5,125 matches
-
discursuri (moderne) care și-au arătat forța explicativă (și limitările) în anumite contexte. Mai mult decât atât, Best și Kellner atenționează asupra "reificării postmodernismului", pe care îl observă în anumite scrieri contemporane și care poate conduce la grave erori în ceea ce privește discutarea acestui concept (dintre care generalizarea pripită și reducționismul sunt doar două exemple). În acest sens, ei afirmă că "nu "mintea postmodernă" sau "postmodernismul" fac ceva, ci mai degrabă anumiți teoreticieni care utilizează discursul, iar teoreticieni diferiți îl utilizează în moduri
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
încă în mișcare, în constituire și sedimentare; accepțiunile care s-au desprins din aceste delimitări pot alcătui o imagine prin disociere, importantă prin dorința ei de clarificare teoretică, dar, bineînțeles, viciată de opțiunile metodologice ale fiecărui interpret în parte (în ceea ce privește discutarea postmodernismului în raport cu avangarda, s-au observat și influențele spațiului cultural din care provin autorii asupra propriilor lor poziționări teoretice). Caracterul hibrid al postmodernismului permite o largă asociere cu alte concepte, diferențele și stabilirea unor trăsături strict caracteristice lui fiind încă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
său nu este lipsită de rost. O întreprindere de acest tip a fost realizată de Douglas Kellner, care, fără a alcătui un "inventar" de nume sau titluri, enumeră câteva dintre "forțele intelectuale" care s-au impregnat în scrierile sale, precum: "discutarea deconstrucției lui Jacques Derrida, arta pop a lui Andy Warhol, teoria darului lui Marcel Mauss, teoria cheltuielii și a schimbului simbolic a lui Georges Bataille, revizuirea lui Freud realizată de Lacan, structuralismul lui Lévi-Strauss, lectura structuralistă a lui Marx întreprinsă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
discursului baudrillardian, într-o categorie de bază a scriiturii sale și, mai mult decât atât, într-o adevărată strategie discursivă postmodernă. Această schemă hermeneutică va face posibilă compararea efectelor discursive provocate de către seducție cu acelea instituite de către demersul deconstructiv, precum și discutarea încadrării sale printre procedeele retorice de alcătuire și funcționare discursive. În primul rând, trebuie să-l "bănuim" pe Baudrillard, ca și pe oricare alt scriitor, că este sedus de scriitura sa. În acest fel, seducția este forța care obsedează orice
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
etapa politică nu mai există decât o multiplicare a obiectelor lipsite de original, "aura" operei de artă fiind pierdută definitiv. Această sugestie de interpretare oferită de lectura lucrării lui W. Benjamin îl va conduce pe Baudrillard, în De la séduction, la discutarea termenului de seducție pe trei paliere distincte: primul, conturat de stadiul ritual al seducției, în care aceasta are caracteristicile dualității, magiei și agon-ului; al doilea, stadiul estetic, caracterizat de strategia seducătorului kierkegaardian, apropiindu-se de ironie, diabolic, relații interumane și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Traité de l'argumentation vine să contureze mecanismele de ordinul raționalității prin intermediul cărora se poate obține performanță discursivă. Deschiderea oferită de ideile celor doi autori va prilejui atât o trecere în revistă a principalelor tipuri de instanțe performative, cât și discutarea posibilității de a considera manipularea și seducția drept performanțe sau limite discursive, aparținând unui anumit nivel. Perspectiva rațională schițată va permite astfel o comparație cu structuri și strategii discursive care aparțin altor domenii, în special afective (a se vedea seducția
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
conceptelor de bază ale filosofiei occidentale, în urma căreia sunt revalorizate efemerul, contingentul, persuasivul, gândirea slabă etc. Inversarea raportului logică retorică în postmodernism a condus la eliberarea forței retorice a textelor, care a dat o altă tonalitate dominantă discursivității postmoderne. Asumând discutarea retoricii în contemporaneitate pe nivelurile argumentativ, metafizic, poetic și textualist, direcțiile de cercetare din postmodernism converg către susținerea ideii conform căreia postmodernismul a contribuit, în special, la dezvoltarea retoricii metafizice și a celei textualiste. Un alt punct al analizei s-
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pe nivelurile argumentativ, metafizic, poetic și textualist, direcțiile de cercetare din postmodernism converg către susținerea ideii conform căreia postmodernismul a contribuit, în special, la dezvoltarea retoricii metafizice și a celei textualiste. Un alt punct al analizei s-a concentrat pe discutarea conceptelor de scriitură și discurs, care au făcut carieră în special în spațiul cultural francez, înțelegerea lor fiind esențială în vederea posibilității de conceptualizare a discursului postmodern. Deși utilizarea lor în cadrul lucrărilor postmoderne nu este pe deplin diferențiată, cei doi termeni
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
teoretizarea lor și cele oferite de Marx, Debord, Lipovetsky, Lefebvre sunt sugestive. Pentru lucrările mai târzii, decupajul prezentat s-a centrat în special pe conceptele și temele care țin de filosofia postmodernă (hiperrealitate, simulare, seducție, strategie fatală etc.) și pe discutarea lor în manieră critico-argumentativă, legăturile teoretice fiind acum cele cu Foucault, Lyotard, Deleuze etc. În problematica seducției, am asumat o abordare diferită de aceea a majorității interpreților săi, care puneau problema în special din perspectiva ideologiei, a feminismului sau a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
perioadă, oferă probleme și soluții model unei comunități de practicieni" (Thomas Kuhn, op. cit., p. 60); ele reprezintă o constelație de valori, credințe și asumpții metodologice care orientează omul de știință în procesul de cercetare. Deși Kuhn s-a limitat la discutarea paradigmelor științifice, termenul este folosit acum în majoritatea domeniilor, vorbindu-se și de paradigme culturale. Ideea de discontinuitate care intervine în conceperea revoluțiilor științifice a contribuit, printre altele, la apropierea conceptului de paradigmă de foucauldianul "episteme", care se referă la
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
A. D. Xenopol", Iași, tom II, nr. 1-4, Euresis, cahiers roumains d'études littéraires, nr. 1-2, 1995. 80 Andrei Pleșu, "Inevitabilul postmodern", în Caiete critice, p. 47. 81 Monica Spiridon, "Mitul ieșirii din criză", în Caiete critice, p. 78. 82 În ceea ce privește discutarea concret-aplicată a unor texte românești din perspectiva postmodernismului, a se vedea, de exemplu, Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, București, 1999 sau Sorin Alexandrescu, Privind înapoi, modernitatea, trad. de Mirela Adăscăliței, Șerban Anghelescu, Mara Chirițescu și Ramona Jugureanu, Editura Univers
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nici o interpretare, care nu poate fi devansat, nu poate fi ironizat de generațiile viitoare" (Richard Rorty, Pragmatism și filosofie post-nietzscheană. Eseuri filosofice 2, p. 145). 235 Ibidem, pp. 26-27. 236 Richard Rorty, Contingență, ironie și solidaritate, p. 41. 237 Pentru discutarea retoricii în contemporaneitate pe palierele argumentativ, metafizic, poetic și textualist, a se vedea Constantin Sălăvăstru, Raționalitate și discurs, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1996, pp. 283-341. 238 O parte din această analiză a conceptului de scriitură a apărut în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ecouri prelungite până astăzi, tot atunci a apărut. Reforma religioasă s-a continuat cu reforme politico-juridice, economice și în alte domenii. În filosofia socială și politică a ultimului secol s-au purtat multe discuții privind relațiile reformelor și evoluțiilor (adiacente discutării evoluționismului biologic) cu revoluțiile sociale. Din dezbateri nu lipsesc atitudinile tranșante, pătimașe. Ortodoxia în Est. Noul capitalism În Est, pe lângă faptul că ortodoxia a coabitat cu puterile statelor, a fost mai conservatoare și mai înclinată spre acceptarea contrariilor, atât în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
români, cel puțin, încă mai suferă de sindromul complexului de inferioritate în ședințele de la Strassbourg. Firește, sunt influențați și de atmosfera politică oscilantă și confuză din țară. La întemeierea cererilor țărilor candidate la integrare ori la deciziile de amânări în discutarea amendamentelor Federației Ruse la inițiativele organizațiilor vestice de extindere spre Est intervin adesea factorii geopolitici. Crizele se măsoară și prin barometrul echilibrului cu dezechilibrul puterilor. Dacă în deceniile postbelice s-au conturat cele trei mari forțe asiatice (Japonia, China și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
necesare sistemului industrial capitalist prin manipulări subtile ale plăcerilor de tot felul, pentru că acum însăși comunicarea se raționalizează prin variate măsurători. Așa se uită și se pierd normele schimbului simbolic, cele ale structurilor de personalitate, ale deciziilor rezonabile. Deși dorința discutării publice, democratice, în adoptarea marilor opțiuni politice nu a dispărut, ea subzistă mai mult refulată decât defulată. Nesatisfacerea perpetuă a trebuințelor de legitimare face ca nevoia de ideologie să fie și ea continuă. Așa că, pentru ca interesul pentru emancipare să nu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sau o realitate dublu simulată, care s-ar dovedi în cele din urmă mai dăunătoare decât sistemul predictibil, raționalizat. Teoria lui Ritzer, cu toate lipsurile ei, a fost apreciată și criticată de cercetători, care au publicat o întreagă literatură de discutare, clarificare sau respingere. Printre reproșurile primite, am putea menționa insuficienta bază teoretică pe care se construiește teoria lui Ritzer (Marx și Weber și, tangențial, teorii mai recente), ignorarea completă a "aspectului cultural" al sistemului McDonald's, cu impactul său puternic
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
datorită distrugerilor de mari proporții ale rămășițelor de-a lungul timpului. Puține teme ocupă un loc atât de important și revin atât de frecvent în carte ca aceasta. Cea mai mare parte a lucrării este consacrată, cum am menționat deja, discutării atente a unor obiecții plauzibile care au fost sau pot fi formulate împotriva „teoriei descendenței prin modificări treptate“. Printre acestea o atenție deosebită este acordată obiecțiilor împotriva gradualismului. Iată câteva indicații în acest sens. Începând cu capitolul VI, primul dintre
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
această ședință restrânsă a avut trei puncte la ordinea de zi pe care le vom cita datorită importanței lor: „...1) Prelucrarea instrucțiunilor venite de la C.C. (comitetul central al UTM, n.n.) în problema terminărei reînscrierilor și problema muncii la sate; 2) Discutarea problemei tov. Vojniver Iancu; 3) Definitivarea planurilor de muncă pe secții”. Iată că problema trecerii tinerilor din organizațiile „tineretului sătesc” în cele ale UTM-ului devenise extrem de urgentă deoarece „partidul” voia cu orice preț o structură unică, de tip stalinist
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
consilierii sunt majoritar românești (173). Numărul de consilieri locali UDMR aleși în mediul rural (1.854) este covârșitor mai mare decât al acelora din mediul urban (341). Pentru a oferi un plus de claritate profilului electoratului-țintă al UDMR, se impune discutarea situației listelor complete care au fost depuse la ultimele alegeri locale. Această operație este utilă, de asemenea, pentru a identifica circumscripțiile pe care politicienii maghiari le consideră a fi cele mai importante. În mod probabil, UDMR își află cele mai
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
promovează integrarea europeană, aprofundarea acesteia, precum și o mai mare transparență și eficiență a procesului decizional. Rezoluțiile adoptate de Parlament pot viza diferite obiective. Deseori, prin aceste rezoluții se urmărește influențarea discuțiilor într-un domeniu specific. Alteori, adoptarea unei rezoluții permite discutarea unor probleme comune, întâmpinate de mai multe state membre în materie de politică externă sau de interes public 17. Aceste rezoluții permit Parlamentului să facă presiune asupra celorlaltor instituții europene sau să intervină asupra unor aspecte ce țin strict de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
spre predicat sau de recțiunea cazuală care acționează cu direcția predicat-subiect. Un alt criteriu ar putea fi criteriul omisibilității termenilor relației (sau criteriul substituției cu zero), care, după părerea noastră, poate fi adoptat fără dificultăți de către gramatica tradițională ți în discutarea relației sintactice subiect-predicat, cu atât mai mult cu cât acest procedeu formal este folosit în gramatica tradițională în alte situații. În conformitate cu acest criteriu, se dovedește că în cadrul relației subiect-predicat nici unul dintre termeni nu este omisibil, nu se poate substitui cu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și pedeapsa capitală. *** În domeniul științelor sociale din secolul al XX-lea, Norbert Elias a făcut mai mult decît oricine altcineva pentru a stimula conștientizarea primului dintre aceste puncte, pe care doresc și eu să mă axez în mod deosebit. Discutarea de către Elias a punctelor forte și a slăbiciunilor ale așa-numitului proces civilizator reprezintă o încercare de pionierat menită a anula lipsa de interes înregistrată după secolul al XIX-lea pentru problema civilizației și chiar neglijarea ei, iar efortul lui
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
care ei doresc să trăiască împreună, în comun; după Arendt, interacțiunile de acest fel au fost treptat anihilate în timpurile moderne de acidul consumismului, ce se strecoară într-o societate de muncitori ce nu cunosc bucuriile și libertățile rezultate din discutarea în public a problemelor de importanță publică. Jürgen Habermas, în cartea sa Strukturwandel der Offentlichkeit, a detaliat și extins această teză pesimistă prin prezentarea apariției în Europa modernă timpurie a sferei publice burgheze și apoi a "înlocuirii unui public cititor
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
propriilor concluzii privind rezultatele experimentale obținute Generarea de concluzii privind legile și relațiile fizice studiate și expunerea acestora Prelucrarea secundară a concluziilor rezultate din experimentele desfășurate Analiza concluziilor privind condițiile de desfășurare ale experimentelor și sursele posibile de eroare experimentală Discutarea unor posibilități de îmbunătățire a condițiilor de experimentare Transferul concluziilor (cunoștințe dobândite) într-o nouă situație Utilizarea relațiilor matematice, a legilor și relațiilor verificate în alte probleme teoretice și experimentale Realizarea unor softuri de calcul a unora din mărimile fizice
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
verificării 2. Prezentarea situației problemă și formularea temelor de lucru Profesorul prezintă dosarele de lucru ale experimentelor propuse Sunt realizate grupele de elevi, 2 - 3 pentru fiecare situație experimentală Elevii (pe grupe) stabilesc strategia de lucru și sarcinile fiecărui participant Discutarea variantelor de abordare propuse și alegerea celei mai adecvate după criterii anterior stabilite Observații a. În funcție de timpul afectat activităților experimentale propuse se va adopta varianta verificării unei singure relații sau legi de către fiecare grupă sau circuitul grupelor la toate experimentele
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]