2,835 matches
-
situațiile cu care se confruntă, în condițiile unui scenariu creat artificial. Oferă avantajul controlului asupra mediului de desfășurare, iar problemele, sarcinile, exercițiile sau contextul sunt identice pentru toate persoanele evaluate. Favorizează identificarea acelor arii din activitatea curentă în care apar discrepanțe între standardele la care este executată o anumită activitate și cele la care ar trebuie să se situeze performanța. Jocul de rol, studiul de caz sau metoda „coșului cu exerciții” sunt doar câteva dintreformele pe care le poate lua simularea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dezvoltare locală, dând șanse persoanelor aflate în șomaj de lungă durată să se reintegreze pe piața muncii, chiar și pentru o perioadă de timp determinată; - acordarea de credite cu dobândă avantajoasă, acest fapt conducând la dezvoltarea spiritului antreprenorial, la reducerea discrepanțelor regionale și la dezvoltarea IMM-urilor și, implicit, la crearea de noi locuri de muncă durabile, având ca rezultat dezvoltarea economică. • Codul Muncii (adoptat prin Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003) include o serie de prevederi cu privire la formarea profesională
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
detaliată operațional după cum urmează: - determinarea experiențelor și scopurilor participanților; - identificarea preferințelor participanților; - elaborarea instrumentelor de cercetare și a chestionarelor; - studierea structurii comunității; - categorizarea programelor existente; - stabilirea priorităților (Dean, Murk și Del Prete, 2000). Sork (2000) definește nevoia educațională ca o discrepanță dintre o capacitate prezentă și una dorită și distinge între nevoi simțite, care sunt identificate și cunoscute chiar de cei ce învață, și nevoi atribuite, care sunt identificate de altcineva. Identificarea nevoilor de învățare este un prim pas important în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și celor carențiali sub acest aspect că sunt absolut „competenți” lingvistic, ceea ce complică, în educația adulților, funcționalitatea comunicării. Cele patru mari componente ale forței comunicante a persoanei adulte nu sunt, de regulă, dezvoltate în aceeași măsură la același nivel, existând discrepanțe de la sensibil la semnificativ între ele, ceea ce diminuează, în cele din urmă, competența sa lingvistică, forța comunicantă fiind astfel dizarmonică, derutantă, înșelătoare chiar pentru formator. Nici aportul gradului de educare prealabilă a individului nu este întotdeauna cert, dat fiind faptul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Evaluarea de nevoi la nivel de comunitatetc "5.3.1. Evaluarea de nevoi la nivel de comunitate" La un nivel foarte general, a evalua nevoi (de formare, de învățare, de dezvoltareetc.) înseamnă a surprinde acele arii la nivelul cărora apar discrepanțe între ceea ce este și ceea ce ar trebui să fie, a defini natura și importanța acestor discrepanțe șiapropune planuri de acțiune care să conducă la reducerea diferențelor surprinse. Putem vorbi despre o evaluare de nevoi la nivel de comunitate - într-un
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
comunitate" La un nivel foarte general, a evalua nevoi (de formare, de învățare, de dezvoltareetc.) înseamnă a surprinde acele arii la nivelul cărora apar discrepanțe între ceea ce este și ceea ce ar trebui să fie, a defini natura și importanța acestor discrepanțe șiapropune planuri de acțiune care să conducă la reducerea diferențelor surprinse. Putem vorbi despre o evaluare de nevoi la nivel de comunitate - într-un anumit domeniu de interes - și despre o evaluare de nevoi la nivel de organizație, alta decât
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
investiție să conducă la performanțe, la atingerea obiectivelor și la îndeplinirea misiunii companiei, este necesară cunoașterea nevoilor de formare și învățare, pe baza cărora se stabilesc direcțiile și prioritățile unui plan strategic de acțiune. O nevoie de formare evidențiază o discrepanță între nivelul actual al cunoștințelor, deprinderilor sau atitudinilor și standardul dorit, adică între ceea ce este și ceea ce ar fi de dorit să fie, pentru ca angajatul să-și poată îndeplini sarcinile la un nivelperformant. Evaluarea nevoilor este un proces care sugerează
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
natura nevoilor, urgența și prioritatea lor pentru individ și organizație, dar, în același timp, și pentru că eficiența programului de pregătire derulat se apreciază tot prin raportare la aceste nevoi. De asemenea, nu toate nevoile identificate pot fi satisfăcute prin training, discrepanțele dintre performanțele așteptate și cele actuale putându-se datora unor alte variabile decât cele legate de nivelul de pregătire (motivație, climat organizațional, relații interpersonale, politici de salarizare etc.). 5.3.5. Etape în evaluarea nevoilor de formare în organizațietc "5
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a demara o astfel de acțiune, este bine să fie clarificate o serie de lucruri: ce anume se știe, de la ce se pleacă și ce se vrea să se afle în urma acestei evaluări. Principalul scop este acela de a identifica discrepanțele dintre ceea ce există și ceea ce se dorește să fie, dar acestuia i se pot subordona și altele, în funcție de priorități, de obiective, de context, de resurse etc. La finalul procesului, se vor obține informații ce trebuie cuprinse într-un raport. În funcție de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în funcție de sursele de recoltare sau de metodele utilizate. Este utilă și delimitarea informațiilor relevante în luarea deciziilor de cele mai puțin importante, care pot obstrucționa procesul decizional. În faza următoare, atenția este îndreptată înspre motivele care au condus la apariția discrepanțelor și identificarea unor posibile remedii. 6. Utilizarea datelor. Volumul informațional poate fi foarte amplu și variat, cu nevoi multiple și diferite, ceea ce impune o distribuire a lor pe domenii. Propunerea de soluții care să contribuie la reducerea discrepanțelor și ameliorarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la apariția discrepanțelor și identificarea unor posibile remedii. 6. Utilizarea datelor. Volumul informațional poate fi foarte amplu și variat, cu nevoi multiple și diferite, ceea ce impune o distribuire a lor pe domenii. Propunerea de soluții care să contribuie la reducerea discrepanțelor și ameliorarea performanțelor trebuie să ia în considerare costurile implicate, impactul și gradul de fezabilitate al acestora. De asemenea, poate fi gândit un plan care să precizeze scopul, obiectivele și activitățile principale, precum și modul de alocare a resurselor. 7. Întocmirea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
situațiile cu care se confruntă, în condițiile unui scenariu creat artificial. Oferă avantajul controlului asupra mediului de desfășurare, iar problemele, sarcinile, exercițiile sau contextul sunt identice pentru toate persoanele evaluate. Favorizează identificarea acelor arii din activitatea curentă în care apar discrepanțe între standardele la care este executată o anumită activitate și cele la care ar trebuie să se situeze performanța. Jocul de rol, studiul de caz sau metoda „coșului cu exerciții” sunt doar câteva dintreformele pe care le poate lua simularea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
praxis politic. Întoarcerea În trecut prin apelul la proiectul interbelic, prin reapelarea la opțiunea pro monarhică este așadar, considerată nerealistă și o proiecție dacă nu eronată, cel puțin hazardată a unei perioade istorice cu grave deficiențe democratice, probleme sistemice și discrepanțe majore. Astfel, acesta concluzionează că „istoria nu se repetă, și aceasta ar fi un temei pentru optimism”. Memoria regalității În postcomunism are câteva caracteristici majore: vehiculată public, În spațiul civic, utilizarea memoriei devine instrumentalizare politică, În lipsa unei descifrări științifice corespunzătoare
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
sumar, În rândurile de mai sus - poate fi suspectată că oferă o imagine prea statică, Încremenită În modele de morală și de comportament de o prea mare generalitate, străine de tensiunea evoluțiilor politice sau sociale. În realitate Însă, această aparentă discrepanță provine din faptul că modalitățile de analiză evocate surprind niveluri și ritmuri diferite ale structurii și dinamicii sociale. În timp ce istoria socială și politică a comunităților sătești Înregistrează fenomenele plasate sub semnul evenimentului și al conjuncturii, istoria sentimentelor și a mentalităților
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lucrurile cu adevărat importante) distanțele dintre viețile noastre (G. Liiceanu, Ușa interzisă) echivalența dintre pagina scrisă și realitate (G. Liiceanu, Ușa interzisă) diferența dintre signifié și signifiant (M. Cărtărescu, De ce iubim femeile) pauzele dintre ore (M. Cărtărescu, De ce iubim femeile) discrepanța dintre atitudinea față de comunism a românilor (și a est-europenilor în general) și atitudinea față de acesta a unui segment important al elitelor occidentale ("22", 1-7.II.2006) rivalitatea dintre Geoană și Năstase ("22", 8-14.II.2006) relațiile dintre liberali și democrați
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
teatru (Al. Paleologu, Despre lucrurile cu adevărat importante) Bănuiesc că există un raport între dezbrăcarea trupului și dezbrăcarea sufletului și că iubire există atunci când sunt învinse, simultan și prin corelație, aceste două pudori (G.Liiceanu, Ușa interzisă) Rareori vezi o discrepanță mai mare între cine-și imaginează un om că este și cine este el cu adevărat (M. Cărtărescu, De ce iubim femeile) Se poate deschide în acest fel o competiție sănătoasă între cele două mari partide palestiniene ("22", 1-7.II.2006
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
anumite comportamente. Atitudinile constituie forța motivațională și direcțională care generează un comportament specific, sunt cauza acestuia. Schimbarea atitudinilor unei persoane ne va determina și modificarea comportamentului acesteia. Dar, În anumite situații, constrânși de Împrejurări, oamenii Întreprind acțiuni, dezvoltă comportamente În discrepanță cu atitudinile lor prealabile, cu convingerile și credințele lor intime. Relațiile de divergență dintre atitudini și comportament trebuie abordate Într-un cadru mai larg, acela al relației de interacțiune Între persoană și situație. Divergența atitudine comportament poate fi generată atât
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
procesul socializării și educație, individual este uneori "constrâns", pentru a se adapta situației, să adopte un comportament deviant În condițiile În care el reflectă (Înțelege), În mod adecvat, valorile și normele sociale, Împărtășindu-le. Acest lucru se petrece atunci când există discrepanțe Între solicitările externe și posibilitățile reale ale individului sau Între aspirații și mijloacele de realizare a acestora. Trebuie să mai subliniem faptul că atât prezența unor atitudini antisociale (negative) determină și ghidează comportamentul deviant, cât mai ales, absența atitudinilor sociale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
este o stare de disconfort emoțional, pe care tinde să o reducă. Această stare este aproape inevitabilă, pentru că, de regulă, alternativa aleasă de consumator are și unele deficiențe, În timp ce alternativele respinse posedă și unele avantaje. Cu cât este mai mică discrepanța dintre așteptări și performanțe, cu atât e mai mare trăirea de satisfacție a consumatorului. Disonanța cognitivă este cu atât mai mare, cu cât volumul și valoarea produselor cumpărate este mai mare, cu cât atracția relativă a alternativelor respinse este mai
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
utilizată În psihologie, În general, ca un concept explicativ. După R. S. Peters (1973, p. 37), utilizarea motivului ca noțiune explicativă prezintă trei caracteristici: a) cuvântul este Întrebuințat În contexte În care conduita este pusă În problemă, când există o discrepanță Între așteptările obișnuite; b) motivul este utilizat pentru a se referi la o „rațiune directivă" și implică o dispoziție directivă a individului a cărei conduită este examinată; c) motivul trebuie să dea temei pentru care o persoană acționează: temeiuri, rațiuni
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de natura problemei de cercetat, de obiectivele și ipotezele cercetării. Observația are o serie de avantaje evidente: oferă posibilitatea descrierii exacte a comportamentelor și permite investigarea comportamentului în mediul natural al subiecților. De asemenea, permite cercetătorului surprinderea detaliilor de tipul discrepanței între declarații și acțiuni în cazul unor subiecți. Observația este o metodă ce implică subiectivitatea observatorului, iar în lipsa unei planificări riguroase și a unor instrumente de înregistrare a datelor, informațiile obținute nu sînt valide. Limitele observației decurg în special din
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
umane. „Orașul socialist este astfel menit să glorifice colectivismul noii vieți în care nu există loc de segregare socială<ref id=”2”>Zahariade, Arhitectura..., pp. 50-51. </ref>”. În fapt, ideea nu era aceea a prevenirii segregării, ci a împiedicării congregării. Discrepanța dintre realitate și discursul asumat devine evidentă în structura indivizilor dintr-un singur bloc. Intenția subînțeleasă, dar neexprimată, era de a nu permite congregarea, de a nu lăsa loc pentru crearea unor legături comunitare care ar fi condus inevitabil la
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
și geografic, aplicate printr-o strategie economică pentru dezvoltarea orașelor în economia bazată pe cunoaștere, printr-un management strategic bazat pe cunoaștere și aplicat la nivel social. 5.2.4. SBC (KBS) în România: un simplu slogan Revenind la eterna discrepanță dintre teoretizare și aplicabilitate, se observă că, pentru România SBC, a fost asumată de cele mai multe ori doar ca simplu slogan. Deși principiile au fost asimilate la nivelul documentelor programatice, implementarea propriu-zisă s-a lovit de aceeași modalitate de interpretare identificată
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
perpetuează în primul rând din cauza problemelor care se întâlnesc la nivelul conducerii locale. Procesul decizional se realizează independent de principiile SBC, teoretizate atât de coerent, dar din păcate netranspuse în activitatea zilnică. Articolele din presa locală surprind cel mai bine discrepanțele dintre cunoașterea fondului și asumarea formei. Reluăm afirmații precum: „aleșii orașului au aprobat astăzi în unanimitate, fără niciun comentariu (...) consilierii locali au votat în ședința extraordinară de astăzi (...) fără amendamente sau criticiî însă unii dintre ei nici nu au știut
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
66 de milioane de euro către Regiunea Sud, și 55,7 milioane de euro spre Regiunea Sud-Est. București - Ilfov a primit 2,2 milioane de euro, iar Regiunea Vest doar 35 de milioane de euro. Cifrele menționate arată deci o discrepanță majoră între regiunile de dezvoltare existente, care s-ar accentua în cazul regionalizării. În ceea ce privește contribuția la PIB, diferențele sunt între 8,1% Sud-Est, 11,6% de la Centru și peste 25% de la București-Ilfov. Așadar resursele financiare pe fiecare regiune în parte
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]