17,651 matches
-
a aflat, prinsă în atâtea clinciuri, într-o situație dramatică. Simțind presiunea opiniei publice și a bunului simț elementar, era limpede că nu puteau lăsa un astfel de personaj să ocupe funcția pentru care se lupta cu ghearele și cu dinții. Ar fi intrat în antologiile infamiei, chiar și într-o țară fără reguli și convingeri precum România, numirea unei ministrese a cărei biografie publică și personală arată cum arată. În aceste condiții, Curtea Constituțională a acționat perfect schizofrenic: a dat
Justiția cu față colhoznică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8774_a_10099]
-
aduc ursul exact la picioarele tale și am să-l înalț pe o cruce să-l vezi până o să-ți dai duhul. Și dacă n-o să-ți ceri iertare, voi ridica o cruce și pentru tine!ť și, incredibil, cu dinții strânși, lucrând ca un disperat, Socoliuc a reușit să ridice, în fața colibei călugărului, o cruce mare, bine legată, de stejar. ŤOri dai slobozenie ursului, ori te urc pe tine aici, în locul lui!ť îl amenință zilnic; călugărul însă nu reacționează
Sectorul suflete (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8780_a_10105]
-
se mănîncă scriitorii" - se reabilitează în prima capitală: "La "Capșa" intră niște oameni obișnuiți să-și perie hainele de două ori, să-și schimbe des cămașa, să se radă zilnic și să-și lustruiască ghetele. Oroare! Ei se spală pe dinți cu niște alifii cu mentol. Infamie! Subsoara lor nu pute a nădușeală. Abjecție! Ei se stropesc și cu o apă nemțească. Într-o viitoare epocă de îndreptare socială ei vor fi dați jos din birji, cu bîta, și siliți să
Scurt tratat pentru intelectuali obosiți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8830_a_10155]
-
au promis pantofi / să uite c-au avut cândva picioare" - scria Dinescu în 1979 (Încurajarea morților, vol. La dispoziția dumneavoastră). Și, mai devreme, în 1976, își încheia astfel un alt poem: "... acuma când istoria își spală / cu neștiuți eroi frumoșii dinți" ( În piața unde plâng mașinării, vol. Proprietarul de poduri). Nu se poate să nu tresărim recitind aceste versuri ce par să evoce (într-un acces profetic!) soarta "eroilor neștiuți" ai Revoluției Române. După 1990 emisiile poetice ale lui Mircea Dinescu
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
titlul unui roman de Costache Olăreanu, Ficțiune și infanterie), unde sunt reeditate romane de Gheorghe Crăciun (Frumoasa fără corp și Pupa russa), Dumitru }epeneag (Zadarnică e arta fugii și La belle roumaine), Constantin }oiu (Căderea în lume), Marin Sorescu (Trei dinți din față), cu necesarul aparat critic de rigoare și aducând interesante completări documentare. Nou este deocamdată numai romanul Jiquidi de Nicolae Breban. O surpriză plăcută este și traducerea în română a romanului O femeie pentru apocalips de Vintilă Horia. E
Salut unei noi edituri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8864_a_10189]
-
pe 26 decemmbrie, mi-am adus aminte de povestea lui Andersen Fetița cu chibriturile. Noaptea, pe la zece, la o intersecție o fată de vreo zece ani, îmbrăcată subțire, cerșea aproape înghețată de frig. Tremura din tot corpul și clănțănea din dinți. La vreo cincizeci de metri mai jos, un accident de automobil, cu două mașini care se loviseră în bot. În jurul lor se învîrteau mai mulți polițiști. Se oprise acolo, ca să se afle în treabă, și un Logan al poliției comunitare
Zăpezile de altădată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8923_a_10248]
-
sfâșietoare. Pentru mi-ne, mai rele de-cât foamea, erau ploșnițele. Am mai spus-o: una singură dacă mă piș-ca, aveam o urzicătură în tot corpul și se termina cu dormitul. Totul era murdar, împuțit. Măcar să-ți fi putut peria dinții. Nici vorbă. Era interzis. Fiecare își păstra, în gamelă, după zisa cină, puțină apă de băut. De fapt, nu aveai după ce s-o bei. Dimineața, când lumina pătrundea prin ferestruică, găseai în gamelă mai multe ploșnițe înecate. Să le plângi
Varul Alexandru si alte povesti adevarate by Adrian Oprescu () [Corola-journal/Journalistic/8892_a_10217]
-
Liviu Dănceanu Pripășit pe scărița piezișă ca dinții unui pieptene a funicularului, mă furișez prin Porta San Giacomo, aruncând ochiade invidioase dalelor ce asezonează caldarâmul vechi de câteva secole de pe Viale delle Mura. Duomo, basilica Santa Maria Maggiore, Piazza Vecchia, Palazzo della Regione, străzi și străduțe pe care
Un contrapunct oportun by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9822_a_11147]
-
cu care l-au stigmatizat pe Băsescu. N-au îndrăznit s-o facă pe vremea lui Iliescu și n-ar face-o nici în ridicolul interimat al lui Văcăroiu. Dar joacă acum cartea pacifismului pentru că au simțit, precum hienele fără dinți, că pot avea un câștig fără a depune vreun efort. Nu cred că există un om normal care să dorească dinadins să-și vadă compatrioții luptând în diverse războaie. Dar asta e lumea în care ne-a fost dat să
Şnururile şubrede by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9862_a_11187]
-
nu pot fi reformați de bună voie. Electroșocul sau șutul în fund - iată opțiunile care ne-au mai rămas. Legați puternic de comunism sau îmbolnăviți între timp de practicile nefaste ale acestuia, politicienii momentului se țin cu ghearele și cu dinții de un sistem pe care au învățat să-l călărească, mulgă și batjocorească frenetic. Nu întâmplător, intrarea lor în sevraj s-a produs o dată cu condamnarea de către președintele Băsescu a comunismului din România. Ca la un semnal, produsele la mâna întâi
Fitness la urna cu bile trucate by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9874_a_11199]
-
de la Cotidianul, de la probleme inventate și de la premisa falsă că "breasla literară românească este încă împărțită în privința legitimității USR". încă împărțită? Există cu adevărat două curente în Uniune, două fronturi de luptă, o dispută reală între cei care țin cu dinții de Uniune și cei care o vor lichidată? Nici vorbă de așa ceva. Partizanii desființării sunt câțiva tineri scriitori teribiliști, căutați cu lumânarea de Cotidianul pentru declarațiile lor stârnitoare de oarecare vâlvă. Când a inițiat mai demult tot un fel de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9885_a_11210]
-
la momentul oportun. Nu este, oare, chiar lecția pe care Frank Costello o predă tînărului Sullivan? Corectarea erorii de sistem, în--carnată de Colin Sullivan, se face nu după litera legii, ci după vechea lege a ta---lionului, ochi pentru ochi și dinte pentru dinte. Finalul poate ridica această problemă, în cazul în care ne debarasăm de balastul psihologizant construit oarecum previzibil în jurul dilemelor celor două "cîrtițe". Unul dintre punctele forte ale filmului stă în acest indecidabil, care exclude opțiunile dogmatice.
Băieţi buni, băieţi răi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9904_a_11229]
-
oportun. Nu este, oare, chiar lecția pe care Frank Costello o predă tînărului Sullivan? Corectarea erorii de sistem, în--carnată de Colin Sullivan, se face nu după litera legii, ci după vechea lege a ta---lionului, ochi pentru ochi și dinte pentru dinte. Finalul poate ridica această problemă, în cazul în care ne debarasăm de balastul psihologizant construit oarecum previzibil în jurul dilemelor celor două "cîrtițe". Unul dintre punctele forte ale filmului stă în acest indecidabil, care exclude opțiunile dogmatice.
Băieţi buni, băieţi răi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9904_a_11229]
-
în Maroc pentru a fi singuri, cît mai departe de moartea fiului lor, deși spectrul acestei morți se regăsește la tot pasul, în femeile învelite în burnuzuri, în peisajul deșertic unde cimitirul este marcat de pietre ascuțite așezate vertical ca dinții unei perii uriașe. Scena discuției dintre ei, de la începutul filmului, mi-a amintit de o povestire excepțională a lui Ernest Hemingway, Hills like White Elephants. Replicile simple preiau o încărcătură emoțională subcutanată pentru care peisajul dezolant al uedurilor și colinelor
Babel : istoria lumii în 4 capitole by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9925_a_11250]
-
Și-a dat seama că bunicul era foarte isteț, gândindu-se că un iepuraș ca dumnealui ar veni în vizită la puii lui. Acum bietul musafir s-a învârtit în jurul copăceilor, a mișcat mustățile, și-a înfipt de câteva ori dinții mari în îmbrăcămintea de iarnă a copăceilor și a plecat supărat în pădure. Trebuie să mai rabde câteva zile, până se va topi zăpada și tinerele vlăstare din margine vor tocmai bune de ros. NUCUL URIAȘ De când mă știu m-
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
pe saltea/ și îmi scot cu degetul/ scamele adunate în buric)" (Azi când mergeam pe stradă...); "de două zile nu am mai stins becul -/ stau cu mâinile la spate și mă gâdil în/ palmă cu unghiile moi. când îmi clănțănesc/ dinții îmi sug la sânge măselele rupte)" (De două zile nu am mai stins becul...). Parcurgând cu atenție secvențele anodine, banale, ordinare ale unei existențe contemplate la lumina chioară a becului sau, afară, printre "cârduri de oameni străini", descoperim, când și
Scrisoarea unui provincial by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8934_a_10259]
-
Fenomenologia existenței curente ea însăși cade pradă acestei ofensive a materiei ce se degradează pînă la hotarele halucinației. Călcîiul de bărbat seacă în bocanc, salcîmii se umplu de rîie, oglinzile în pereți se sufocă de tămîie, se desprinde smalțul de pe dinții fetelor, pălăriile pe capetele bătrînilor sînt de smoală, în gura femeilor cînd cască intră muște și fluturi de noapte, bobul de grîu se carbonizează-n pămînt. Nu e de așteptat nici o salvare, întrucît Dumnezeu e ostil vieții, manipulator al materialității
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
și, de bună seamă, amintiri. Că trăiesc acolo sau că l-au văzut, cîndva, în trecere, scriitorii, istoricii, artiștii invitați lasă o mărturie despre starea de normalitate pe care o împrăștie acest oraș atins și el, ca oricare altul de dintele timpului, dar știind mult mai bine să-i facă față. Ana Blandiana, Corina Ciocîrlie (din perspectiva unui insider), Dan și Valentina Sandu-Dediu, Smaranda Enache, Alina Ledeanu, Irina Mavrodin, Simona Popescu, Speranța Rădulescu sînt cîteva din numele care semnează articole tip
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8976_a_10301]
-
apucat, pe seama căruia lumea ar fi început să facă bancuri. Coada acestui topor, lustruită de serviciile speciale, deseori se întâmplă a fi însăși mulțimea ignorantă care nu înțelege și e gata să batjocorească excepția, jignitoare. Un tip amărât (romancierul) cu dinții rupți în scoarța dură a evenimentelor, ori sparți de pumnii anchetatorilor. Un Lear dacă vreți. Insul dreptății celei de pe urmă, căruia tinerii i-ar striga azi numele pe străzi. * IAR DE FOCURILE turcilor și a tătarilor era cuprinsă costișa pînă
Avertismentul lui Neculce by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9007_a_10332]
-
Dante în "Divina comedie", la începutul Infernului, în Cîntul XXX? Se găsește pe cercul al optulea din Infern, dezbrăcat - doar s-a lepădat de hainele lui ca să-l "joace" pe mortul Buoso Donati - cu o atitudine războinică, trăgînd hulpav cu dinții din carnea altora, situați în lumile de dedesubt. Un personaj pitoresc, care a existat la Florența, pe la începutul secolului al treisprezecelea. Cum începe acest spectacol de operă făcut de Silviu Purcărete? Fellini curat. Dormitorul lui Buoso Donati. Tocmai se constată
O mio babbino caro by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8991_a_10316]
-
și rătăcesc între vîrste;/ E un peisaj în mine de arbori în ianuarie/ cu soarele în renunțare.// Altfel aș fi vrut să fie:/ alb dintr-odată să mă aflu/ aidoma mocanilor culcați în cîmp/ trezindu-se la ziua în cea dinții ninsoare" (Alb). Luminii și căldurii mediteraneene, halou al stării de spirit mitologizante, li se alătură negurile septentrionale, temperaturile scăzute, obturînd nu doar umoarea eclatanta a certitudinii, ci și vederea: "Navală nordului se abătu/ fără durere, cum ceruseși tu:/ în brazi
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
zile, Ana Blandiana obținea un premiu tot în Italia. Alte și alte evenimente de acest fel se derulau ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat, deși sunt convins că în culisele acestor mari evenimente culturale se discuta printre uși și dinți despre noua imagine ce-a ieșit pe obrazul integrării noastre ca un buboi care a erupt și a scos la iveală și în Italia, ca de altfel și la noi, cele două lumi care coabitează, dar nu pot conviva, nu
Dublu "atac" italian by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8998_a_10323]
-
ilustrative găsim destule: "puteam să și tac tot/ răstălmăcit aș fi fost// dar am vorbit m-a luat/ limba română pe dinainte/ căci ne văzuserăm dis-de-dimineață/ trezindu-ne în același pat/ uitându-ne în aceeași oglindă/ spălându-ne pe aceiași dinți// limba română are ochii albaștri și seamănă teribil cu mine/ mă și mir că nu i s-a spus și ei/ limbuța românică/ sau limbișoara românuță/ în copilărie/ cum mi s-a pocit mie numele/ probabil pentru faptul că/ eram
Europa latină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9024_a_10349]
-
viitoare de versuri nestingherit le-am copiat cu migală-n memorie/ le-am transcris pe osul omoplaților le-am mîzgălit pe miezul vaselor de sînge/ le-am încrustat pe pielea genunchiului pe stofa roșie a plămînului pe fildeșul argintiu al dinților mai precis al caninilor devenind astfel din extremitatea/ călcîielor pînă-n ultimul strat de ozon al creierului ființa poem domnul poezie" (ființa poem domnul poezie măscăriciul încă nenăscutelor generații poetice). Această exultanță supradimensionată, această bonomie urieșească are negreșit substraturi amare. Elocvent
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]
-
mișcare: situația e perfectibilă, chiar dacă schimbarea mentalităților ține, firește, de durata lungă. Experiențe dezamăgitoare sînt consemnate cu umor: brambureala lingvistică din Belgia, cazuri de zgîrcenie franceză, negustori cinici, falsa strălucire a unor localuri și așa mai departe. Fără scrîșnete din dinți, doamna Neț vădește caracteristica flaubertiană de a percepe prostia și de a nu o mai tolera. E în felul ei o luptătoare; energia interioară e neîndoielnică, în absența unui fizic viguros; cochetă, semioticiana mărturisește că nu e un "personaj wagnerian
Cultura și spectacolul vieții by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/9061_a_10386]