1,735 matches
-
de Meissen, blănuri etc., la oficial redegiștii cotând marca lor la paritate de 1 la 1 cu marca vestică, dar la casele de schimb din Berlinul occidental paritatea fiind de 1 marcă vest pentru 7 mărci est, și treceau mașinile diplomaților și militarilor americani, englezi și francezi încărcate pe la punctele de frontieră și grănicerii RDG nu puteau face și zice nimic decât să scrâșnească din dinți, neavând nici un drept de control asupra reprezentanților "marilor puteri.". La aceste gesturi de "dat cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
dat apare un adjunct de ministru de la externe, care, mirat, întreabă: "Cum, încă n-ați plecat? De ce se întârzie?" I-au răspuns "doi ochi albaștri": "Tovarășii pleacă la ora asta la Eforie la nămol și nu vrem să ne întâlnim". Diplomatul a zâmbit strâmb și a răspuns: "Deștepți mai sunteți! Tovarășii pleacă cu elicopterul și noi pe roți, așa că n-avem cum să ne întâlnim. Dați-i drumul!". (Hoveida era bun prieten cu Ion Gheorghe Maurer, amândoi de cultură franceză, școliți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Buenos Aires și a fostului ministru de externe Orlando Letelier la Washington. Am mai citat panseul "dați-mi o politică internă bună și vă construiesc o politică externă excepțională"! Pinochet nu avea ce bază să ofere miniștrilor săi de externe și diplomaților chilieni și istoria ne-a arătat că în majoritatea cazurilor militarii n-au fost buni diplomați, fiind dispuși mai mereu să-și susțină ideile cu tunurile. Ca atare, politica externă a lui Pinochet avea să se axeze în primul rând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
nu îndeplinea nici una din aceste condiții. În plus, târâia după el o geantă mare, urâtă, de plastic, despre care n-aveam habar la ce-i folosește. După discuția la ambasadă, înainte de a pleca la întâlnirea cu amicul importator, a deschis "diplomatul" și a extras din el câteva cravate dintr-o pânză ordinară, colorate țipător, cu elastic pentru "gât" și cu un tractor cu inscripția UTB de toată frumusețea imprimat vizibil în zona nodului, pe care mi le-a făcut cadou și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Mafra, cu menționarea la loc de cinste a Consulului General Vasile Macovei și a contribuției sale la activitatea Asociației! Grecul Hesiod în poemul său "Munci și zile", scris acum cam 2700 de ani, bineînțeles că nu se referea la "muncile" diplomaților, dar era de părere că după muncă, idiferent care o fi ea, trebuie să te mai și odihnești și să-ți împodobești viața și traiul și cu activități plăcute și frumoase. Trecând de la Hesiod la contemporani, îmi aduc aminte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
creației umane Hidrocentrala Itaipu (în limba guarani, " Sunetul pietrelor"), cea mai mare hidrocentrală din lume, care, cu cele 18 generatoare de 700 MW putere fiecare, acoperă 93% din necesarul de energie al Paraguayului și 20% din cel al Braziliei. Vizita "diplomaților" era anunțată și pregătită ca atare, cu expuneri amănunțite și deplasări în "măruntaiele" centralei. Creată în urma unui acord Brazilia-Paraguay, semnat în 1966, lucrările au început în 1971, la 14 octombrie 1978 fiind deviate apele fluviului Parana. Pentru construcția barajului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
semnată de Ayrton Goncalves Celestino, Președintele Asociației germano-bucovinene de cultură, care, menționând activitatea salutară a subsemnatului, preciza: "Având în vedere meritele diplomatului Vasile Macovei, Asociația noastră și Comunitățile din Rio Negro și Mafra solicită Excelenței Voastre să analizați posibilitatea ca diplomatul menționat să revină pentru a exercita apreciatele sale servicii ca reprezentant al României în Brazilia". Semnături de susținere: Ary Sigueira, prefect al Municipiului Rio Negro. Pedro Castelli, viceprefect, Jose Edemar, președinte al Camerei Municipale, Alceu Swarovski, ex-prefect, Elesion Wit, viceprefect
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
la plecarea spre Madrid, când mă căinau ca la prohod, cu clasica formula creștinească: "Unde te duci tu Vasile, dragul nostruuu...?".) Un prim-colaborator cu gradul de consilier, în toate ambasadele din lumea civilizată, e o "instituție" importantă. El e diplomatul care practic organizează și supervizează activitatea ambasadei în toate sectoarele, reprezintă pe șeful misiunii față de autoritățile locale în absența acestuia din țară sau localitate, este primul "consultant" al ambasadorului în problemele politico-diplomatice și în general "mâna dreaptă" a acestuia. Prezența
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mă deplasez, am solicitat ambasadorului aprobarea să merg împreună cu soția și să-mi prelungesc deplasarea de două zile cu încă două, pentru a putea vizita câteva "bijuterii" de pe traseu: Cordoba, Granada și Sevilla. În mod normal, deplasările în provincie ale diplomaților, atunci când nu e vorba de mers la odihnă în stațiuni balneare, la schi sau la cursele de tauri de la Pamplona, fac parte din ceea ce se cheamă "cunoașterea țării de reședință" și sunt legate de contacte cu autoritățile locale, vizitarea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
din informarea mea: "La 9 septembrie a.c., domnul Vasile Macovei a prezentat Scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Orientală a Uruguayului. În cadrul întrevederii avute cu acest prilej cu domnul Julio Maria Sanguinetti, președintele Uruguayului, diplomatul român a exprimat aprecierea Guvernului României pentru evoluția pozitivă a relațiilor bilaterale, precum și interesul și disponibilitatea de dezvoltare a acestora, în special în domeniul economic, prin intensificarea și diversificarea schimburilor comerciale. A evidențiat, de asemenea, buna colaborare existentă între reprezentanții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
vremea. Așa am luat cunoștință de volumele de studii sau memorii editate de unii, de reuniunile săptămânale de la Casa Titulescu, unde se organizau discuții interesante pe diverse teme de politică internațională și de diplomație națională, precum și de Asociația Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră. Am fost prezent la reuniunea din noiembrie 2005 a acesteia și, spre bucuria mea, m-am trezit din nou în familie 200 de foști miniștri, secretari de stat, ambasadori, însărcinați cu afaceri, consuli generali, bărbați cu părul alb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
locuințele sunt în aceeași clădire, ceea ce permite ambasadorului să joace table cu portarul în pijama, după terminarea programului, bineînțeles. Salariile atât în centrală, cât și în exterior, deși dublate în ultima perioadă, sunt derizorii în comparație nu cu cele ale diplomaților din statele occidentale, ci cu cele ale colegilor din fostele "țări socialiste frățești" și chiar ale celor din "lumea a III-a". De aceea, mulți tineri valoroși preferă să lucreze la firmele particulare sau în străinătate, fiind remunerați mai bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
acces cei ce plătesc 1 000 de dolari abonamentul, cei cu ochelari fumurii, posesorii de câini, cei îmbrăcați de carnaval etc. Eu știu că nu pot să merg actualul cazino, să intru în clubul posesorilor de automobile, în cel al diplomaților. Dar nici o astfel de interdicție nu vizează fapte care depind de rasa, sexul și etnia mea. Există interdicții religioase acceptate. Știu că nici eu, nici găinile sau pisicile nu avem acces la Muntele Athos, știu că nu am acces la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
Președintele Comisiei pentru Drepturile omului din Senat -Mihai Răzvan Ungureanu - senator și Președinte al Comisiei de Cultură din Senat - Victor OpaschiMinistru Secretar de Stat Domnul Titus Corlățean ne-a invitat în încheiere la un dineu oferit de domnia sa la Clubul Diplomaților, unde au fost prezente aproximativ 80 de persoane, repezentanți ai cultelor religioase, ai corpurilor diplomatice și ai organizațiilor internaționale de apărare a libertății religioase, politicieni și oameni de afaceri. Nu am cuvinte să-i mulțumesc lui Dumnezeu pentru oamenii pe
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Dar, cu această ocazie, nu vreau să prezint decât lucrurile frumoase care s-au realizat spre lauda lui Dumnezeu! CAPITOLUL 50 Dineul oferit de Ministrul de Externe al României Titus Corlățean Marți, 18 iunie 2013 a avut loc la Clubul Diplomaților din București un dineu oferit de Domnia Sa, Ministrul Afacerilor Externe, domnul Titus Corlățean ca o încoronare a suitei de evenimente dedicate Libertății Religioase organizate în parteneriat cu Asociația Conștiință și Libertate. La eveniment au fost prezente aproximativ 80 de persoane
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
care dacă sunt departe de a înțelege o „prințesă” în schimb înțeleg în ea pe „mama”. Iar inima mamei bate la fel sub vălurile somptuoase ale unei prințese asiatice, ca și sub bluza unei muncitoare cu ziua! și dacă sforțările diplomaților din toate țările și din toate timpurile au dat de atâtea ori greș în străduințele lor de a salva Pacea, poate de data asta inimile unite ale tuturor mamelor de pe pământ vor reuși să făurească o forță atât de mare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
foarte variat. Puteai fi scos la aer o dată pe lună, sau la două zile. Uneori, aveam regim de stat în picioare până ce acestea se umflau cumplit. Numeau asta la manej. În timpul acela, s-a sinucis lângă celula mea Mihai Rădulescu,diplomatul. Așa se face că s-a introdus o altă regulă: nu aveam voie să dormim decât cu fața la vizor, purtarea gardienilor a devenit mai brutală și supravegherea permanentă. Printre subofițerii de Securitate care ne torturau, precum și printre gardieni și paznici, erau
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
de numeroși pentru a păși cu capul sus în lume. Împreună cu copții din Egipt, ei constituie două dintre cele mai stabile puncte de ancorare ale unui arhipelag în curs de fărâmițare, cel al creștinismului oriental. Unii observatori atenți, printre care diplomatul Jean-Pierre Valognes, au scris deja cronica acestei morți anunțate și consideră că maroniții nu mai sunt de fapt decât niște fantome, relicve interesante doar pentru decor. Într-adevăr, totul conspiră la eradicarea lor, și nu numai integrismul islamic vrea să
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de-al doilea. Pînă la urmă, eșecul sau succesul unei preziceri depind de răspunsul la întrebările: cine va avea interesul s-o repete, unde, când și în fața cui? Refrenul alinător al formulei Two-States Solution aduce, la noi, apă la moara diplomaților, a miniștrilor, a mass-mediei. A susține, așa cum poate face un funcționar ONU, cu ajutorul cifrelor și al hărților, că dosarul palestinian este închis pe fond și că nu mai rămâne decât ca diluarea lui să fie pusă în scenă printr-o
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
calculelor politice apusene, mai ales americane, care au dus și întreținut Războiul Rece, sunt o dovadă a naturii ambivalente a hărților mentale, a strânsei lor legături cu ideologicul și politicul. Harta imperiului sovietic pe care o descrie Mark Taplin 121, diplomatul american care revine în pe teritoriul fostei URSS în 1992, după ce se confruntase cu intoleranța față de străini a oficialităților sovietice în 1984, marchează prin culorile folosite zonele permise (cu verde) și cele interzise (cu roșu) pentru venetici. Harta era din
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Hobsbawm. O hartă a unui regim polițienesc, o hartă a interdicțiilor care lăsa să se întrevadă măsuri punitive extreme în caz de ne-cooperare, o hartă care trebuia să-l intimideze și să-l avertizeze sau să-l provoace pe diplomatul american ca nu e binevenit în acel spațiu închis de cordonul sanitar roșu: "Harta, relatează Mark Taplin, din biroul meu de la Ambasada Statelor Unite era la fel: punea mai multe întrebări decât oferea răspunsuri. Arăta vechea Uniune Sovietică, întinzându-se de la
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
lumii din afară. Era o hartă a marelui Război Rece, o hartă a orașelor și regiunilor interzise ale Rusiei"122. Perspectiva se schimbă în această relatare. Dacă istoricul Hobsbawm punea instaurarea Cortinei de Fier pe seama Apusului, în special a Americii, diplomatul Taplin conștientizează, din interiorul sistemului, autoclaustrarea în spațiul bine delimitat al imperiului sovietic, trasarea de frontiere colorate simbolic în nuanța stacojie a interdicției față de orice sau oricine venea din afara sistemului: idei, influențe, oameni etc. " Existența hărții nu era un mister
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
sistemului, autoclaustrarea în spațiul bine delimitat al imperiului sovietic, trasarea de frontiere colorate simbolic în nuanța stacojie a interdicției față de orice sau oricine venea din afara sistemului: idei, influențe, oameni etc. " Existența hărții nu era un mister, spune mai de-parte diplomatul american. Toată lumea știe că în locurile acelea se găseau mii și mii de închisori, lagăre de muncă, rampe pentru rachete, poligoane de testare, instalații de cercetare, uzine de tancuri, baze aeriene și așa mai departe. Mai circulau și zvonurile despre
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
sprijinit de o masă de credincioși care bombănea mai tare sau mai încet împotriva noului regim și cărora li se adăuga, dincolo de frontiere, catolicii din lumea întreagă. Papa Leon al XIII-lea supraveghea de aproape atitudinea patriciatului roman și a diplomaților acreditați pe lîngă Vatican și nu tolera nici o întîlnire de salon, chiar discretă, cu cei din Casa de Savoia; în provinciile care nu făcuseră parte din statele Sfîntului Scaun arhiepiscopi și episcopi îi primeau pe suveranii și pe prinții de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
o văzuse, dar care, pentru interpretarea și aplicarea regulilor, se găsea în mîinile unui mic funcționar, obscur și israelit, pitit într-un birou al cancelariei imperiale. De aici rezultau obiceiuri ciudate și hotărîri de protocol, trezind de multe ori mînia diplomaților maltratați; în fapt, domnea o neglijență organizată incoerent. Iată un exemplu: conform unei uzanțe stabilite pretutindeni, Nunțiul era considerat decanul corpului diplomatic, dar sub pretextul că Împăratul se intitula Maiestate Apostolică, reprezentantul Italiei uzurpatoare a Romei nu recunoștea decanatul Trimisului
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]