1,232 matches
-
celulei și el depinde 12 de gradientul electrochimic sau energia metabolică utilizată pentru transport. 1.1.1.1.7.1.Difuziunea simplă se realizează pentru unele substanțe ușor solubile în stratul lipidic care pot străbate direct membrana (O2, CO2, alcool). Difuziunea apei și a substanțelor hidrosolubile se realizează prin porii existenți în interiorul proteinelor transmembranare care constituie canalele pentru apă denumite aquaporine a căror structură a fost identificată recent. Existența unor gradiente de presiune hidrostatică sau osmotică la nivel membranar face ca
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
proteinelor transmembranare care constituie canalele pentru apă denumite aquaporine a căror structură a fost identificată recent. Existența unor gradiente de presiune hidrostatică sau osmotică la nivel membranar face ca apa să se miște într-o cantitate mai mare decât prin difuziune simplă, fenomen cunoscut ca “bulk flow”. 1.1.1.1.7.2. Difuziunea facilitată. Unele substanțe (glucoza, aminoacizii), deși nu sunt solubile în lipide, pot trece prin membrană conform gradientului de concentrație dar numai cu ajutorul unui transportor de natură proteică
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
fost identificată recent. Existența unor gradiente de presiune hidrostatică sau osmotică la nivel membranar face ca apa să se miște într-o cantitate mai mare decât prin difuziune simplă, fenomen cunoscut ca “bulk flow”. 1.1.1.1.7.2. Difuziunea facilitată. Unele substanțe (glucoza, aminoacizii), deși nu sunt solubile în lipide, pot trece prin membrană conform gradientului de concentrație dar numai cu ajutorul unui transportor de natură proteică. Moleculele acestor substanțe se leagă de proteina transportoare de o parte a membranei
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
solubile în lipide, pot trece prin membrană conform gradientului de concentrație dar numai cu ajutorul unui transportor de natură proteică. Moleculele acestor substanțe se leagă de proteina transportoare de o parte a membranei și după traversare se desfac de aceasta. Rata difuziunii este cu atât mai mare cu cât gradientul este mai mare, dar numai până la ocuparea întregii capacități a transportorului, fenomen cunoscut sub denumirea de saturație. 1.1.1.1.7.3. Difuziunea prin proteine canal. Canalele membranare sunt selective în
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
și după traversare se desfac de aceasta. Rata difuziunii este cu atât mai mare cu cât gradientul este mai mare, dar numai până la ocuparea întregii capacități a transportorului, fenomen cunoscut sub denumirea de saturație. 1.1.1.1.7.3. Difuziunea prin proteine canal. Canalele membranare sunt selective în sensul că permit trecerea numai anumitor substanțe, deschiderea și închiderea lor depinzând de încărcarea electrică a membranei sau de prezența unui ligand. In cazul în care proteina canal transportă o singură substanță
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
colagen, filamente de proteoglicani și vezicule ce conțin lichid liber. În cursul edemului proporția acestor vezicule pline cu lichid crește semnificativ. Între gel și vezicule are loc un permanent schimb de substanțe (apă, electroliți, nutrimente, O2, CO2) prin mecanisme de difuziune. Presiunea subatmosferică a lichidului interstițial contribuie la menținerea coeziunii unor țesuturi. Organizarea complexă a lichidului interstițial este importantă deoarece nu permite deplasarea lichidelor spre părțile declive ale corpului. Lichidul transcelular, aflat în cantități mai mari sau mai mici, este conținut
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
tind să scape din interiorul corpului, ele fiind de fapt atrase unele de altele anihilând forța de scăpare. Astfel, deși de o parte și de alta acționează forțe uriașe de câteva atmosfere, diferența dintre ele este mică aceasta fiind cauza difuziunii nete a moleculelor de apă într-o anumită direcție. 1.2.4.Schimburile dintre plasmă și fluidul interstițial au loc prin intermediul pereților vaselor capilare alcătuiți dintr-o membrană care spre deosebire de cea celulară este mai permeabilă pentru majoritatea ionilor și a
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
condiția unei bune permeabilități bronșice. Scăderile net patologice care nu pot fi compensate presupun o scădere a CV sub 50-60%. Alterarea volumelor pulmonare trebuie corelată cu alte date privind funcția pulmonară (debite ventilatorii, complianța pulmonară, rezistența la flux, capacitatea de difuziune, concentrația sanguină a gazelor respiratorii. 2.2.1.4.Debitele ventilatorii reprezintă volumele de aer ventilate în unitatea de timp. Respirația normală se numește eupnee, cea accelerată polipnee, iar cea încetinită bradipnee. Creșterea amplitudinii respirației se numește hiperpnee iar oprirea
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
pulmonar peste sau sub capacitatea reziduală funcțională, creșterea presiunii alveolare și interstițiale, presiunea intrapleurală pozitivă cresc rezistența vasculară pulmonară, în timp ce creșterea presiunii în artera pulmonară și atriul stâng, creșterea volumului sanguin pulmonar și a debitului cardiac o reduc. 2.4.Difuziunea alveolo-capilară. Difuziunea alveolo-capilară reprezintă trecerea gazelor din aer în sânge și invers prin traversarea membranei alveolo-capilare. Difuziunea depinde în primul rând de diferența de presiune parțială a gazelor, ca și de proprietățile lor fizico-chimice sau grosimea și suprafața membranei alveolo-capilare
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
sau sub capacitatea reziduală funcțională, creșterea presiunii alveolare și interstițiale, presiunea intrapleurală pozitivă cresc rezistența vasculară pulmonară, în timp ce creșterea presiunii în artera pulmonară și atriul stâng, creșterea volumului sanguin pulmonar și a debitului cardiac o reduc. 2.4.Difuziunea alveolo-capilară. Difuziunea alveolo-capilară reprezintă trecerea gazelor din aer în sânge și invers prin traversarea membranei alveolo-capilare. Difuziunea depinde în primul rând de diferența de presiune parțială a gazelor, ca și de proprietățile lor fizico-chimice sau grosimea și suprafața membranei alveolo-capilare. Pentru O2
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
vasculară pulmonară, în timp ce creșterea presiunii în artera pulmonară și atriul stâng, creșterea volumului sanguin pulmonar și a debitului cardiac o reduc. 2.4.Difuziunea alveolo-capilară. Difuziunea alveolo-capilară reprezintă trecerea gazelor din aer în sânge și invers prin traversarea membranei alveolo-capilare. Difuziunea depinde în primul rând de diferența de presiune parțială a gazelor, ca și de proprietățile lor fizico-chimice sau grosimea și suprafața membranei alveolo-capilare. Pentru O2 presiunea în aerul alveolar este de 100 mmHg, iar în sângele venos 40 mmHg. Pentru
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
fizico-chimice sau grosimea și suprafața membranei alveolo-capilare. Pentru O2 presiunea în aerul alveolar este de 100 mmHg, iar în sângele venos 40 mmHg. Pentru CO2 presiunea în alveole este de 40 mmHg iar în sângele venos 46 mmHg. Capacitatea de difuziune a plămânilor constă în abilitatea unui gaz de a trece prin membrana alveolo-capilară în unitatea de timp pentru o anumită diferență de presiune parțială. Capacitatea de difuziune pentru O2 este de 15-20 ml/min/mmHg în repaus și de 40-80
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
alveole este de 40 mmHg iar în sângele venos 46 mmHg. Capacitatea de difuziune a plămânilor constă în abilitatea unui gaz de a trece prin membrana alveolo-capilară în unitatea de timp pentru o anumită diferență de presiune parțială. Capacitatea de difuziune pentru O2 este de 15-20 ml/min/mmHg în repaus și de 40-80 ml în cursul efortului. Ca urmare a mișcărilor respiratorii gazele componente ale atmosferei ajung la nivelul alveolelor unde vin în contact cu sângele capilar prin intermediul membranei alveolo-capilare
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
sânge capilar sunt înconjurați cam de 2 L aer alveolar ce constituie capacitatea reziduală funcțională. Rețeaua capilară are o suprafață de 90 m2 totalizând o lungime de aprox 1500 km. La nivelul membranei alveolo-capilare are loc schimbul de gaze prin difuziune, fenomen care depinde de mai mulți factori: -diferența de presiune parțială a gazelor -proprietățile lor fizico-chimice -grosimea și suprafața membranei de schimb Diferența de presiune parțială. Față de aerul atmosferic care conține oxigen, bioxid de carbon și azot într-o anumită
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
carbon, în timp ce azotul nu suferă modificări importante (Tabel I). Aerul alveolar are o compoziție diferită de cea a aerului atmosferic datorită schimburilor de gaze. Ea nu rămâne fixă datorită variațiilor respiratorii, a existenței spațiului mort și a inegalității ventilației alveolare. Difuziunea este favorizată de circulația intensă, reacțiile chimice rapide ale gazelor în sânge favorizate de unele enzime specifice și ajustarea continuă a ventilației și perfuziei la necesitățile metabolice. In repaus consumul de O2 este în jur de 250 ml/min cu
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
să-l străbată din alveolă până în eritrocite sau invers este mult mai complex aici intervenind și o serie de alte procese chimice. Reducerea suprafeței de schimb sau alterarea membranei alveolo-capilare în cursul unor afecțiuni pulmonare îngreunează într-un mod semnificativ difuziunea. Capacitatea de difuziune a plămânilor constă în abilitatea unui gaz de a trece dintr-o parte în alta a membranei alveolo-capilare în unitatea de timp la o anumită diferență de presiune parțială. Capacitatea de difuziune a plămânilor pentru O2 este
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
din alveolă până în eritrocite sau invers este mult mai complex aici intervenind și o serie de alte procese chimice. Reducerea suprafeței de schimb sau alterarea membranei alveolo-capilare în cursul unor afecțiuni pulmonare îngreunează într-un mod semnificativ difuziunea. Capacitatea de difuziune a plămânilor constă în abilitatea unui gaz de a trece dintr-o parte în alta a membranei alveolo-capilare în unitatea de timp la o anumită diferență de presiune parțială. Capacitatea de difuziune a plămânilor pentru O2 este în repaus de
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
îngreunează într-un mod semnificativ difuziunea. Capacitatea de difuziune a plămânilor constă în abilitatea unui gaz de a trece dintr-o parte în alta a membranei alveolo-capilare în unitatea de timp la o anumită diferență de presiune parțială. Capacitatea de difuziune a plămânilor pentru O2 este în repaus de 15-20 ml/min/mmHg dar ea poate crește la 40-80 ml/min/mmHg în condiții de efort sau hipoxie prin intensificarea respirației și a circulației. Diferențele alveolo-arteriale ale gazelor. Între aerul alveolar
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
artera pulmonară și atriul stâng nu cresc în aceeași măsură. Perfuzia regională devine mai uniformă, ea crescând mai ales în zonele superioare. Deoarece ventilația crește mai mult decât perfuzia, raportul V/ P atinge valori cuprinse între 2-4 favorizând gradientul de difuziune alveolo-capilar. Factorul limitant principal al efortului este legat de posibilitățile adaptative ale aparatului cardio-vascular, debitul cardiac putând crește doar de 4-6 ori față de creșterea de 20-25 de ori a ventilației. Atâta vreme cât efortul nu se acompaniază de senzații neplăcute (dispnee, oboseală
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
un anumit grad de efort și apariția modificărilor homeostatice. Antrenamentul produce modificări adaptative importante mai ales la nivelul aparatului cardio-vascular și al mușchilor scheletici comparativ cu modificările respiratorii. Capacitatea vitală și ventilația maximală cresc, la fel ca și capacitatea de difuziune a plămânilor și diferența arterio-venoasă. Forța și rezistența mușchilor respiratori sunt mai bune. 2.5.4.Respirația în hipobarism. Hipobarismul se caracterizează prin scăderea pO2 pe măsură ce altitudinea crește supunând organismul unei hipoxii mai mult sau mai puțin accentuată (FIG 2
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
asupra suturii nervilor încrucișați, regenerării nervilor, compresiunii nervilor, întrebuințând o tehnică originală și meticuloasă și obținând rezultate care au rămas valabile în știință, fiind de asemenea citate în tratate clasice de fiziologie. Altă lucrare a sa din aceeași perioadă, asupra difuziunii coloranților în gelatină (în colaborare cu V. Henry), a fost citată în manualele de chimie fiziologică. În timp ce era la Paris, D. Călugăreanu a fost recomandat de catre profesorul său Albert Dastre pentru a ocupa un post de profesor la Universitatea din
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
o soluție izotonică hematia s-ar găsi în echilibru. Pe baza rezultatelor unor variante experimentale în care a ținut seama de doi parametri - timpul și temperatura -, autorul a ajuns la concluzia că “ieșirea sărurilor din globule este reglată de legile difuziunii, pe când ieșirea hemoglobinei este guvernată de legi mult mai complexe”, încă necunoscute. Lucrarea s-a bucurat de bune aprecieri în lumea fiziologilor. Există referiri la ea în tratatul lui Morat și Doyon (1904), în cel al lui H. Winterstein (1911
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
Anglia și Franța, în 1923 în Germania, iar în 1924 în Italia. În România primele emisiuni radiofonice au avut loc în 1925, iar primul organism oficial, creat în 1928 cu scopul realizării unor programe radiofonice regulate, a fost „Societatea de Difuziune Radiotelefonică”. Postul național de radio din România a fost inaugurat la 1 noiembrie 1928, iar Studioul național de televiziune la 31 decembrie 1956.
Radiodifuziune () [Corola-website/Science/308700_a_310029]
-
creștere a cancerului pulmonar. Efecte negative de scurtă durată: Nicotina produce dependența de 6-8 ori mai mare decît alcoolul, dar la fel de mare ca și cocaina. 95-100% din fumători sunt dependenți. Nicotina, indiferent de calea de administrare, pătrunde în organism prin difuziune, fumul inhalat ajunge în alveolele pulmonare și toți constituenții sunt absorbiți.80 % din nicotină este distrusă la nivel hepatic, restul de 20 % se fixează pe receptorii nicotinici prin intermediul cărora exercită efectele sale multiple. Pentru a măsura dependența de nicotină se
Nicotină () [Corola-website/Science/302141_a_303470]
-
sporogonia. Exemplu, Plasmodium vivax, Toxoplasma gondii. Oomicetele sunt un grup de protozoare unicelulare și filamentoase, asemănătoare cu fungi, motiv pentru care au fost incluse multă vreme în regnul Fungi. Prezintă multe caracteristici ale fungilor, precum absorția substanțelor în celule prin difuziune și hrănirea cu materie organică aflată în descompunere. Au fost identificate până în prezent în jur de 500 specii de oomicete. Acestea sunt răspândite în mediile acvatice dulci, lângă materii organice aflate in descompunere, precum și în diferite organisme-gazdă (oomicetele parazitare). Peretel
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]