1,307 matches
-
exprimăm dezacordul decât după ce am întrebat respectiva persoană care sunt motivele pentru care gândește în felul acesta. De exemplu, Alan Gamer a cunoscut odată pe cineva care i-a spus că sportul lui favorit este vânătoarea. Deși lui Alan îi displace chiar și gândul de a vâna, în loc să spună așa ceva și să dea impresia că întrebările ce aveau să urmeze sunt un interogatoriu, l-a întrebat pe respectivul ce-i place mai mult când merge la vânătoare. Discuția i-a oferit
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
străină de Noi. Al înalt preasânției-voastre în Hristos frate Calinic, Metropolitul Moldoviei“10 Această polemică, care a întristat mult pe acei cari țineau la prestigiul bisericii, nu avea decât un singur motiv, acela al mitropolitului primat de a nu fi displăcut domnitorului și acela al guvernului care nu voia să se dea o strălucire prea mare înmormântării. Înmormântarea s-a făcut în fața a cel puțin 30 000 țărani care au alergat până și din Bucovina spre a fi de față. Și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
am citit „cronica dramatică” semnată de Genoiu în „Tribuna”. E un pupat lung, apăsat, bălos al unui obraz pe care, în urmă cu doi-trei ani, îl maculase printr-o critică tendențioasă: cel al Teatrului de Stat din Bîrlad. Ce-mi displace mai mult e că publiciștii de felul lui ignoră ținerile noastre de minte. În rigiditatea mea de om cu o singură față nu pot admite atari metamorfoze. La cîteva minute, hop, apare chiar G., voios nevoie mare că va merge
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
privesc pe geam, apoi, obosit de peisaj, mă întorc în sinea mea. Am observat și altădată: călătoriile cu trenul mă predispun mai mult la evaluarea propriului trecut decît la imaginarea propriului viitor. De cînd am devenit cvadragenar, exercițiul acesta îmi displace, căci nu sînt mulțumit de ce-am lăsat în urmă: cîteva sute de cronici și recenzii, două ediții și două antologii, cu prefețe sau postfețe. Acum un deceniu încă eram foarte sigur de înzestrarea mea. Reușita cea mare era doar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ni se dădeau, gratuit, cu dreptul de a le purta, uniforma de vară (cea cu rubașcă, nu cea cu veston) și cizmele; beneficiam apoi de solda cuvenită gradului pe o lună și de biletul de călătorie pînă acasă. Deși îmi displăceau destule lucruri din viața militară - severă, rigidă și, nu o dată, ilogică -, îmi părea rău că trebuia s-o părăsesc. Fără să mă lamentez, consideram că mi se făcuse o nedreptate. Chiar dacă pe atunci termeni ca „eșec” și „ratare” apăreau rar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nici o zi lipsurile „muritorilor de rînd”. Să-i reamintesc, oare, că mă trag din niște țărani săraci, cărora însă nu le-am cerut niciodată socoteală de ce erau astfel? Să-i repet preceptele după care mă conduc? „Idealismul”, „romantismul” meu îi displac, le consideră o naivitate. Problema nu-i ce-mi place mie („treaba ta!”, zice), ci că vrea să trăiască la fel cu colegii săi. Cînd îi ascult revendicările sînt dezolat: îmi dau seama că „lumea” (zisă, vai, „bună”) are o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
noastre în trecerea prin veranda pe care o străbatem cîte zile avem de trăit”. E vorba - nu încape îndoială - de „trecerea prin veranda verde”! Constat din nou că G. e „tare” în definiții: „Răzbunarea e o atitudine umană care-mi displace... Nu sînt în stare s-o profesez... Îmi repugnă!” Cît fals și redundanță! Dacă aș băga un pieptene și mai des în text, aș putea să arăt că autorul Conversației în oglindă nu stăpînește uneori prea bine nici acordul gramatical
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Când Claudio m-a prezentat colegului său italian, acesta a Înțeles În loc de „Romanian”, Armenian. Am glumit atunci și de multe ori după aceea, când Claudio continua să mă recomande drept cel mai mare scriitor armean În viață. Deloc nu Îmi displăcea candida impostură. De fapt, ne Întâlniserăm și Înainte de Toronto, dar altfel. Leon Botstein, președintele colegiului, mi-a vorbit, curând după venirea mea la Bard, despre distinsul scriitor italian, expert În Europa Centrală și „extraordinar exeget al lui Joseph Roth”. Îl
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
să-mi fac singur mâncare și să nu mă bată nimeni la cap. Pentru că veni vorba de mâncare... mi-am amintit de fata de la bibliotecă, cea de la secția de împrumut... cu părul lung și negru. Cred că nu mi-ar displăcea deloc să o iau și pe ea cu mine în casa de la munte. Eu să fac mâncare, ea să o hăpăie. Pe când mă gândeam la diferite feluri de mâncare, m-a prins somnul. Brusc. De parcă mi-ar fi căzut cerul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Simbolatori? De Sistem? De cei doi indivizi care au năvălit peste mine și mi-au făcut ce mi-au făcut? Puteau foarte bine să fie cu toții în cârdășie. Oricum, erau prea mulți pentru mine, deși nu pot spune că îmi displac surprizele. Și-i mai aveam de înfruntat și pe Întunegri! Aș fi preferat să nu conduc în starea de oboseală în care mă aflam și cu durerile ascuțite provocate de tăietură, dar fata a zis că nu știa decât să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mișcat vreun pic. Eram în spital și lângă fereastră creștea un camfor uriaș. Era început de noiembrie și frunzele-i cam căzuseră. Priveam cerul printre crengile lui. Îmi place grozav să studiez copacii. — Eu n-aș putea spune că-mi displace, dar nici nu i-am privit vreodată prea atent. Să fiu cinstit, nici nu-i prea deosebesc pe unii de alții. — Mie îmi place foarte mult să-i privesc. Mi-a plăcut de când eram mică. Când am timp, mă așez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
dacă dispar n-are cine să plângă după mine, dar mă declar mulțumit cu lumea în care trăiesc. Nu știu de ce. Poate pentru că mă distrează această dublă identitate a mea. Nu afirm că nu există pe lume lucruri care îmi displac, dar spun cu mâna pe inimă că ceea ce-mi place, îmi place chiar foarte mult. Nu știu dacă în altă lume o să-mi placă, dar aici mă simt bine și nu vreau să plec nicăieri. Nu vreau viață veșnică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
când e vorba de un lucru atât de serios? — Chiar îți dorești? Asta simt acum. Poți să-mi dovedești în vreun fel? — Să-ți dovedesc? — Da. Să-mi dovedești că ai vrea să te culci cu mine, că nu-ți displac. Am erecție, am zis. — Arată-mi! Am ezitat puțin, dar până la urmă mi-am lăsat pantalonii puțin mai jos și i-am arătat. Eram prea obosit ca să-i permit să mă agaseze cu subiectul ăsta. Mai aveam doar puțin timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
din bucătărie față-n față și am mâncat cârnați cu sos de roșii și salată. Am băut cafea apoi. — Văd că te obișnuiești ușor cu bucătăriile străine. Sunt toate cam la fel. Oricum, nu există deosebiri prea mari. — Nu-ți displace să trăiești singur? — Nu-mi dau seama. Nu m-am gândit niciodată la așa ceva. Am fost căsătorit cinci ani, dar nici măcar nu-mi mai amintesc cum a fost viața în doi. Parcă trăiesc singur de când lumea. Nu vrei să te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
una intenționată: Încălcarea accidentală a principiului non-interferenței cauzată, de exemplu, de informarea precară nu este corupție. În al doilea rând, trebuie să existe anumite avantaje pentru cel care a comis Încălcarea principiului non-interferenței; de exemplu, faptul că unei persoane Îi displac persoanele cu o altă culoare a pielii Înseamnă rasism, nu corupție. Derivarea anumitor avantaje și obținerea de beneficii pentru agentul economic corupt pot Îmbrăca diferite forme. Este oarecum răspândită ideea potrivit căreia corupția Înseamnă primirea de bani (mită), dar poate
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ei rubrică sînt mult mai bine cunoscute și reprezentate În istoria literaturii moderne decît ultima. Nu poate fi vorba nici despre puritatea tipurilor inventariate, căci știe toată lumea, literatura este la fel de umană - și deci impură - precum viața. În ciuda faptului că-mi displac etichetele, În ciuda declarațiilor scriitoarelor franceze care au vizitat Bucureștiul În acest sezon - Claire Légendre și Camille Laurens - este limpede că prima jumătate a schiței tipologice enunțate este apanaj masculin, În timp ce a doua, constituie un domeniu de elecție al mult contestatei
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ce se numește, recurent, Sandu, pe parcursul majorității construcțiilor romanești. „Mă recitesc”, spune el într-un pasaj din O moarte care nu dovedește nimic, atunci când se folosește de tehnica dedublării pentru a-și analiza jurnalul intim, deși, paradoxal, recunoaște că îi „displac mărturisirile”. Prin acest „gidism structural” (Nicolae Manolescu), ce constă în alcătuirea romanului unui roman, scrisul, plecând de la însemnări deja organizate formal de-a lungul unui fir narativ, devine mijloc de înțelegere („Să scriu faptele ca să mă lămuresc mai bine”) și
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
oamenii arată diferențe între ceea ce preferă? Cercetările dovedesc că există elemente care țin mai degrabă de condiționarea clasică și cea operantă decât de predispozițiile biologice. Copiii fac alegeri active ale hranei pe baza a ceea ce le place și ceea ce le displace (aduceți-vă aminte din copilărie ori priviți un caz de acest gen - o mamă își îndeamnă copilul să mănânce ceva ce-i displace, ea mimând plăcerea pe care ar trebui să o simtă acesta în momentul ingerării respectivului aliment). Este
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
predispozițiile biologice. Copiii fac alegeri active ale hranei pe baza a ceea ce le place și ceea ce le displace (aduceți-vă aminte din copilărie ori priviți un caz de acest gen - o mamă își îndeamnă copilul să mănânce ceva ce-i displace, ea mimând plăcerea pe care ar trebui să o simtă acesta în momentul ingerării respectivului aliment). Este însă un aspect interesant faptul că aceste preferințe sunt totuși influențate de expunerea individului la arome încă de când se hrănea cu laptele mamei
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
mamei fără să mă opresc din scris: "Du-te și te culcă"; ea nu aștepta decât asta, dar iată, nu e ușor"499. Această sufragerie, cămin central de reunire a membrilor familiei, este locul vizitelor și al agitației care îi displace atât de mult lui Kafka. De altfel, ea este unul dintre poli, celălalt fiind camera de culcare a părinților, camera lui Franz fiind situată între cele două: "Camera mea este o trecere, sau mai bine zis o cale de comunicare
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ei comparatiști, istorici sau politologi. Nu e necesar să fim întru totul de acord cu acestea, dar nici nu putem să le ignorăm, o dată ce trăim într-o lume a frontierelor fluidizate prin comunicarea culturală și intelectuală. E adevărat că ne displace adesea tendința simplificatoare, și chiar simplistă uneori, a relaționărilor aproape mecanice a tuturor evenimentelor istorice și a tuturor eforturilor de cunoaștere a Celuilalt de voința de putere a Apusului, dar nici nu am oferit metodologii la fel de atractive și inovatoare, însă
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Știu, și am vorbit despre asta în mai multe emisiuni și este degeaba, am senzația că vorbesc degeaba. Și acuma mă întâlnesc și spui același discurs. Bogdan Chirieac: Nu, nu vorbești degeaba. Eu am avut o imagine care mi-a displăcut mult. Mi-a displăcut atunci când în 1999 aviația NATO bombarda Iugoslavia lui Miloševiæ, Miloševiæ un dictator... Andrei Gheorghe: Era cât pe ce să te corectez, să încep Serbia, dar după aceea mi-am dat seama, stop, corect. Bogdan Chirieac: Iugoslavia
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
despre asta în mai multe emisiuni și este degeaba, am senzația că vorbesc degeaba. Și acuma mă întâlnesc și spui același discurs. Bogdan Chirieac: Nu, nu vorbești degeaba. Eu am avut o imagine care mi-a displăcut mult. Mi-a displăcut atunci când în 1999 aviația NATO bombarda Iugoslavia lui Miloševiæ, Miloševiæ un dictator... Andrei Gheorghe: Era cât pe ce să te corectez, să încep Serbia, dar după aceea mi-am dat seama, stop, corect. Bogdan Chirieac: Iugoslavia lui Miloševiæ, în noaptea
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
au nici o vârstă,/ doar umbra mâinii tale/ îmbătrânește discret” Și tot astfel, în punctul în care hai-ku-ul se intersectează cu bonzai-ul: „Micile pauze dintre metafore/ se-agită aidoma unor picioare filiforme de insectă.” Lui Blaga nu i-ar fi displăcut, zicem, distihul: „Valurile de supă ale mării/ logosul pofticios gata să le soarbă” (Marină). Exilat în Amarul Târg, poetul este, în fapt, un mare claustrat ce-și generează peisajul interzis („Sertare umplute cu pajiști somnoroase tâlcuri/ călcând/ pajiștile dinăuntrul sertarelor
Privind drept în ochi călăuza... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13089_a_14414]
-
în scrierea și redactarea propriilor studii și cărți, pe atat de imaginativ și plin de idei era în legătură cu instituțiile (o editură, o revistă, o catedră universitară, o colecție ș.a.m.d.). Proiectele lui erau cu bătaie lungă, nimic nu-i displăcea mai mult decît lucrul de mântuială, lipsa de rigoare, datoria făcută pe jumătate. Cheltuia energie imensă pentru a citi și reciti ceea ce făcuseră sau scriseseră alții, de multe ori colaboratori pe care și-i alesese singur. Acribia lui era proverbiala
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17634_a_18959]