3,842 matches
-
sunt organizate în mod frecvent, indiferent de proiectele la care lucrează sau de departamentele în care aceștia își desfășoară activitatea. Aceste întâlniri pot prilejui însă, în diverse circumstanțe, încercări de monopolizare a discuțiilor, de învinuiri, agresiuni etc. Un control cu discernământ al acestor întâlniri poate reduce incidența situațiilor problematice care pot ulterior degenera în mobbing. implicarea managementului în rezolvarea neînțelegerilor/conflictelor: divergențele dintre angajați trebuie rezolvate rapid de către management. Intervenția trebuie să fie axată pe probleme și nu pe aspecte de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pentru a Înăbuși mișcările de opoziție din aceste țări. În acest context, Bucureștiul Încerca să demonstreze că există a Romanian way de prezervare a regimului comunist, iar diplomații erau instruiți, Între altele, să urmărească atent evoluția evenimentelor, să interpreteze cu discernămînt eventuala „coordonare” a SUA și URSS, să obțină cît mai multe informații utile mai ales despre „coincidențele de interese” ale marilor puteri (circulara MAE, 17 noiembrie 1989). Din cele expuse pînă acum se observă că, În general, ambasadorii români realizau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
repetă aproape Întocmai. Partidul lui Titel Petrescu nu era „Socialist”, ci „Social-Democrat”, Pătrășcanu n-a fost niciodată „șef al Partidului Comunist”, iar povestea cu cei 800 de membri ai acestui partid (p. 88) trece de la un autor la altul fără discernămînt. Poliția lui Armand Călinescu era mai bine informată cînd raporta că numai Într-un județ industrializat ca Prahova existau zeci de mii de simpatizanți. Membri propriu-ziși, cu carnet, erau Într-adevăr foarte puțini, o elită de revoluționari de profesie, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
trecutul omenirii, care să-i Îngăduie o orientare rapidă În raport cu diferitele evenimente, fenomene și procese istorice” (p. 72). Mai mult, „controlul de calitate al productelor istoriografice” trebuie menținut cu ajutorul unui „comitet de disciplină care să fie capabil să judece cu discernămînt diversele situații concrete și să adopte măsuri care să consolideze coerența breslei istoricilor” (p. 99). Sunt importante „instituirea și respectarea unui set minimal de reguli deontologice În interiorul profesiei” pentru „sporirea coerenței corpului profesional al istoricilor” (pp. 90-01). Autorul prevede chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
unei asemenea conștiințe pot fi descoperite în producțiile medievalității târzii sau chiar în cele folclorice. Demersul ocolește exagerările, pendulând cu dezinvoltură între nivelul individual și acela al unei întregi culturi. În plus, reexaminarea anumitor concepte și relații se face cu discernământ și spirit critic, ceea ce contribuie la inducerea unui suflu nou în „semnele” prea tocite. Și cele opt eseuri reunite sub titlul Critica și modelul (1986) implică numeroase distanțări, luări de atitudine față de opiniile critice inerțial încetățenite și față de perspectivele anchilozante
MARIN CURTICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288027_a_289356]
-
Tudor Arghezi, Ștefana Velisar-Teodoreanu ș.a. M. s-a manifestat simultan ca istoric și critic literar. Format la școala profesorului clujean D. Popovici, s-a remarcat printr-o cultură temeinică, prin judicioasa raportare a literaturii române la alte literaturi europene, prin discernământ critic și putere de sinteză. Studiile sale de istorie literară formulează deseori puncte de vedere noi ori aduc unele contribuții documentare inedite. Fantasticul în proza lui Eminescu, Dramaturgia lui Delavrancea, Contribuții la soarta, în Principate, a antologiei de poezie românească
MARTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
activitatea și, prin urmare, credeau ei, să Își reducă simțitor costul de producție per unitate de produs. După cum vom vedea mai târziu, modelul industrial se potrivea doar În unele domenii ale agriculturii. Cu toate acestea, el a fost aplicat fără discernământ, mai degrabă ca un crez, nu ca o ipoteză științifică ce trebuie analizată cu scepticism. Încrederea moderniștilor În centralizarea la scară largă a producției, În bunurile de masă standardizate și În mecanizare domina sectorul industrial - al cărui rol În cadrul economiei
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de plante, de cât de corectă era distanța Între rânduri și cât de pură cultura. Ca și agricultura mecanizată la scară largă, monoculturile aveau o bază științifică În anumite contexte, Însă responsabilii cu dezvoltarea, de multe ori, le promovau fără discernământ, ca pe un act de credință din „catehismul” agriculturii moderne. Deși dovezile empirice pledau Încă de pe atunci În favoarea abordării ecologice și a productivității unor regimuri de culturi combinate, lucrurile și-au urmat netulburat cursul. Ceea ce e sigur, Însă, este că
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cele mai vizibile pentru a ilustra ignoranța planificatorilor. Țăranii au fost mutați forțat de pe pământurile care erau inundate În fiecare an, esențiale pentru agricultura lor, În zone Înalte și cu sol sărac. După cum am văzut, ei au fost duși fără discernământ În locuri unde nu erau familiarizați cu solul sau unde acesta era inadecvat culturilor prevăzute. Viața În sat Îi ținea departe de terenurile lor, ceea ce afecta păzirea recoltelor și controlul Împotriva paraziților, ambele posibile În satele cu case răsfirate. Concentrarea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cele cu rudele și prietenii, rețelele de reciprocitate și de cooperare, caritatea și sprijinul de la nivel local fuseseră principalele mijloace prin care sătenii reușiseră să supraviețuiască până atunci perioadelor de lipsuri. Privați de aceste resurse sociale din cauza deportărilor făcute fără discernământ, despărțiți În multe cazuri de membrii apropiați ai familiei și neavând dreptul de a pleca, locuitorii din colonii erau mult mai vulnerabili la foamete decât fuseseră În regiunile lor de baștină. Logica imanentă, nerealizată vreodată, a politicii rurale a partidului
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fi trebuit examinate atent În practică. În anumite condiții istorice și sociale - de pildă, În cazul cultivării grâului pe câmpurile virgine din Kansas - multe elemente ale acestei credințe ar fi avut sens. Ea a fost Însă generalizată și aplicată fără discernământ În contexte foarte divergente, cu rezultate dezastruoase. Nu ne-am mira, așadar, dacă, prin absurd pus la curent cu această stare de lucruri, un marțian nu s-ar dumiri cine e empiristul și cine adevăratul credincios. În cele două decenii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
să ne surprindă. Ea este asociată cu productivitatea agricolă fără precedent din Occident și cu puterea și prestigiul revoluțiilor industriale. Nu este de mirare, așadar, că principiile modernismului extrem, asemenea simbolurilor adevăratei credințe, au fost propovăduite În Întreaga lume fără discernământ și cu convingerea efectivă că ele luminează calea progresului agricol. Cred că această Încredere necritică și, deci, neștiințifică, În artefactele și tehnicile agriculturii științifice codificate a fost răspunzătoare pentru eșecurile Înregistrate. Credința oarbă Într-un model cvasi-industrial de agricultură extrem-modernistă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cinematografică sau în studiul legăturilor posibile dintre artă și non-artă. Identificând categorii de scrieri situate la „frontiera literarului cu extraliterarul” („fantasticul științific”, romanul istoric, jurnalul personal), asupra cărora operează criterii ce decurg din specificul unor discipline diferite, I. susține cu discernământ apartenența lor la domeniul literar. În pofida naturii lor hibride și a îngrădirilor impuse de respectarea „faptului științific, detaliului biografic ori adevărului filozofic”, aceste genuri prezintă particularitatea de a se constitui ca opere artistice, latura estetică reușind să prevaleze. În examinarea
IOSIFESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287610_a_288939]
-
sufletul românesc, caută să adapteze la noi formele cugetării apusene. De aceea în Muntenia vom găsi o legiune de patruzecioptiști; în Moldova o legiune de spirite critice și de literatori.” Demonstrația lui I. se dezvoltă pe o idee fundamentală: prin „discernământul” lor critic, moldovenii au lucrat pentru „adevăratul progres”, făcând selecție în procesul asimilării culturii. Au greșit cei ce au imitat fără rezerve cultura apuseană, ca și cei refractari la orice inovație. Echilibrul critic moldovenesc reprezintă o medie. Criticat de N.
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
care i-au fost în preajmă, am putut să-i apreciem evoluția, să-i admirăm realizările, calitățile de om și cetățean. Alexandru Zub este o natură aleasă, de excepție, care întrunește, într-o fericită înmănunchiere, trăsături și calități remarcabile: inteligență, discernământ și metodă, rigoare, judecată matură, imensă putere de muncă, o adâncă și lucidă cunoaștere a realității, un înalt simț moral, ce-și găsește expresie într-o activitate înscrisă statornic în memoria timpului nostru. În primul rând, Alexandru Zub este un
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
decât oricine pe pământurile cehe“ -, instruirea temeinică, predicile înțelepte, calitățile de pedagog și tenacitatea cu care promova normele morale în mediul ecleziastic, la acea dată încă puțin cultivat. Atitudinea dușmănoasă afișată de oamenii Ecleziei față de străini nu trebuiește extrapolată fără discernământ asupra elitelor politice sau a societății în ansamblu. Principii boemi au numit clerici germani în funcții ecleziastice importante fără a ține cont de opinia preoților autohtoni, iar cei polonezi au căutat sprijinul negustorilor și bancherilor evrei trecând peste dezaprobarea nobilimii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ales conținutul etnic și social. Utilă prin corectitudinea informațiilor și prin obiectivitatea analizelor este lucrarea Aron Pumnul - Mihai Eminescu (1943). Chiar dacă își propune „reabilitarea” lui Aron Pumnul, L. discută cu luciditate opiniile filologice și literare ale profesorului cernăuțean și cu discernământ relațiile dintre aceste opinii și opera eminesciană. După sumara și incompleta antologie Scriitori bucovineni (1924), L. a alcătuit, în 1938, o lucrare în două volume, Antologia scrisului bucovinean până la Unire, cuprinzând o selecție reprezentativă și biobibliografii bogate și exacte. Împreună cu
LOGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287846_a_289175]
-
românească să imprime literaturii o direcție de dezvoltare. Scriitorii sunt chemați să creeze opere originale cu sursa în tradițiile poporului și în istoria țării, să participe la consolidarea limbii și a literaturii comune pentru toți românii. Imitațiile, traducerile făcute fără discernământ sunt combătute vehement („traducțiunile nu fac o literatură”), nu însă și cunoașterea și promovarea operelor de seamă din alte literaturi. K. a transformat în program de orientare precisă a mișcării literare ceea ce până atunci fusese difuz, enunțat incidental. „Dacia literară
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
din revistele apusene. O atenție constantă a acordat-o problemelor limbii române literare. Era adeptul introducerii alfabetului latin, pleda pentru o limbă „populară”, ferită de barbarisme și excese latinizante. Referirile pe care le face la literatură dovedesc lecturi bogate și discernământ. Preocupat de literatura națională, publică din manuscrisele poetului Alecu Văcărescu, prezentat ca un „Petrarca românesc”. Analizând o poezie a lui Gr. Alexandrescu și alta a lui I. Catina (în articolul Poezie), G. remarcă „figuri frumoase” și „idei delicate” în tratarea
GENILIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287214_a_288543]
-
citirea aurei și de medicina taoistă. Asupra tuturor acestor discipline plutește, este adevărat, un voal de jenă, o acuză de neseriozitate, o culpabilitate nemărturisită, un sentiment al pericolului (cum ar fi cel de cădere În fanatism și de pierdere a discernământului). Dar ele pot fi recuperate dacă sunt privite drept ceea ce sunt, drept obiecte mentale, „stări alterate de conștiință”. Cred că e posibilă o asemenea analiză, care, apelând la atenția liber-flotantă, la participarea activă și la focus-groups, ar aborda nuclee de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mâine Încă! Dar dacă spiritul tău a fost atins de boala sub care măi, mâță Îți spune realmente ceva despre Măcățel, atunci vei Înțelege că lucrurile sunt, pur și simplu, un pic mai complicate, că destinul nostru presupune Îndoială și discernământ, că adevărul nu-ți poate fi oferit pe tavă de niște știutori, nu pentru că el nu este (nicăieri În această carte o asemenea enormitate nu este afirmată. Dimpotrivă) sau pentru că ei nu l-ar cunoaște realmente, ci pentru simplul motiv
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nostru. Andrei Simuț: Într-adevăr, problema nu este a celui care ne oferă direcțiile de cercetare, informațiile, deschiderile, ci este a noastră, a receptorilor. Generației noastre Îi lipsește spiritul critic, reflexiv, iarăși un efect al atomizării informației preluate deseori fără discernământ. Noi avem avantajul de a putea publica mult mai ușor cărți. Totul este să nu ne lăsăm amăgiți, să ajungem compilatori de informații. Efortul integrator e tot mai greu de făcut, se lucrează mult cu surse secundare. Accesul la informație
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dată și de referirile la context („circumstanțele” sociale și politice, „liniile de forță” ale mișcării de idei dintr-o epocă sau alta), într-un exercițiu de sociologie literară. Protocolul argumentației se sprijină pe un „dosar” al receptării critice, uzitat cu discernământ. O cercetare doctă își propune să probeze inaderența lui Titu Maiorescu la febrele modernității. Evocat cu un condei de monograf, D. Anghel este văzut, dincolo de tocitul clișeu de „poet al florilor”, prin prisma sensibilității moderne, ultimele sale proze prefigurându-l
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
pieselor serioase, cu valoare intrinsecă, cu piese mai ușoare, de agrement. Un alt deziderat se referă la introducerea treptată a creațiilor moderne, pentru a-i obișnui pe spectatori cu noile modalități de expresie. Cronicarul este însă categoric împotriva importului fără discernământ de literatură dramatică și încearcă să impună ca datorie a teatrelor promovarea dramaturgiei românești. Cu o perspectivă teoretică largă asupra domeniului, face aprecieri cu privire la direcțiile în care evoluează teatrul european și încearcă încadrări corecte ale pieselor comentate în curente estetice
FAGURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286938_a_288267]
-
de situare istorică și estetică, program, bibliografie, documente inedite) argumentează rolul celei mai importante publicații literare transilvane din epocă în cultivarea valorilor naționale moderne. Reconstituire informată a unui climat intelectual, lucrarea reprezintă totodată o restituire și o revizuire realizată cu discernământ critic. Tabloul literar din al doilea deceniu interbelic, abordat sub aspectul fenomenului poetic, este examinat în monografia Poezia lui Mihai Beniuc, concepută în disciplină academică. Autorul este preocupat de identificarea temelor, evaluarea estetică a faptului poetic și încadrarea tipologică a
FANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]