24,608 matches
-
în ziua de astăzi. Și atunci, odată cu intrarea pe poartă, i se păru că în aer plutește ceva malefic, care o înconjoară. Sentimentul devenea din ce în ce mai acut cu cât se apropia mai mult de așezământul educațional. Era momentul în care zorii dimineții întâlneau razele lunii și nu se luminase încă. Când pătrunse în clădire, avu chiar senzația că se sufocă, că nu mai are aer. În față îi apărură instantaneu niște persoane cu fețe galben-pământii, cu ochii imobili, ca ai unor ființe
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
a zis poate vrei împreună timpul să-l împărțim în balade eu să cânt bucuria ochiului ce se pierde în împlinirea formelor rătăcind în oglinzi tu imaginația să-mi înfășori în pulberi de gânduri prin care pierdut să-mi caut diminețile în culorile răsăritului tău aprinde cu zâmbetul tău luminile zilei te rog în întunericul nopții îți distingeam sentimentul doar în vibrația dăruirilor ce-ți curgeau frenetic prin vene reinventează mereu altceva scene în care gene cu ochi peste gene sfidează
SOMNUL DE VEGHE AL FETITEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382721_a_384050]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > AL FLORIN ȚENE - CONTEMPORAN CU DUMNEZEU (POEME) Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015 Toate Articolele Autorului CONTEMPORAN CU DUMNEZEU Mirosea dimineața însorită a mir, Tăcerile alunecau pe nesimțite-n mers, Nu știam că alături poetul Radu Gyr Își înveșnicea suferința-n vers. Cânta amiaza tristețea-n flori Uitase să-nbobocească și mălinul, Iar cerul desena o cruce din cocori Ridicând la rang
CONTEMPORAN CU DUMNEZEU (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382731_a_384060]
-
ne mai fiind străzi, casele ne mai fiind case totul e străveziu și firescul s-a așezat pe fețele statuilor liniște pe veafuri de chipuri când vântul își fardează ridurile într-un garaj de ecouri undeva departe un foc acuză dimineața A DOUA MOARTE A LUI ZEUS Zeus în speranța nemuriri Cât a existat la Pontul Euxin Și-a modelat din lut și piatră Statuia lui la care să se-nchine Oamenii din fiecare vatră. Apoi de teama îndumnezeirii a urcat
CONTEMPORAN CU DUMNEZEU (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382731_a_384060]
-
împăcat cu sine și cu ea, hotărăște: „... și-atunci..., rămân aici și...”, trecându-și iubirea într-un alt plan, o regăsește încorporată în diverse forme, ca într-un miraj al frumosului... „Mă plec degrabă să-ți admir/ Privirea-n roua dimineții,/ Ce sfântă-i ca un bob de mir/ Pe frunte la-nceputul vieții./ Deși te știu în cimitir/ Trecută-n pârgul tinereții,/ Mă plec degrabă să-ți admir/ Privirea-n roua dimineții.” Ca un Orfeu contemporan, autorul cântă frumusețea lui
DIALOG MUT...& DIALOG SACRU ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382711_a_384040]
-
plec degrabă să-ți admir/ Privirea-n roua dimineții,/ Ce sfântă-i ca un bob de mir/ Pe frunte la-nceputul vieții./ Deși te știu în cimitir/ Trecută-n pârgul tinereții,/ Mă plec degrabă să-ți admir/ Privirea-n roua dimineții.” Ca un Orfeu contemporan, autorul cântă frumusețea lui Euridice a sa: Te-admir cu ochii bătrâneții,/ În bluza-ți fină, de cașmir./ Îți simt parfumul și-l inspir,” ce-l invadează aducând, parcă, în actualitate, povestea din mitologia greacă, dându
DIALOG MUT...& DIALOG SACRU ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382711_a_384040]
-
fină, de cașmir./ Îți simt parfumul și-l inspir,” ce-l invadează aducând, parcă, în actualitate, povestea din mitologia greacă, dându-i o semnificație orfică: „Dar e deschis drumul tristeții/ Și capu-mi plec să îți admir/ Privirea-n roua dimineții...”. Și totuși, din cuvinte se întrupează Euridice, din cuvinte se întrupează și iubita autorului Marian Malciu, draga-i soție și mamă a copiilor săi, vorbindu-i peste timp, prin întruchiparea unei făpturi pure, alături și împreună cu cele prin care statuează
DIALOG MUT...& DIALOG SACRU ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382711_a_384040]
-
Cu setea lor prelinsa în izvoare, Acolo merg desculț în orice clipă, Câtă lumină mă așteaptă-n prag! Și ocrotit de ea, ferit de gripă, Pe fiecare va aștept cu drag. Ce bucurie înaltă mă învesmânta Când scriu poemul dinspre dimineață! Cu fața spre Acasă mea cea sfântă O să rămân și dincolo de viață... Referință Bibliografica: Cu fața spre Acasă de pe Deal... / Nicolae Nicoară Horia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1522, Anul V, 02 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
CU FAȚA SPRE ACASA DE PE DEAL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382741_a_384070]
-
e sufletul ca o vioară, Cântecul ei egal se împarte, La toți, la fiecare-n parte Vă mulțumesc acum, spre seară, Mi-e plin cuvântul de fiori, Cu roua dragostei pe față Ați risipit atâtea flori În pragul meu de dimineață Și mi-e atât de înalt! de-acum N-o să-l mai pot spre noapte trece Și sufletul cu voi pe drum Până la capăt vă petrece... Din vârsta-n care încă sunt V-aduc prinos de bucurie, Vă fie viața
POEME DE PE MUNTE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382730_a_384059]
-
a rugat, a câta oară? Ce liniște-i acolo sus! Și îngerii se-aud cum zboară... DE ZIUA MEA Nu-mi spune Mama azi în prag, „Întru mulți ani, copile drag!” Așa cum îmi spunea în viață Când mă trezea de dimineață; Copilul de atunci nu minte, Așteaptă și acum cuminte Cu-aceeași sfântă înfiorare Cadourile tot mai rare, Nici tata jucării nu-mi face, Dormiți, părinții mei, în pace, Eu încă mai rămân o vreme Să-mi mântui dorul din poeme
POEME DE PE MUNTE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382730_a_384059]
-
ambarcațiuni de agrement. Pe cât se apropia mai mult de locul lui de creație, pe atât Adriana era mai convinsă că el este. Tot nu-și găsea explicația la întrebarea: "Ce să caute acolo unde și ea a ajuns azi de dimineață? De cât timp este în Viverone? Este un loc unde vine adeseori, sau tot destinul este de vină de i-l scoate mereu în cale? Și dacă este el, ce-i va spune? Cum să-i explice că tot hazardul
CAP, XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382733_a_384062]
-
se pară cine știe ce. Dar acum nu-i mai păsa. Dorea numai să ajungă cu bine, acasă. Sus pe creastă, Maria, soția lui Liviu a făcut criză de nervi: - Din cauză că am luat începători, uite ce am pățit ! Mâine am ore de dimineață la școală, de la opt și o să întârzii, dacă nu prindem primul tren din gara Bușteni! Și am și ședință de partid! - Dar noi suntem vinovați, spuse Mihai. Acesta era traseu de coarde. Pentru noi, alpiniștii cu experiență era ușor. Nu
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
Camelia nu mânca așa ceva, dar acum i s-a părut atât de bună! Au terminat și toată pâinea rămasă... În gară, la Brașov, o aștepta mama și sora sa. - N-ai pățit nimic Camelia, că aveam o presimțire sumbră de dimineață? o întrebă mama. - Nu, nu, spuse fata, grăbită. A fost totul bine. Dorea să mai meargă în excursii... și de aceea, evită să spună adevărul. Când ajunseră lângă Spitalul județean, Camelia îi spuse încetișor mamei: - Știi mamă, am căzut puțin
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
Seara, Camelia primi deja primul telefon de la directorul Bănescu. - Sunteți cea mai frumoasă domnișoară pe care am văzut-o vreodată. Am și eu câteva ore ca lector la universitate. Dar munca la uzină îmi ocupă aproape tot timpul. Lucrez de dimineață până seara. Camelia îi răspunse politicos și timid la întrebări. Pentru că era cu treisprezece ani mai în vârstă ca ea, avea senzația că vorbește cu un profesor foarte sever. Directorului îi plăcea să vorbească și să-i facă complimente, declarații
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
oraș. Se anunțau diferite zvonuri la radio și televizor, cum.că apa este otrăvită și să nu se consume apă de la robinet. O familie de tineri,din casele vecine, fuseseră împușcați împreună cu copilul lor, în pat. A doua zi, de dimineață, sună telefonul. - Sunt doamna Pascu. Teodor al meu, mare patriot s-a dus la Universitate. Trebuie să te duci și tu. Toți colegii merg acolo. Tu, de ce nu mergi? îi spuse ea Cameliei. Încă nu se terminaseră focurile prin oraș
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
al primăverii, al vieții manifestate, al evoluției. Dar soarele? Soarele este izvorul luminii, al căldurii, al vieții, al speranței. Soarele apare și ca un simbol al învierii și al nemuririi. Lumina binefăcătoare ne transmite totdeauna emoții.Iată,cum prospețimea acestei dimineți înviorează covorul de flori albastre ,care împrăștie parfumul în aerul proaspăt și răcoros.O chemare parcă spre descifrarea misterelor.Simbolul luminii poate fi interpretat drept aspect al lumii informale. "Mergînd spre lumină, o luăm pe un drum care pare să
ESEU de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382761_a_384090]
-
lumii, „aluatul care dospește toată frământătura“, Lumina luminii, Cel care face ca ea să strălucească, să fie lumină pentru noi. Lumina - Cunoaștere, expresia puterii cerești, a fricii și a speranței omenești. Lumina soarelui moare în fiecare seară, renaște în fiecare dimineață și omul își aseamănă soarta cu ea, recăpătându-și astfel, încrederea în puterea vieții. Lumina este dragoste. Ea simbolizează necontenit viața, mântuirea, fericirea .Semn al vieții, bunătății, lumina simbolizează totodată cunoașterea, adevărul și speranța.Apare în calea noastră,pătrunde în
ESEU de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382761_a_384090]
-
Acasa > Poezie > Credinta > LUCEAFĂR PRIMEI DIMINEȚI Autor: Maria Bălăcianu Publicat în: Ediția nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Ai deslușit pe trupul meu petale Din prima vară când ne-am cunoscut Și le-ai aprins în noapte la icoane Parfumul lor să țină
LUCEAFĂR PRIMEI DIMINEȚI de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382795_a_384124]
-
ai adus Cu răstignirea ai știut învinge Pe cel ce, plin de pizmă, m-a răpus. Ai nins cu dor în zi de sărbătoare Întreagă amintirea unei vieți Și m-ai născut din flori de lăcrămioare Îmi ești luceafăr primei dimineți. Referință Bibliografică: Luceafăr primei dimineți / Maria Bălăcianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2197, Anul VII, 05 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Maria Bălăcianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
LUCEAFĂR PRIMEI DIMINEȚI de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382795_a_384124]
-
știut învinge Pe cel ce, plin de pizmă, m-a răpus. Ai nins cu dor în zi de sărbătoare Întreagă amintirea unei vieți Și m-ai născut din flori de lăcrămioare Îmi ești luceafăr primei dimineți. Referință Bibliografică: Luceafăr primei dimineți / Maria Bălăcianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2197, Anul VII, 05 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Maria Bălăcianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
LUCEAFĂR PRIMEI DIMINEȚI de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382795_a_384124]
-
Articolele Autorului Mă simt atât de singur... Câteodată... De parcă aș fi o insulă-n pustiu, Simt... Ochii tăi nu pot să mă mai vadă... Simt iarna, vag amurg de vis târziu. Cu trene lungi vin amintiri perene, Săruturi dulci în dimineți tresar, Veri și zăpezi, amoruri vii sau terne, Mă-nvăluie-n iubire... Aspru jar! Mă simt atât de singur... Câteodată... Chipul tău dulce-mi ninge dor boem, Un gând apus, o filă demodată, În cartea vieții, dalb, caduc poem. Tresar sub pașii
SOLITUDINE HIBERNALĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382819_a_384148]
-
bună la toate, un tată care cară, zelos, din baie, din cadă, navetele puse la răcit (Costică Drăgănescu, într-o formă cinematografică de invidiat), și un băiat "bazat", care face aprovizionarea și adună bani pentru un chioșc adevărat; într-o dimineață ca oricare alta, în casă irumpe un mafiot local, domnu' Marcel (cu cinismul stenic al lui Răzvan Vasilescu), cu un aer de jupîn caragialean trecut prin UTC, care îi aduce tînărului somnolent o sacoșă cu "substanțe medicamentoase" de transportat la
Care marfă? Care bani? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16020_a_17345]
-
își spune fiecare păsul, iar Simion liftnicul le oferă pilde. Pasajele biblice cad ca nuca în perete, nimeni nu le înțelege, dar toată întîmplarea cu aspect de miracol e un paliativ necesar. Semnificativă e vizita domnului Gheorghe în zorii unei dimineți a anului 1997 la ușa liftului din care răzbate vocea liniștitoare a cizmarului-teolog. Domnul Gheorghe are cumplite insomnii de la Evenimente încoace, nu mai poate dormi pentru că nu-și mai poate focaliza ura în reveriile răzbunătoare de fiecare seară. " - Dar, ia
Umor și metafizică by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16065_a_17390]
-
de-a lungul vieții și în ce sens a mers această înțelepciune, de la prima înțelepciune a tinereții, la înțelepciunea târzie a vârstei de acum? Mi-am însușit "înțelepciunea care rezultă din rugăciunea pe care, cu smerenie, o rostesc în fiecare dimineață. Iată conținutul acestei rugăciuni: "O Doamne, Dumnezeul nostru! Ce suntem noi!? Ce valoare are viața noastră, bunătatea noastră, dreptatea noastră, puterea noastră!? Puterea celor puternici este zadarnică în fața Ta. Oamenii celebri sunt ca și cum nici n-ar fi existat; cei care
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
între membrii Academiei celor ce fac baie pe lună... Peripatetizînd apoi cu toții împreună pe nisipul plajei cu urme de fosfor în el sclipind sub pașii plimbăreților nocturni... Ziua, ei dorm. Noaptea umblă cu toții pe țărm între unsprezece noaptea și trei dimineață. Cei mai rezistenți stau și apucă răsăritul soarelui. Mulți din ei recită uneori pagini din Mateiu, sublimul... Personal, pe la miezul nopții și-un sfert, l-am auzit pe unul recitînd cu glas tare începutul Crailor de Curtea veche... " Cu toate că, în
Diverse supoziții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16146_a_17471]