42,368 matches
-
Marek Janowski și Rundfunk -Sinfonieorchester Berlin și a bicentenarului nașterii lui Verdi ). Delicată, sensibilă, cu un sunet nobil izvorît și de pe corzile instrumentului Vuillaume, Vilde Frang a lăsat o impresie adâncă pe un text care, deși prezintă elemente de mare dificultate, acestea nu sunt întotdeauna remarcate la adevărata lor dimensiune, nefăcând parte din corpusul deja „clasic” (de tip Wieniawski sau Paganini). Lucrarea abundă în suprafețe lirice, așa că finețea înnăscută a interpretei a găsit un spațiu comod de desfășurare. Presa a indicat
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
23 scrisă de Louis Vierne , un mare compozitor, organist (la Nôtre Dame de Paris) și profesor (la Schola Cantorum )care a trăit între 1870 - 1937, binecunoscut în lumea organistică. Se pare că lucrarea a făcut parte din repertoriul enescian, iar dificultățile, mai ales cele pianistice pun la grea încercare rezistența interpreților. Trebuie amintit că violonistul a cântat totul din memorie, cu 13 Seara a continuat pe aceleași palier celest la Sala Palatului cu Vadim Repin în Concertul pentru vioară nr. 2
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
au făcut parte din grupa condusă de soprana Adriana Fernandez) și nu mai puțin ale fermecătorului tenor Lluis Vilamajo, baritonului Furio Zanasi și basului Daniele Carnovich. O remarcabilă prezență avut-o harpistul formației, a cărui prestație susținută ca densitate și dificultate la cele 2 tipuri de instrument a fost una dintre cele mai demne de laudă. Spectacolul a fost gândit într-un mare crescendo care a culminat cu gregorianul Pange Lingua Gloriosi , suprapus momentului canonizării lui Francisco de Borja. Astfel, traseul
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
Dediu, care evidențiază calitățile orchestrale ale pianului. Elaborată în mai multe mișcări, contrastante din punctul de vedere al conținutului și al tempoului, lucrarea constituie un adevărat tur de forță pentru pianiștii care sunt solicitați să facă față unor provocări și dificultăți incredibile, spectaculoase. În dubla sa calitate de compozitor și pianist, Dan Dediu exaltă magnificența instrumentului preferat, destinat să întruchipeze un caleidoscop cuceritor de imagini muzicale și de stări sufletești. Muzicienii au desfășurat un adevărat arsenal pianistic, cuprinzând tehnica de bravură
Recital-eveniment la Ateneul Român by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84210_a_85535]
-
de a alege un singur câștigător a fost una dificilă, iar acest lucru s-a datorat faptului că participanții încep să înțeleagă natura acestui concurs. Este o competiție în care se se plasează pe același loc calitatea și acuratețea vocală, dificultatea repertoriului, prezența scenică, spiritul actoricesc dar și experiența. În momentul în care interpretul reușește să îmbine toate aceste aspecte, atunci se poate numi cu adevărat un artist complet. Toate cele enunțate mai sus le- a demonstrat în acest an Irina
Provocarea by Andreea Dragu () [Corola-journal/Journalistic/84205_a_85530]
-
corul Operei Române din Iași) în colaborare cu colectivul de soliști de la Opera Română din București, au realizat performanța ca într-un timp foarte scurt să interpreteze în condiții de elevată ținută artistică, o partitură de dimensiunile, profunzimea expresivă și dificultățile operei lui G. Enescu.” Mihail Cozmei, „Cronica”, 6 mai 1975 Festivalul Muzicii Românești a însemnat confirmări: Pe scenele muzicale ieșene - în special la Filarmonică - au apărut ansambluri românești de notorietate națională și internațională, precum Formația Ars Nova din Cluj (1973
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
cu dăruire în decursul anilor. Este meritul ieșenilor de a reînnoda o acțiune salutară, proiectând frumuseți ce înnobilează conștiințele și perpetuează valorile acestui pământ.” (fragment) Muzicolog dr. Octavian Lazăr Cozma, Președintele Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, octombrie 2007 În pofida dificultăților de tot felul, a rezervei și uneori prea firavului entuziasm cu care a fost întâmpinat, festivalul a avut loc din nou, în octombrie 2008. Nota dominantă de astă dată: centenarul nașterii compozitorului și muzicologului Sigismund Toduță. „Inițiativa, perseverența și dăruirea
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
învățată pe dinafară spre uimirea și bucuria lui O. Beu, care deveni cel mai asiduu vizitator al casei noastre. Între timp îmi adusese minunatele jocuri românești de pe Mureș de Z. Kodály, compozitor de frunte maghiar. Și pe acestea, cu toată dificultatea inabordabilă, le-am pregătit în cel mai scurt timp și le-am așezat în memorabilul program din 17 decembrie 1931. Toate ziarele din lume și mai ales cele din țară scriu articole lungi și comentează faptul atât de important al
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
durata 4 ore) de Sabin Drăgoi, cu numele de „Kir Ianulea” (după nuvela lui Caragiale), o lucrare plină de pietre nestimate românești cu un balet formidabil de stil faustic. Necesar mi s-a părut înscenarea unei asemenea opere plină de dificultăți tehnice și scenice, un regizor de primul rang, care din nenorocire nu s-a găsit până în prezent ca să însceneze perfect această operă grandioasă. Interpreții au fost însă destul de bine, având în vedere grelele probleme puse cântăreților (de exemplu rolul domniței
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
a creat pentru acest concert un nou stil și o nouă formă de concert, nu cea obișnuită, de care se îndepărtează întrucâtva. Îl trec o dată și cu Cella Delavrancea care îmi declară categorică că numai eu pot să-i înving dificultățile și sunt în stare să-l stăpânesc pe deplin. Mulți tineri pianiști, cărora le cânt concertul într-un cerc restrâns la mine, sunt plini de entuziasm de această muzică curat românească fără urmă de banalitate (de altfel tot ce scrie
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
micul meu pian Mannborg, care mi-era drag prin forma lui sobră amintea clavicordul din trecut. De altfel, se și numea “Pianochord”. Lucram cu frenezie mai ales la Humoreasca de Schumann, care mi se potrivea de minune, însă cu toată dificultatea atât tehnică cât și interpretativă, am izbutit s-o cânt perfect. Din când în când mai auzeam clopotele de labiserica noastră care anunțau apropierea avioanelor dușmane, care însă treceau peste comuna noastră cu nepăsare. N-aveau motive de bombardament. Trenurile
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
unul apoteotic, cu formula actuală Petre Geambașu Show Band într-o dezlănțuire ritmică. Alături de valoroși instrumentiști, de Doina Spătaru și de Marcela Scripcaru, din formație fac parte binecunoscuta Anca Țurcașiu (actriță, două premii de interpretare la Mamaia, roluri de mare dificultate în musical-urile montate la Operetă) și Elena Niciu (de 3 ani în grup, a absolvit UNMB, secția Pedagogie-Pian). Cu “My Bonnie”, “Tarantella” și alte titluri celebre, Petre Geambașu a cântat, a dansat (“...pentru noi”!), a provocat publicul, cu o
Jumătate de veac pe scenă! by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84223_a_85548]
-
La Romă a fost aniversat primul an de transmisie la nivel național al (președinte Romit TV - Emanuele Latagliata), televiziunea românilor din Italia. Cu dificultăți, s-a obținut o frecvență unică națională, frecvență 246 și din acel moment televiziunea a căpătat identitate, reușind astfel să comunice mai ușor la nivel național și să ajungă în casele românilor și chiar ale italienilor din mai mult de
Romit TV by Dan CHIRIAC () [Corola-journal/Journalistic/84252_a_85577]
-
ani și unde ascultam cu plăcere de fiecare dată părțile solistice și de ce să nu recunosc, visam ca într-o zi să cânt ca și solist. C. K.: Deci să înțeleg că părțile corului ți-au fost cunoscute atât cu dificultățile muzicale pe care o cere partitura, cât și textuale. Ce poți spune despre prima strofă, care dealfel se repetă și la sfârșitul lucrări cu o bravură impozantă? B. B.: E bine știut datorită dramatismului și a orchestrației bogate, că motivul
Interviu cu baritonul by Bogdan Baciu () [Corola-journal/Journalistic/84242_a_85567]
-
cer explicații despre "valoarea expresivă a utilizării verbului a fi la timpul perfect simplu" sau chiar "valoarea expresivă a verbelor la modul indicativ, din textul dat" (!). E ilustrativ setul de teste bazat pe o poezie de Ion Barbu, devenite (în ciuda dificultății sale evidente) subiect de bacalaureat: elevul trebuie să găsească două sinonime, să explice două virgule care izolează un vocativ, să propună (din afara textului) două locuțiuni care conțin cuvîntul inimă, să ilustreze prin două enunțuri omonimia cuvîntului unde, să transcrie "două
Păcate ale școlii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8426_a_9751]
-
-l pe Nemorino din „L’elisir d’amore” de Donizetti. Faust, prin țesătura melodică dificilă, este un rol important și greu din punct de vedere stilistic. El s-a străduit și în mare parte a reușit performanța de a depăși dificultățile partiturii. A cântat îngrijit, frumos, atent la nuanțe. Suntem siguri că, în timp, rolul i se va așeza în glas și va constitui un succes al său repertorial. Margareta a fost soprana Tatiana Lisnic, o mai veche cunoștință a noastră
?FAUST? revine by Mihai Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/84288_a_85613]
-
artistic, ceea ce este extrem de important pentru un cântăreț liric. În seara a doua, rolul principal a fost interpretat de tenorul bulgar Ivaylo Mihaylov, cu o voce lirică cu frumoase accente, din păcate, am putea spune nepregătit încă să facă față dificultăților impuse de partitură. A ratat acuta cavatinei din actul al II-lea, i-aș putea reproșa o anumită nesiguranță pe glas în unele pasaje dificile. Probabil că în timp, prin studiu intens și printr-o anumită implicare va putea întruchipa
?FAUST? revine by Mihai Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/84288_a_85613]
-
limbaj muzical sumbru, tensionat, care să se contopească cu tragedia. De aici va porni întreaga reînnoire a esteticii sale și ca urmare și a operei romantice italiene. Interpreților săi principali, Verdi le atribuie roluri de mare intensitate dramatică și copleșitoare dificultate. Centrul de greutate cade în partitura eroinei, Lady Macbeth "soprană dramatică de agilitate", tip de voce pe care Verdi îl atribuie eroinelor puternice și cărora le cere o foarte bună tehnică de virtuozitate în vechea manieră bel-cantistă. Chiar dacă nu a
Un posibil succes de public? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/8431_a_9756]
-
împrejurare. Securitatea a înregistrat o convorbire pe care am avut-o cu Livius Ciocârlie, foarte probabil în casă la mine, la București. Data înregistrării: 25 martie. Anul lipsește. Este anul "scrisorii celor șase" care l-a pus pe Ceaușescu în dificultate: 1989. Nici eu, nici Ciocârlie nu ne aducem aminte ce am discutat atunci. înregistrarea ne-a surprins pe amândoi la fel de tare. Era vorba de memoriul pe care îl punea la cale Mircea Dinescu (eu urmând a-i da forma finală
Scriitorii și Securitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/7748_a_9073]
-
deopotrivă de antropologie culturală și de istorie a mentalităților, primul de o asemenea anvergură întreprins pe terenul culturii române, unde tematica folosirii narcoticelor, un tabu pînă în 1990, continua să fie abordată în genere cu rezerve și documentarea întîmpină serioase dificultăți. "Narcotice în cultura româna" este o carte curajoasă și de succes - dovadă stând edițiile anterioare ale volumului apărute în 2010 și 2011 -, care va modifica probabil configurația cîtorva capitole din istoria literaturii române. În decembrie 2013, volumul a apărut în
Narcotice în cultura română, în dezbatere la București by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/77592_a_78917]
-
a rămâne acolo sau de a reveni în țară fără a lăsa autoritățile să decidă în locul lui (R, 95). După afirmațiile lui, s-a stabilit în Franța, țara culturii, din motive fundamental estetice, iar nu pentru a se proteja de dificultățile traiului în comunism (mă aflam la Paris pentru că iubeam literatura și aveam impresia că, invocând motive politice, nu numai că aș fi trișat, dar aș fi întinat motivele care mă făceau să-mi prelungesc șederea aici - R, 115). O rațiune
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
reunite aici, asta se datorează devoțiunii unui custode al muzeului, care, la sosirea sovieticilor, le-a strâns, le-a împachetat și le-a transportat la Paris, unde le-a păstrat ani în șir fără să vândă niciun obiect, în ciuda unor dificultăți financiare extreme. O altă formă de credință, credința în arta, în cultura țării lui oprimate! Nu poți să contempli tezaurul georgian fără să te gândești și la abnegația acestui custode. Reflectând la toate astea, părăseam Muzeul tezaurului și ne îndreptam
Georgia și "sala himerelor" by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7767_a_9092]
-
tarifare se face pe baza prevederilor din indicatoarele tarifare de calificare, iar a celor necalificate, pe baza listelor de lucrări necalificate; încadrarea lucrărilor în trepte de retribuire se face ținînd seama de diferențierea existența în gradul de complexitate și de dificultatea lucrărilor din cadrul aceleiași categorii. Articolul 21 Retribuția tarifara a personalului operativ a cărui activitate este asemănătoare cu cea a muncitorilor calificați se diferențiază, în cadrul aceleiași funcții și calificări, pe un nivel de bază și două trepte de retribuire; la stabilirea
LEGE nr. 57 din 29 octombrie 1974 (*republicată*) privind retribuirea după cantitatea şi calitatea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106403_a_107732]
-
pentru personalul mediu sanitar, retribuția tarifara se stabilește pe un nivel de bază și 6-7 gradații, iar pentru personalul auxiliar sanitar, pe un nivel de bază și 4 gradații. ... (2) Retribuția tarifara a medicilor se diferențiază și în raport cu complexitatea și dificultatea specialității și locului de muncă pe două niveluri de retribuire, I și ÎI. La nivelul I se încadrează: ... a) medicii primari și principali care efectuează intervenții chirurgicale cu un înalt grad de complexitate și dificultate, în cadrul unor unități, secții sau
LEGE nr. 57 din 29 octombrie 1974 (*republicată*) privind retribuirea după cantitatea şi calitatea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106403_a_107732]
-
diferențiază și în raport cu complexitatea și dificultatea specialității și locului de muncă pe două niveluri de retribuire, I și ÎI. La nivelul I se încadrează: ... a) medicii primari și principali care efectuează intervenții chirurgicale cu un înalt grad de complexitate și dificultate, în cadrul unor unități, secții sau compartimente special constituite și dotate, în specialitățile: neurochirurgie, chirurgie cardiacă, chirurgie toraco-pulmonara, urologie, oftalmologie și otorinolaringologie, medicii primari și principali care lucrează în unități și secții clinice universitare, institute și centre medicale și de cercetare
LEGE nr. 57 din 29 octombrie 1974 (*republicată*) privind retribuirea după cantitatea şi calitatea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106403_a_107732]