la lipsa amenințărilor. Ca noțiune impusă în relațiile internaționale de realism - paradigmă teoretică
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
servicii de îngrijire și suport social; 4. asistentul social implicat în politici sociale, în programe de respectare a drepturilor omului, de dezvoltare comunitară și bunăstare individuală/colectivă. În funcție de aceste grupe ocupaționale, asistenții sociali desfășoară activități diferite, au o pregătire profesională diferențiată și obțin resurse financiare și oferte de angajare cu salarii diferite. Din grupele menționate mai sus, privilegiați, în termeni ocupaționali, sunt cei din primul grup, comparativ cu cei din îngrijiri în sistemul rezidențial și la domiciliu. Aceștia din urmă sunt
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
problemele sociale multiple ale celor în dificultate, transpuse în planurile de formare la diferite niveluri (curricula specifică formării inițiale de bază - cea de tip universitar/colegiu -, cea postuniversitară-master și doctorat, cea de cercetare postdoctorală), vor conduce la competențe și roluri diferențiate. Multe cercetări asupra profilului profesional au arătat rolul în creștere al comunităților academice-științifice, al institutelor de cercetare de profil, al asociațiilor profesionale acreditate în elaborarea standardelor, pe lîngă cel al instituțiilor care acreditează și beneficiază de practica domeniului. Procesul structurat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
cercetători. Rezultatele indică o reducere semnificativă a beneficiilor și serviciilor oferite clienților odată cu creșterea nivelului de birocrație. Totuși relația era moderată de gradul de simpatie a clientului, fapt ce sugerează că persoanele cu nevoi și eligibilitate similare pot fi tratate diferențiat în funcție de nivelul de birocrație existent și de gradul de simpatie de care se bucură în fața funcționarilor publici. 2.2.5. Studiile de teren Acestea investighează comportamentele subiecților în mediul lor natural. Majoritatea studiilor corelaționale, deci non-experimentale intră în această categorie
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
contemporane de pe piața muncii (schimbările tehnologice, globalizarea și schimbările în organizarea muncii), dar mai ales externalizarea - sub-contractarea unor servicii specializate unor furnizori externi - și internalizarea - folosirea personalului unor agenții specializate și a muncitorilor temporari - impun folosirea unor strategii de recrutare diferențiate. După definirea postului și după specificarea caracteristicilor candidatului ideal, sunt necesare câteva acțiuni pentru atragerea candidaților (de exemplu, formularea anunțului de recrutare). Există câteva surse posibile de candidați care sunt folosite, în mod obișnuit, de organizații, cum ar fi: reclama
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
anterior (rezultate în urma unei evaluări globale, nediferențiate) ne pot induce în eroare, determinându-ne să credem că majoritatea românilor nu au încredere într-un actor/partid politic. Această concluzie este însă cu totul falsă. Dacă avem în vedere o evaluare diferențiată a principalelor partide din România urbană vom constata lucruri foarte diferite. Astfel, din total populației care provine din mediul urban, doar 10% nu au încredere (deloc) în nici un partid, 25% au o încredere scăzută, iar 58% au încredere (mare sau
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
ei nu e unul primitiv, fiind angrenat într-o dialectică a istoriei: satul lui Marin Preda e altceva decât satul lui Blaga, chiar dacă aparent e mai sărac metafizicește; de fapt, e plin de filozofie, dar de una a conștiinței individuale, diferențiată.) Punctul de vedere pe care încerc să-l precizez acum, cel de antiteză la barbarie, nu cuprinde mai puțin cadrul rural decât pe cel urban. Civilizația nu e în nici un caz anti-natură, dar e o luare în posesie a naturii
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
această carte impulsuri doar obscure, instinctualitate brută (nici măcar la cele mai joase nivele de conștiință, de pildă, la cei trei fugari și la Guica), Autonomia conștiinței și caracterul ei individualizat capătă la Marin Preda și în special în Moromeții forma diferențiată a filosofării. Nu ne mai aflăm în satul al cărui elogiu îl făcea Blaga și unde, cum spunea el într-un poem celebru, „s-a născut veșnicia”. Nu mai suntem în „veșnicie”, ci în istorie; nu mai suntem într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
istoriei) mi se par o realitate determinată de viața societății: acolo unde nu se constată deloc e semn că societatea se află într-o somnolență, ca să nu zic letargie, sau că nu e vorba propriu-zis de o „societate” în accepția diferențiată și dinamică a istoriei. Thibaudet a făcut din tema generațiilor un criteriu în studiul istoriei literare: punctul său de vedere s-a dovedit lămuritor. Cu atât mai mult, o istorie marxistă a culturii nu poate să nu țină seama de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
pe cea următoare, dintre cele două războaie. Atunci am avut iarăși mare poezie și mare proză: Arghezi, Ion Barbu, Bacovia, Blaga - Iorga, Sadoveanu, Rebreanu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Matei Caragiale, E. Lovinescu. Dar cred că într-o societate civilizată, adică diferențiată, ieșită din starea de comunitate primitivă și intrată în dinamica și dialectica istorică, fenomenul normal este marea proză; absența acesteia nu e un semn bun. Poezia e o stare de excepție. E păcat dacă lipsește o vreme (cum s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
că Socrate e vinovat. Ce credeți dvs.? — Eu mi-aduc aminte că Hegel, atât în Istoria filozofiei, cât și în Filozofia istoriei face din procesul lui Socrate modelul exemplar al momentului dialectic în care conștiința morală, ca fenomen individual, deci diferențiat, se opune conștiinței totalitare, este momentul de negație dialectică, de conștiință-pentru-sine, care se naște din și împotriva conștiinței-în-genere. Pân’ la urmă, conform schemei dialectice hegeliene, contradicția aceasta urmează să se rezolve într-o unitate sintetică superioară a conștiinței-în-genere-și-a-conștiinței-pentru-sine. Evident că
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
urmă, conform schemei dialectice hegeliene, contradicția aceasta urmează să se rezolve într-o unitate sintetică superioară a conștiinței-în-genere-și-a-conștiinței-pentru-sine. Evident că momentul Socrate reprezintă într-un fel disoluția conștiinței globale. Orișice societate civilă, deci orișice societate în care relațiile sunt articulate, diferențiate, presupune dezvoltarea conștiinței individuale, relația ei cu alte conștiințe individuale. Dintr-un punct de vedere, aceasta descompune, distruge unitatea globală, totalitară, primară a comunității. Este treapta necesară a fenomenului istoric pe care-l numim civilizație. — Bine, dar nu cred că
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Eu cred că asta este o falsă alternativă în care, în ceea ce mă privește, refuz categoric să optez. Nu există în fond nici o antinomie, nici o antiteză, între cultură și civilizație; sunt în esență unul și același lucru - civilizația fiind stadiul diferențiat, plural, articulat al culturii. Cu alte vorbe, civilizația este cultura în stadiul societății civile, și nu în cel al comunității gregare. Comunitatea gregară, primitivă, care l-a pasionat pe un Frobenius, și azi pe un Lévi-Strauss, pe un Mircea Eliade
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]