2,109 matches
-
cei mai mulți indivizi defecația ajunge un reflex atât necondiționat cât și condiționat de condițiile sociale, inhibarea acestuia fiind cauza cea mai frecventă a constipației. 5.4. Absorbția substanțelor alimentare Absorbția este procesul prin care diferiții constituienți alimentari și substanțe rezultate din digestie pătrund în mediul intern al organismului. Zilnic se absorb 1500 ml lichide ingerate. Dacă la această cantitate se adaugă 7500 ml de sucuri secretate la nivelul tubului digestiv rezultă o cantitate de 9000 ml ce se absoarbe zilnic. Tot în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
au rol inhibitor asupra centrilor motori medulari. Se disting o componentă nervoasă de comandă a mișcării și una de control și reglare. b) Sistemul nervos vegetativ, prin cele două componente ale sale, simpaticul și parasimpaticul, adaptează funcțiile vegetative (circulația, ventilația, digestia) la cerințele somatice motorii. Pentru sistemul nervos motor somatic, căile de comandă centrale sunt reprezentate de sistemul piramidal sau cortico-spinal, ce realizează mișcări voluntare și precise și sistemul extrapiramidal (cu originea la nivelul scoarței și nucleilor extrapiramidali), destinat mișcărilor automate
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mușchiul primitiv multifuncțional s-au diferențiat filogenetic trei tipuri de mușchi: neted, striat și cardiac. 6.2.1. Mușchiul striat Mușchii striați, numiți și mușchi scheletici, au rol în deplasarea corpului, realizarea unor activități motorii voluntare și reflexe, vorbire, respirație, digestie, excreție (prin sfinctere), realizarea mimicii faciale, precum și în termogeneză. Mușchii scheletici reprezintă aproximativ 50% din greutatea corporală. Mușchiul striat este alcătuit din fibre musculare, care sunt celule multinucleate cu diametrul de 8 µm și lungimea de la câțiva mm până la 50
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
că acesta este capabil să respire cu plămânii lui și că va fi capabil să trăiască în afara pântecului mamei. Fără acest oxigen, nici o ființă umană nu ar putea supraviețui. Acest lucru este valabil nu numai în ceea ce privește respirația, ci și mișcarea, digestia etc. Însă ceea ce poate nu știți este că respirând acest oxigen care întreține viața, creați în același timp radicali liberi care pot duce la deces dacă sunt într-un număr prea mare. Și atunci, oxigenul este un prieten sau un
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
degenerescența maculară, care este principala cauză a cecității. Principiile reacției cu radicali în lanț Atomul este unitatea minimală a materiei. El are un nucleu în jurul căruia gravitează perechi de electroni care îi asigură stabilitatea. Totuși, în timpul procesului de oxidare (respirație, digestie, mișcare), se întâmplă, ca unul din electroni să scape, ceea ce creează un dezechilibru. Atomul începe să caute un alt electron, indiferent de proveniența sa, chiar dacă ar fi furat unul de la vecinul său cel mai apropiat, care va face la rândul
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
care va transporta oxigenul către celule. Dar, în același timp, pe parcursul reacției se produce un radical liber (H+). Dată fiind frecvența foarte ridicată a reacțiilor respiratorii, înțelegem că avem de-a face aici cu o sursă importantă de radicali liberi. Digestia bacteriilor sau fagocitoza Când o bacterie intră în organismul nostru, ea este de obicei identificată ca un intrus nedorit. Organismul reacționează imediat trimițând agenți de securitate neiertători care au datoria de a o elimina pur și simplu. Unul din modurile
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
simplu. Unul din modurile de a lucra ale agenților de securitate - mecanisme de apărare - este cu totul și cu totul deosebit: aceștia înghit bacteriile și lasă „stomacului” lor foarte performant sarcina de a le digera. De fapt, acest sistem de digestie foarte special fabrică substanțe bactericide extrem de puternice care distrug bacteriile prin intermediul unor reacții biochimice foarte complexe care generează în același timp radicali liberi (RL). Acești radicali liberi sunt distruși în mod normal la rândul lor, imediat ce și-au îndeplinit funcția
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
antioxidanți”. Un cocktail de antioxidanți pe bază de GSH, de betacaroten și de vitamine E și C a demonstrat un pronunțat efect preventiv privința cancerului 22. „Cancerizarea” După doctorul Whitaker, chiar dacă mâncăm alimente foarte sănătoase provenind dintr-o cultură biologică, digestia produce radicali liberi care pot ataca celulele sănătoase și ADN-ul lor. Acest proces stă la originea celulelor canceroase care pot apoi să se multiplice la nesfârșit în tot organismul (celulele canceroase se multiplică la infinit; singura modalitate de a
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
cu cât cancerul este într-un stadiu mai avansat, cu atât este mai importantă forma oxidată a acidului folic, mai ales în cazul cancerului ovarian. Efectele antioxidante pozitive ale acidului folic în combaterea anumitor tipuri de cancer al organelor de digestie - colon, ficat, pancreas - par să fie mai bine cunoscute. O lipsă de acid folic ar putea, de asemenea, să crească riscurile cardiovasculare și de criză cardiacă. Într-adevăr, acidul folic, singur sau asociat cu vitaminele B6 și B12, are puterea
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
de radicali liberi, întrucât este întotdeauna mai ușor să previi decât să tratezi. În afară de beneficiile pe care le aduce creierului, ginkgo biloba este folosită de către asiatici pentru a trata astmul (vezi rubrica intitulată „Quercitina”, la pagina 163), pentru a ajuta digestia, pentru a trata acufena de origine vasculară („șuierăturile în urechi”) și alergiile. Un studiu sudez a arătat, de asemenea, puterea sa curativă în cazul degenerescenței maculei, principala cauză de orbire în lume. Într-adevăr, vinovate de această degenerescență sunt în
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
stres, anxietate sau depresie. CÂND TREBUIE SĂ MERGEȚI LA DOCTOR? Dacă simptomele menționate mai sus sunt cronice. INDICAȚII PENTRU VIAȚA DE ZI CU ZI Când faceți duș dimineața, puneți jetul pe abdomen. Acest masaj cu apă caldă ameliorează circulația și digestia. Puteți folosi mai multe metode de combatere a stresului. Qigong și taijiquan au acest efect. Nu ignorați activitățile care declanșează simptomele. Somnul este factorul-cheie. Dacă dormiți pe săturate, puteți reduce stresul. CE NU TREBUIE SĂ FACEȚI Nu beți cafea sau
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
TREBUIE SĂ FACEȚI Nu beți cafea sau alcool, deoarece stimulează pereții deja sensibili ai intestinelor. Nu consumați condimente sau prăjeli, deoarece sunt greu de digerat și îngreunează funcționarea sistemului digestiv. Nu consumați prea multe alimente reci. Pentru încălzirea lor în timpul digestiei este nevoie de un supliment de energie, ceea ce îngreunează funcționarea sistemului digestiv. Remedii tradiționale În fiecare seară, cu două ore înainte de culcare, țineți pe stomac timp de 20 de minute un prosop înmuiat în apă fierbinte, acoperit de o folie
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
pe stomac timp de 20 de minute un prosop înmuiat în apă fierbinte, acoperit de o folie de plastic și de o pernă electrică. Terapie alimentară Mâncați zilnic o porție de iaurt, care ajută la păstrarea sănătății florei intestinale necesare digestiei. Luați ou cu oțet: Ingrediente: un ou, 15 g ghimbir, 15 ml oțet de orez. Preparare: puneți ghimbirul și oțetul într-un storcător și scoateți sucul. Bateți un ou și amestecați-l bine cu sucul, apoi țineți-l pe foc
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
clasificarea lumii vii în mai multe regnuri. Stabilirea sistemului de clasificare cu cinci regnuri a avut la bază organizarea structurală respectiv organizarea celulară procariotă, eucariotă unicelulară,eucariotă pluricelulară și modul de nutriție, respectiv fotosinteza caracteristică plantelor, ingestia (prin înghițire și digestie) tipică animalelor, absorbția specifică fungilor. Elemente noi au fost aduse și în domeniul Evoluționismului, legate de originea extraterestră a vieții-descoperirea unei sușe bacteriene recoltate din straturile superioare ale atmosferei care ar putea fi de origine extraterestră (2000), identificarea într-un
Caleidoscop by Veronica Adam () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93241]
-
aspectele generale și particulare ale funcțiilor celulare, fiziologia pe de o parte le analizează până la nivel molecular și pe de altă parte descrie integrarea treptată a acestora la nivel de organ, sistem funcțional și organism în cadrul “marilor funcții”: de nutritiție (digestia, respirația, excreția, circulația), de apărare împotriva microorganismelor, de reproducere, de comandă și control (reglarea integrativă neuroendocrină a funcțiilor menționate), de integrare somato vegetativă și relație cu mediul (funcții senzitivo senzoriale, somato-motorii, psiho comportamentale). Energia metabolică și organizarea celulară a materiei
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de exocitoză), cu rol în procesarea post translațională a proteinelor secretorii (glicozilare și împachetare în vezicule de exocitoză) și în direcționarea proteinelor proprii. Lizozomii, formați la nivelul aparatului Golgi, sunt vezicule cu conținut bogat de hidrolaze, ce realizează procese de digestie intracelulară a materialului de endocitoză (heterofagie, după fuziunea cu vezicule de endocitoză) sau a structurilor proprii (autofagie), cea din urmă mai ales în cadrul procesului de înlocuire permanentă a proteinelor pentru menținerea funcționalității lor. Peroxizomii sunt o categorie aparte de vezicule
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
aparatului locomotor. Funcțiile musculaturii scheletice cuprind deplasarea corpului și segmentelor sale în cadrul unor activități motorii reflexe și voluntare (inclusiv acte comportamentale complexe ca gestualitatea, mimica și vorbirea), precum și participarea la funcții vegetative (respirație, prin realizarea ventilației pulmonare de către mușchii respiratori; digestie și excreție prin sfincterele striate, aflate sub control somatic, voluntar). Fibrele musculare scheletice sunt celule multinucleate cu diametrul de 8 μm și câțiva centimetri lungime. Celulele musculare funcționează relativ independent și sunt aranjate în paralel (forța totală produsă de mușchi
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
al rolului de lichid circulant, sângele susține celelalte funcții de nutriție la nivelul organismului, participând la: respirație, prin capacitatea crescută de transport pentru O2 și CO2, precum și prin mecanismele ce asigură schimbul de gaze respiratorii la nivel pulmonar și tisular; digestie, prin absorbția nutrimentelor prin peretele tubului digestiv și distribuția lor în toate țesuturile; excreție, prin îndepărtarea din țesut a produșilor finali de catabolism și a altor substanțe cu tendință de acumulare tisulară, asigurând transportul acestora la organele specializate pentru mecanisme
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Prefață Această carte prezintă noțiuni de bază din fiziologia umană, cu referire la funcțiile vegetative majore: circulație, digestie, respirație și excreție. Ea este destinată mai ales studenților de la Programul de Licență în Medicină și celor de la Colegiul Medical Universitar, dar poate fi utilizată și de către studenții Facultăților de Biologie, ai secțiilor de Biofizică, precum și de alți cititori care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
ne-am sprijinit activitatea de-a lungul timpului și de interesele noastre de cercetare științifică. Dedicăm modestele noastre lucrări didactice marilor dascăli care ne-au îndrumat pe drumul cunoașterii și al vieții, din școala primară și până azi. <contents> FIZIOLOGIA DIGESTIEI I. L. Serban 1. Introducere în fiziologia digestiei 1 2. Digestia bucală 2 2.1. Masticația 2 2.2. Deglutiția 3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
timpului și de interesele noastre de cercetare științifică. Dedicăm modestele noastre lucrări didactice marilor dascăli care ne-au îndrumat pe drumul cunoașterii și al vieții, din școala primară și până azi. <contents> FIZIOLOGIA DIGESTIEI I. L. Serban 1. Introducere în fiziologia digestiei 1 2. Digestia bucală 2 2.1. Masticația 2 2.2. Deglutiția 3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
interesele noastre de cercetare științifică. Dedicăm modestele noastre lucrări didactice marilor dascăli care ne-au îndrumat pe drumul cunoașterii și al vieții, din școala primară și până azi. <contents> FIZIOLOGIA DIGESTIEI I. L. Serban 1. Introducere în fiziologia digestiei 1 2. Digestia bucală 2 2.1. Masticația 2 2.2. Deglutiția 3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
2. Digestia bucală 2 2.1. Masticația 2 2.2. Deglutiția 3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia intestinală 19 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire 19 4.2. Sucul pancreatic 21 4.3. Secreția biliară 25 4.3.1. Anatomia funcțională a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia intestinală 19 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire 19 4.2. Sucul pancreatic 21 4.3. Secreția biliară 25 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar 26 4.3.2. Compoziția chimică a bilei 26 4.3.3
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
plasmatice 231 26.4.3. Participarea renală la echilibrul acido-bazic 232 26.4.4. Forme majore de alterare a echilibrului acido-bazic 234 27. Fiziologia căilor urinare 235 28. Producția de eritropoetină 239 29. Excreția non-renală 240 1. Introducere în fiziologia digestiei Digestia reprezintă una din marile funcții ale organismului uman. La nivelul organismului procesele de natură digestivă sunt asigurate de un ansamblu funcțional specializat, aparatul digestiv. Acesta este compus din tubul digestiv (cavitate bucală, esofag, stomac, intestin subțire și gros), care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]