1,355 matches
-
aceea de a legitima ordinea existentă sau chiar una mai rea nu-și pot îndeplini menirea fără a deturna în slujba acestora speranțele și fanteziile cele mai profunde și fundamentale ale colectivității cărora le pot, așadar, da glas, oricît de distorsionat." (Jameson, 1979: 144) Top Gun este, fără îndoială, o utopie de nuanță conservatoare care folosește armata ca fundal al imaginilor utopice ale comunității, al poveștii de dragoste, eroismului masculin și afirmării. Filme precum Jaws, dimpotrivă, folosesc imagini de utopie pentru
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fi evaluată în funcție de modul în care ea contribuie la teoretizarea și clarificarea unor curente sociale, a unor fenomene și experiențe moderne; aceeași formă de teorie socială poate fi în mod egal criticată în măsura în care reușesc să mistifice, să ignore sau să distorsioneze realitățile sociale contemporane. Ca urmare, într-un anume sens, antiteoria emisă de Baudrillard este un mod de abordare și configurare teoretică. Pe de o parte, el oferă un nou tip de discurs care combină discursul teoriei sociale cu povestirea, cu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Necesitatea luării unor decizii imediate, importante; * Comportamentul competițional aduce în scena confruntarea câștigător-învins; * Limitează creativitatea, numărul soluțiilor este limitat din cauză de timp. Consecințe negative ale competiției: * Să fii înconjurat de oameni care spun tot timpul da ; * Să ai percepții distorsionate ; * Să ai o comunicare redusă; * Să simti lipsa devotamentului din partea celorlalți; * Să te impui “polițieneste“ în timpul implementării. 3. Acordul: Presupune menținerea relațiilor între membrii colectivului când obiectivele personale sunt privite ca fiind mai puțin importante; * Limitează creativitatea; * Permite renunțarea la
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
mama. Mai mult, le completa, le întărea. Odată ce căsătoria modernă refuză acest rol, bărbatul se simte ca un orfan mare, angoasat, deprimat și derutat. Conținând o doză de adevăr, respectiva reprezentare mi se pare totuși, în cea mai mare parte, distorsionată față de activitatea cotidiană. Oricum, mulți dintre bărbații intelectuali occidentali s-au simțit ofensați de accentele agresive ale mișcării feministe și au propus o reacție masculină, o ideologie care să-i îndemne pe bărbați să-și cultive propria condiție biologică (inclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
alte conjuncturi, indivizii pot pur și simplu să fienesinceri. Uneori, ei sunt astfel și în situația de subiect de cercetare. Să ne reamintim însă (vezi și capitolul 2) că fără intenția de a ne induce în eroare, persoanele investigate pot distorsiona răspunsurile prin efectul dezirabilității sociale, al memoriei selective. Or, nu neapărat în accepțiunea severă a psihanalizei, ei nu conștientizează corect și complet adevăratele resorturi ale gândurilor, trăirilor, comportamentelor și deciziilor lor. Această posibilitate există, dar ea nu trebuie supralicitată. Cercetările
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de religie nu necesită un stat fascist. O mare parte din prescripțiile religioase, dacă sunt prost utilizate, conduc la un stat fascist"484. Astfel, cei care corup religia, apreciază Burke, reprezintă, într-adevăr, "amenințarea majoră în lumea de azi, pentru că distorsionează modelele profunde ale gândirii religioase într-o manieră crudă și sinistră"485. Kenneth Burke trage concluzia: sarcina majoră a criticului retoric (și nu numai a sa), responsabilitatea celui care își asumă "bătălia antihitleristă"486 constă exact în identificarea "tuturor mijloacelor
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
una din cele mai dezbătute ilustrări ale acestui proces de selecție. Waltz (1979) susținea că teoria trebuie să abstragă din multitudinea forțelor care acționează în politica internațională, admițând că în realitate "totul este legat de tot". Dar teoria trebuie să "distorsioneze" realitatea și Waltz oferă un argument complex privind filosofia științelor sociale și realizările teoriei economice în explicarea acestui aspect dacă este să explicăm ceea ce privește Waltz ca piesă centrală a politicii mondiale: "descurajanta persistență" a sistemului internațional de state și
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de presiuni și tendințe. Când actori egali interacționează în anarhie, mânați de competiție, neîncredere și dorință de glorie, un conflict caracterizat de violență generalizată poate fi prezis. Teoria necesită o simplificare radicală. Precum o caricatură reușită care selectează, exagerează și distorsionează cu bună știință pentru a capta trăsăturile definitorii ale subiectului, o teorie bună simplifică semnificativ și în mod intenționat pentru a evidenția forțele care controlează în mod tipic comportamentul. Decât să ne întrebăm dacă Hobbes descrie lumea în mod precis
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
avea de câștigat din punct de vedere material în astfel de condiții, decât în condiții de naționalism și autarhie. Comerțul liber ar șterge diviziunile dintre state și ar uni indivizii de pretutindeni într-o comunitate. Barierele artificiale puse comerțului au distorsionat percepțiile și relațiile dintre indivizi, în felul acesta ducând la tensiuni internaționale. Liberul schimb ar extinde aria contactelor și a nivelurilor de înțelegere dintre popoarele lumii și ar încuraja prietenia și înțelegerea internațională. După părerea lui Kant, comerțul fără obstacole
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Ricardo credea că liberul schimb "leagă printr-un șir comun de interese și interacțiuni societatea universală a națiunilor în întreaga lume civilizată" (Ricardo 1911: 114). Conflictele au fost adesea cauzate de către state, prin aceea că au ridicat bariere care au distorsionat și au mascat armonia naturală a intereselor împărtășite de către indivizii din toată lumea. Soluția problemei, au argumentat Adam Smith și Tom Paine, era libera circulație a bunurilor de consum, a capitalului și a muncii. Dacă comerțului i s-ar permite extinderea
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
creșterea economică și va genera concurența, care va promova cea mai eficientă folosire a resurselor, oamenilor și capitalului. Dimpotrivă, "protecționismul" este văzut ca o influență dăunătoare asupra corpului politic. Politicile care protejează industriile necompetitive de principiile pieței corup comerțul internațional, distorsionează cererea de pe piață, scad artificial prețurile și încurajează ineficiența, penalizându-i în același timp pe comercianții corecți. Protecția este expresia intereselor "speciale" sau "ascunse" din societate, iar guvernul ar trebui să i se opună, în "interesul național". Ea penalizează națiunile
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
societăți industriale o iau în direcție opusă, se plasează într-o poziție vulnerabilă în economia mondială. Însă indiferent de desființarea barierelor vamale, piața mondială nu va fi "liberă" în niciun sens relevant, din cauza puterii companiilor transnaționale de a controla și distorsiona piețele prin prețuri de transfer și alte instrumente. Proliferarea acordurilor de liber schimb și a organizațiilor precum NAFTA, Cooperarea Economică din Asia și Pacific (APEC) și Organizația Mondială a Comerțului (OMC), precum și importanța din ce în ce mai mare a organizațiilor internaționale precum G8
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Concluzie Cele trei forme de feminism discutate în acest capitol feminismul empiric, feminismul analitic și feminismul normativ sugerează că teoria și practica relațiilor internaționale au avut de suferit de pe urma neglijării perspectivelor feministe. Feminiștii susțin că teoriile convenționale ale relațiilor internaționale distorsionează atât cunoașterea "relațiilor", cât și transformarea continuă a "internaționalului". Aceste teorii pierd din vedere semnificația politică a diviziunilor genizate dintre public și privat, instituționalizate în stat și în sistemu de state și de către acestea și, în consecință, ignoră activitățile politice
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
să crezi că le poți opri transformarea. Astfel că fantezia coincidenței nu poate fi pusă În practică decât prin recursul la fantastic. În majoritatea timpului, discuțiile noastre cu ceilalți despre cărți se vor produce din păcate pe baza unor fragmente distorsionate de fantasmele noastre personale, și deci pe altceva decât pe baza cărților scriitorilor, cei care nu s-ar recunoaște cu nici un chip În ceea ce cititorii ar spune despre ele. Dincolo de umorul anumitor situații, e ceva Înspăimântător În felul În care
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
pentru a comunica. Ca și limbajul, ele ne vin În ajutor ca să ne exprimăm, dar și ca să ne completeze, furnizându-ne, prin fragmentele extrase și modificate, elementele lipsă ale personalității noastre, compensându-ne propriile lacune. Ca și cuvintele, cărțile ne distorsionează atunci când ne reprezintă. Nu putem să coincidem complet cu imaginea pe care ne-o dau ele, imagine parțială, ideală sau devalorizantă, În spatele căreia se pierd particularitățile noastre. Și, cum aceste cărți sunt adesea prezente În noi ca niște fragmente prost
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
cu sensuri noi, punând în centru modelul de construcție a unei noi realități (interioare), printr-o reconsiderare prealabilă a realității exterioare. Cultivată cu precădere de Ana Blandiana, această formă de percepție a exteriorului, printr-o filtrare interioară, înainte de a fi distorsionat în termeni proprii prin penelul de artist, nu îi este străină niciunui creator de artă. Noua realitate redevine, prin urmare, o realitate interioară, invelită, conceptual, în idee, dar conținând, în profunzime, suflet. Paralizia aproape completă a sensibilității, pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de fragmentarism și de o aparentă non-liniaritate și chiar haos, deconstructivismul în arhitectură se caracterizează prin idei legate de fragmentare, printr-un interes deosebit față de manipulare a suprafeței sau a imaginii structurii, prin forme non-rectilinii, care au scopul de a distorsiona și de a disloca unele elemente ale arhitecturii, precum structura și învelișurile. Imaginea vizuală finală a unei cladiri, ce se ghidează după principiile deconstructivismului, se caracterizează printr-o imprevizibilitate stimulantă și printr-un haos controlat. Este același haos pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
orientări care să fie axa centrală a reprezentării, astfel încât camera să iasă din cadru, așa cum indică figura 21b. Când o astfel de situație apare în timpul contemplării unei picturi, privitorul poate încerca să se uite la ea pieziș; procedând însă astfel, distorsionează imaginea compoziției. În schimb, conflictul ar fi acceptat ca un aspect valoros al enunțului artistic. Ce vedem când ne uităm la unul dintre studiile de balet ale lui Degas, desfășurându-se pieziș în pictură? Cel mai adesea, o astfel de
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
obiectelor, de exemplu, pentru aranjamentul picturilor pe un perete. Sculptura poate fi de asemenea foarte serios afectată atunci când câmpul său de acțiune este blocat. Modificări ale ordinii După cum vom vedea, în mod similar, o compoziție poate fi amplificată, modificată sau distorsionată de alte obiecte văzute în relație cu ea. Aceasta creează o ciudată problemă atunci când astfel de obiecte externe nu sunt prezente fizic, ci doar indicate de subiectul unei opere. Un exemplu grăitor este figura în marmură a lui Moise de
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
adoră vițelul de aur. Chiar dacă Michelangelo a avut în minte acest episod biblic, ar fi o greșeală ca privitorul să încerce să „completeze” compoziția făcând apel la gloata „absentă”, îndepărtată din imaginația sa. O astfel de încercare de completare ar distorsiona fatalmente înțelesul sculpturii, făcând din figura lui Moise unul dintre cei doi centri rivali ai compoziției, oscilând în jurul unui al treilea centru, localizat undeva pe pavimentul bisericii San Pietro in Vincoli. Figura ar dobândi astfel o latură interioară și una
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de coincidența a doi centri principali nu este avantajoasă pentru artist. În operele manieriste și baroce mai ales, tensiunea izvorâtă dintr-un focar al perspectivei, localizat excentric, corespunde stilului perioadei. Se creează astfel o problemă optică. Schema marginilor convergente este distorsionată de proiecția optică atunci când privim oblic la centrul său, ceea ce se întâmplă cu orice formă, oricare ar fi ea. Un simplu pătrat este proiectat ca o formă care seamănă cu un pătrat pe retina noastră numai atunci când ne uităm la
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
oricare ar fi ea. Un simplu pătrat este proiectat ca o formă care seamănă cu un pătrat pe retina noastră numai atunci când ne uităm la el „direct”, adică atunci când direcția privirii întâlnește obiectul ortogonal. Altfel, imaginea optică a pătratului este distorsionată. Aceasta înseamnă că, atunci când fixăm centrul unei picturi, toate formele din afara centrului par dezordonate. În practică, distorsiunile cu pricina trec aproape neobservate datorită unui mecanism de compensație cunoscut de psihologi drept constanța formei perceptibile. Toate acestea sunt valabile pentru structurile
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
adâncime. Compoziția lui Bruegel este și ea simetrică centric, cu cei trei trântori grupați în jurul axei de echilibru a trunchiului de copac, precum spițele unei roți. Aici, totuși, aranjamentul simetric este localizat în spațiul tridimensional. În proiecția frontală, structura este distorsionată în mod grotesc. Acest fapt are un înțeles propriu, dar struc tura trebuie să fie văzută mai întâi ca un aspect al compoziției „bune” în adâncime. Continuitatea spațiului Genetic, în evoluția producției picturale, reprezentarea în adâncime survine târziu. Zugrăvirea lumii
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
din miracol în ambianța lumească. Menționam mai înainte că scena proiectată posedă avantajul perceptiv al expunerii compoziției cu precădere în planul frontal cu care linia de vedere a privitorului face un unghi drept. Totuși, fiind vorba de o proiecție, aceasta distorsionează scena „geo grafică”, situația așa cum este ea de fapt. Prin urmare, se oferă o imagine pe care am putea-o numi accidentală sau subiectivă dacă nu ar fi folosită de un pictor îndemânatic pentru a argumenta simbolismul vizual al compoziției
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
și ignoranță cu privire la abuz; stresul generat de scăderea nivelului de trai; consum de alcool, boală mentală, vârsta tânără a părinților etc. Potrivit unor teorii, părinții care-și abuzează copiii au ei înșiși probleme de comportament și o experiență de viață distorsionată prin nesatisfacerea unor nevoi proprii: mariaj instabil, copilul este nedorit; părinții înșiși au fost abuzați, neglijați și le-au lipsit dragostea, afecțiunea, precum și protecția din partea propriilor părinți; au nevoi ce trebuie satisfăcute și folosesc copilul pentru a realiza aceasta; prezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]