8,849 matches
-
1 și 2 (v12), jucătorul 2 și 3 (v23), jucătorul 1 și 3 (v13), sau între jucătorii 1, 2 și 3 (v123). Ultima dintre acestea se numește „coaliția mare” deoarece este compusă din toți jucătorii. Atribuirea este numele dat oricărei diviziuni posibile de recompense între jucători și coalițiile lor. Nu toate atribuirile posibile vor fi obținute în mod rațional în cadrul unui joc, nu toate atribuirile realizabile sunt stabile. În exemplul de mai sus orice rezultat al unei coaliții de două persoane
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cu puterea respectivă. Totuși, aceasta se calculează în totalitate cu ajutorul structurii formale a jocului, și nu cu cel al jocului strategic din cadrul acelei structuri. Nu există nici un motiv să se creadă că competitorii prezenți vor cădea de acord asupra acestei diviziuni ca substitut al negocierii strategice și al formării de coaliții. Concluzia, la fel ca și în cazul jocurilor de două persoane, este că analiza teoretică a jocului este adesea mai puțin satisfăcătoare pentru acei teoreticieni din științele sociale care caută
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ne imaginăm un punct pe axa B, unde toate resursele merg la jucătorul B și nici una la jucătorul A. Se trasează o diagonală care să conecteze punctele de rezultat maxim de pe ambele părți. Orice punct de pe diagonală reprezintă o anumită diviziune de rezultate între A și B. Astfel, punctul x de pe diagonală reprezintă distribuția Xa și Xb. Punctele „din interiorul” diagonalei corespund și ele cu alte distribuții posibile de rezultate. Punctul y, de exemplu, corespunde cu distribuția Ya și Yb. Totuși
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
măcar atât din partea coaliției CDE. Tot așa, B nu ar accepta niciodată o poziție în dreapta lui C, deoarece acesta poate oricând să obțină măcar atât dintr-o coaliție ABC. S-ar putea încerca formarea unei coaliții care să acopere aria diviziunii stânga-dreapta (de exemplu ACD) și aceasta ar urma o politică diferită de cea din C, dar această coaliție ar putea fi oricând învinsă de ABC, dacă s-ar afla la dreapta lui C și de CDE dacă ar fi la stânga
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
practica aceasta rămâne încă în uz. Să ne imaginăm că cineva ar fi interesat de cauzele unei revoluții majore. Este tentant să colectăm exemple de revoluții de succes și să căutăm factorii comuni. Theda Skocpol, de exemplu, a descoperit că diviziunile dintre elitele statale și mișcările țărănești au însoțit revoluțiile din Franța, Rusia și China. Această procedură este utilă în a genera ipoteze, dar nu este eficientă pentru testare. Ar putea exista la fel de multe, sau chiar mai multe observații în care
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
dintre elitele statale și mișcările țărănești au însoțit revoluțiile din Franța, Rusia și China. Această procedură este utilă în a genera ipoteze, dar nu este eficientă pentru testare. Ar putea exista la fel de multe, sau chiar mai multe observații în care diviziunile dintre elite și mișcările țărănești să nu fie asociate deloc cu revoluțiile majore.2 În scopul efectuării unui test eficient este necesar să selectăm observațiile fără să ținem cont de valoarea așteptată a variabilei dependente. Numai în aceste condiții s-
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
noi gospodării cu ocazia fiecărei noi căsătorii. O viață ca cea românească, În care fiecare nouă căsătorie ducea la Întemeierea unei gospodării, nu era compatibilă cu organizarea vieții militare și, din această cauză, se interzic despărțirile copiilor de părinți și diviziunea pământului, interzicere ce nu-și mai are rostul o dată cu dispariția regimentelor grănicerești, În a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Ele au lăsat Însă urme ce se pot vedea mai ales În casele construite În secolul trecut. În alte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
anumite companii pe baza meritelor și slăbirea rețelelor și relațiilor de dependență personalizată, Începe să devină dominantă. Un subiect de interes special Îl constituie natura relației dintre femei și bărbați, În special În ceea ce privește succesul negocierilor din sfera privată vizavi de diviziunea sarcinilor domestice. Pe parcursul analizei, autorii ajung la concluzia că nu doar accesul masiv al femeilor la piața muncii plătite a determinat „egalizarea” statutului și a rolurilor celor două sexe, ci - foarte probabil, afirmă Parish și Busse (În Tang și Parish
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cea referitoare la specificitatea raporturilor dintre generații comparativ cu celelalte raporturi sociale fundamentale cu care sunt relaționate, precum raporturile dintre sexe sau cele dintre clasele sociale. Dacă până În deceniul opt al secolului XX au existat Încercări teoretice de tratare a diviziunilor dintre generații și a celor dintre clase prin excludere mutuală - concepții inspirate, În special, din viziunea marxistă asupra claselor sociale -, după această dată optica se schimbă, accentul punându-se pe raporturile dintre generații, pe de o parte, iar pe de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a demonstrat că o Împărțire egală a sarcinilor Într-un cuplu Îl apropie de copii: 62% dintre cuplurile „moderne”, mai egalitare din generația G2 se declară mai apropiate de copiii lor decât de propriii părinți (În timp ce În cuplurile guvernate de diviziunea tradițională a rolurilor sexuale procentul este doar de 56%). Aceste rezultate indică faptul că gradul de receptivitate a indivizilor la schimbările sociale influențează percepția pe care ei o au asupra diferențelor dintre generații. Efectele generației se manifestă atât prin gradul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o dată cu modificările ce apar În cuplu, În mod special cele care privesc repartiția sarcinilor Între parteneri. Aceste modificări au fost explorate de către C. Attias-Donfut și colaboratorii săi prin intermediul a două serii de Întrebări: prima se referă la atitudinile relative cu privire la diviziunea muncii dorită Într-un cuplu; a doua se referă la repartiția reală a sarcinilor, așa cum este trăită de parteneri Într-un cuplu (sau, În cazul persoanelor despărțite, văduve sau divorțate, așa cum această experiență a fost deja trăită). Răspunsurile au fost
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
reală este de 10 puncte pentru tinerele femei, de 15 puncte pentru mamele lor și de 8 puncte pentru bunicile lor. În ceea ce-i privește pe bărbați, aceștia trăiesc o situație de decalaj inversă, Între o viziune mai tradițională a diviziunii sexelor și o practică mai puțin diferențiată. Atitudinile contradictorii ale femeilor și bărbaților, persistența valorilor tradiționale la ambele sexe și o anumită inerție a practicilor conjugate explică, fără Îndoială, constatarea făcută de sociologii francezi potrivit căreia nu există o corelație
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cuantelor, a fost unul dintre pașii importanți în studiul structurii atomului. Faptul că ea reușea să explice apariția liniilor spectrale a fost tocmai o dovadă că în interiorul atomului se petrec fenomene care scapă ochiului omenesc, ca atomul nu este ultima diviziune pe scara microscopica. Perfecționat mai târziu de fizicianul german Arnold Sommerfeld (1868-1951), care consideră că orbitele electronilor sunt eliptice, apoi de către Bohr însuși și de alți fizicieni specializați în teoria cuantelor, modelul atomic al lui Bohr s-a dovedit eficient
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
morală (mai ales prin E. Durkheim), productivitatea muncii (prin economiști, dar și prin sociologi de genul lui Pareto) și, în general, stilurile individuale și modurile sociale de viață (de la K. Marx și M. Weber la V. Pareto sau G. Simmel). Diviziunea muncii este considerată social (pe categorii de activități sau „industrii”) și în cadrul fiecărei activități (sau „industrii), dar și în relație cu interesul personal și cu piața muncii, pentru ca, treptat, să se extindă la analiza claselor, a relațiilor de gen, a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
moderne, Durkheim va indica, în De la division du travail social, o diferență fundamentală între solidaritatea mecanică a primelor, bazată pe asemănarea individualităților, pe uniformitatea valorilor și a trăirilor, și solidaritatea organică a ultimelor, bazată pe separare, diferențiere, adică pe o diviziune a muncii specializate și complementare. Trecerii de la una la cealaltă îi corespunde o perioadă de tranziție în care sacralitatea - și, prin aceasta, autoritatea vechilor reguli tradiționale - este pusă la îndoială, astfel că solidaritatea socială este scăzută, iar noile reguli nu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sine mesajele fundamentale ale Iluminismului inițiator. Industrializarea economică, dezvoltarea capitalismului și secularismul cultural, individualismul și democrația liberală, dezvoltarea statelor naționale și a sistemului internațional postwestphalian de state, separarea sectorului public de cel privat, birocrația și raționalizarea organizării și administrării, extinderea diviziunii muncii sociale și a diferențelor de clasă sunt procese prefigurate deja de iluminiști. Totuși, modernitatea consacrării le-a configurat în constelații în care putem detecta și origini, dar și distincții aparte. Astfel, autorii „proiectului iluminist”, dar mai ales continuatorii lor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
social, producția, transmiterea sau reproducerea culturală, identitățile personale și codurile culturale, toate acestea și multe alte mecanisme și procese sociale s-a considerat că au fost produse și/sau asociate cu structura de clasă a societăților moderne. Sursa fundamentală a diviziunii clasiale este proprietatea. Totodată, clasele sociale nu sunt perfect omogene, întrucât economia și diviziunea socială a muncii schimbă în permanență structura ocupațiilor și direcțiile mobilității ocupaționale, iar producția și distribuirea bunăstării, inclusiv consumul, schimbă identitățile personale și stilurile de viață
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
multe alte mecanisme și procese sociale s-a considerat că au fost produse și/sau asociate cu structura de clasă a societăților moderne. Sursa fundamentală a diviziunii clasiale este proprietatea. Totodată, clasele sociale nu sunt perfect omogene, întrucât economia și diviziunea socială a muncii schimbă în permanență structura ocupațiilor și direcțiile mobilității ocupaționale, iar producția și distribuirea bunăstării, inclusiv consumul, schimbă identitățile personale și stilurile de viață. Modernității nu i-a fost caracteristică o singură diviziune a muncii și nici o structură
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
perfect omogene, întrucât economia și diviziunea socială a muncii schimbă în permanență structura ocupațiilor și direcțiile mobilității ocupaționale, iar producția și distribuirea bunăstării, inclusiv consumul, schimbă identitățile personale și stilurile de viață. Modernității nu i-a fost caracteristică o singură diviziune a muncii și nici o structură socială unică. Optând în mod tranșant pentru individualism, modernitatea a creat condiții ca fiecare individualitate să-și realizeze propriile proiecte de viață și identități în cadrul structurilor de apartenență. Relația tensionată dintre individualitate și structură și-
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care în mod clar au dobândit contur mai întâi în Occidentul european odată cu Iluminismul, pentru ca apoi să se generalizeze neîncetat în toate societățile. Dezvoltări cum ar fi urbanizarea, industrializarea, aplicarea științei și tehnologiei, birocratizarea, ierarhizarea și extinderea raționalității legal-instrumentale, aprofundarea diviziunii muncii, specializarea ocupațională, înlocuirea statusului social moștenit cu statusul dobândit, creșterea mobilității sociale și spațiale, constituirea statelor naționale, niveluri tot mai înalte de școlaritate, diminuarea rolului religiei, creșterea nivelului de trai și a speranței medii de viață au fost consacrate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
bine definită”. Sunt oameni prinși într-un „proces de pierdere a identității”, aderenți la „valori pasive” (sic!), incluși într-o „masă tăcută” ușor manipulabilă și periodic violentă. Este drept că nu întreaga populație a României ar fi astfel, pentru că o „diviziune profundă” o împarte în două părți ce aparțin la „două țări diferite”. Antropologia etnocentrică este evidentă într-o astfel de abordare. Deși se formulează concluzii de tip comparativ cu tranziția postcomunistă a altor popoare vecine, comparațiile propriu-zise, bazate pe date
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
modernității. Tabelul 2.4. Instanțe constitutive ale modernități și schimbării asociate Stadii ale modernității Instanțe constitutive Societate Modernitatea inițiatoare Decomunizare Modernitatea consacrării Societatea holistă Modernitatea reflexivă Societatea individualistă Spațiu socia Despărțirea de comunitate Statul național Continuumul local-regional-global Grupări sociale Apariția diviziunilor în colectivitățile comunitare Clasele sociale Diminuarea (până la eliminare) a rolului claselor sociale și constituirea asociațiilor de interese schimbătoare Agenții (actorii) în societate Societatea bazată pe asemănarea agenților (actorilor) Societatea bazată pe diferențierea individuală Individualizarea reflexivă Economie Piața capitalistă și economia
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
actorilor) Societatea bazată pe diferențierea individuală Individualizarea reflexivă Economie Piața capitalistă și economia autarhică Societatea industrială Societatea postindustrială Valori culturale Critica valorilor religioase Dominarea valorilor seculare materialiste Valorile postmaterialiste Organizare Apariția organizațiilor ce corespund începuturilor de dezvoltare a unei noi diviziuni ale muncii Birocrația (raționalizare) instrumentală Organizarea flexibilă („adhocrație”) și în variante multiple (ieșirea deplină din „fordism”) Cunoaștere Demistificarea tradițiilor Știința ca transformare rațională și stăpânire a naturii Demistificarea certitudinilor științei și a puterii transformatoare nelimitate a științei Politică Ieșirea din
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de coordonatele sociale. De exemplu, multe dintre teoriile sociale și ideologiile formulate și aplicate în secolele al XIX-lea și XX se bazau pe forța explicativă a claselor sociale. Tot astfel, partidele și regimurile politice se defineau prin raportare la diviziunea pe clase sau în funcție de alte axe constitutive ale societăților. De exemplu, partidele conservatoare sau liberale se identificau cu clasele proprietarilor, partidele socialiste cu muncitorii, tot așa cum existau partide țărănești, ale pensionarilor etc. O astfel de construcție era specifică nu numai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
primară de individualizare a persoanelor în modernitate, ce are încă o puternică forță de legitimare actuală. Ea s-a asociat cu structurile de roluri corespunzătoare raționalizării birocratice din organizațiile care s-au tot multiplicat ca urmare a schimbărilor produse în diviziunea socială și economică a muncii. Clasele sociale, ocupațiile și habitus-urile culturale ordonau structurile de roluri în categorii ce separau și în același timp uneau indivizii, adică individualizau și clasau (grupau) în mod concomitent. De-a lungul întregii perioade de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]