3,083 matches
-
Nu sînt sigur. Luke intră În baie. — Se pare că el s-a Întors la nevasta lui. — Nevasta lui? vocea mea sfredelește aerul, ca o rachetă cerul. Cum adică, nevasta lui? — Venetia credea că sînt despărțiți, dar Încă nu au divorțat legal. Luke dă drumul la robinet și abia dacă Îl mai aud. — Biata de Ven, n-a prea avut deloc noroc În dragoste. Se Îndrăgostește doar de tipi Însurați și intră În tot soiul de relații complicate. Încerc din răsputeri
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
expresie curajoasă. O să pretind că nu mă deranjează deloc faptul că Luke are o aventură. Nu voiam s-o știu decît din pură curiozitate. De fapt, chiar mă bucur că are o aventură, fiindcă oricum, de la Început am vrut să divorțez. Da. — Deci ați găsit ceva, zic nonșalantă, În clipa În care mă așez pe scaun. Interesant, Încerc să surîd degajat. — E un moment dificil pentru dumneavoastră, doamnă Brandon, Își lasă Dave Sharpness toată greutatea În coate. — Ba nu e! zic
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Doamnă Brandon, dacă aș putea număra toate damele care au distrus la nervi cine știe de informație vitală... După care, cînd se apropie divorțul, sînt călare pe telefon și mă-ntreabă dacă nu cumva mai păstrez vreo copie... — Eu nu divorțez! zic, sforțîndu-mă să-mi păstrez cumpătul. Îmi trebuie din cu totul alt motiv. Aveți sau nu o copie? — Păi, ce să zic... Doamnă Brandon, În mod normal, În maximum o oră ați avea de la mine copia solicitată. De această dată
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
aservirea totală a României față de Rusia sovietică, G., suspectată acum că ar fi lucrat pentru serviciile secrete franceze și britanice (ceea ce nu este exclus), reușește în 1949 să treacă în Occident contractând o căsătorie de conveniență cu un cetățean italian. Divorțează și, după câteva luni petrecute în Palestina, unde își câștigă existența ca funcționară umilă („corectând texte pentru tipar”), se refugiază la Paris. Aici intră în legătură cu exilul românesc anticomunist, colaborează la unele reviste și publicații, precum la „Buletin de informații al
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
Îi apar câteva cărți, printre care Poezii (1890-1893) (1893), Schițe din literatura română (I-II, 1893-1894) și trei tomuri din Acte și fragmente cu privire la istoria românilor (1895- 1897). În 1890 se căsătorise și, din 1894, avea un băiat. În 1900 divorțează, spre a se recăsători în anul următor cu Ecaterina Bogdan, sora lui Ioan Bogdan și a lui G. Bogdan-Duică. Ales în 1897 membru corespondent al Academiei Române (în 1910 va fi membru activ), tânărul savant desfășoară, cu frenezie, activități multiple: didactică
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
o industrie prosperă, legea e ca prin costuri cât mai mici să se producă beneficii cât mai mari. Mă grăbesc să contrapunctez cu observația că încrederea în răspunsuri veridice la întrebări directe simple, cum ar fi: „Aveți de gând să divorțați în următorii ani?”, „La ce vârstă ați început activitatea sexuală?”, „Ce mijloace contraceptive folosiți?”, este în mare măsură justificată. Pentru că și la noi în țară se produc, cu o viteză remarcabilă, o emancipare în gândirea oamenilor, o dobândire a conștiinței
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și copii, duc o viață dezordonată, își neglijează sănătatea, dau banii pe băutură, în loc de medicamente, consultații și îngrijire medicală. Acest stil de viață poate că era și anterior despărțirii, chiar dacă nu atât de accentuat și vizibil. De aceea au și divorțat. Altfel spus, indivizii greu adaptabili, înclinați spre o viață boemă (și dezordonată) se însoară mai greu și rezistă mai puțin în mariaj decât cei echilibrați. Controlându-se însă variabilele de acest fel între cele două grupe („bine adaptați”-„rău adaptați
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
frecvente. Faptul că familia nu are copii face viața mai ușoară (și mai frumoasă) și deci probabilitatea despărțirii este mai mică. Pe de altă parte, pentru că nu sunt copii la mijloc, iar capitalul marital este mai mic, hotărârea de a divorța poate fi mai ușor luată, costurile fiind mult mai reduse. Primul copil afectează profund relația partenerilor conjugali. Mama va trebui să întrerupă o perioadă școala sau slujba, ceea ce înseamnă, în cazul din urmă, reducerea veniturilor familiei. Viața ei se concentrează
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
profundul atașament față de principiul „copiii trebuie să aibă tată, tatăl lor natural”. E rău cu un soț violent, dar e mai rău fără soț și cu copiii fără tată; frica de a rămâne singură, compusă în principal din îngrijorarea că, divorțând, își pierde aproape toate prieteniile și relațiile sociale, rămânând vulnerabilă la numeroasele încercări ale vieții. De multe ori, la această frică se adaugă temerea că soțul părăsit o va hărțui sau chiar o va ucide. În cazul familiilor neintegrate cultural
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pentru a evidenția faptul că ridicarea spectaculoasă a ratei divorțialității în epoca actuală nu înseamnă că a crescut în aceeași măsură și rata dezorganizării maritale; în trecut erau multe cupluri destrămate (informal), dar care din cauza constrângerilor de tot felul nu divorțau. Totuși, datele teoretice, ca și cele empirice sugerează că, deși disrupțiile nondivorțiale nu se ridică la proporția divorțurilor, ele au crescut în societatea modernă față de cea tradițională. În tot cazul, pentru divorțialitate se constată (pe bază de informații statistice oficiale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
alte vicii sau deficiențe este un mare câștig pe linia libertății individuale și a dreptului la intimitate. Cei doi parteneri nu sunt obligați nici măcar să invoce neînțelegerile, deci să le facă publice, ci pur și simplu declară că vor să divorțeze. Acest tip de divorț promovează egalitatea și echitatea. „Virtutea” și loialitatea nu mai trebuie să fie răsplătite financiar și nu se pornește de la obligativitatea ca după despărțire femeia să fie întreținută (bănește) de către bărbat. Proprietatea comună este împărțită echitabil, iar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
formulare lucruri diferite. De asemenea, „răsplătit” nu e tocmai bine venit, putând însemna multe alte lucruri decât bani. 7.1.2. Cauze generale. O nouă mentalitate a divorțuluitc "7.1.2. Cauze generale. O nouă mentalitate a divorțului" Întrebarea de ce divorțează atât de mulți oameni este una dintre cele care captează interesul multora dintre semenii noștri. Și în această privință, explicațiile cotidiene se intersectează cu cele ale specialiștilor, nesuprapunându-se însă. O explicație generală frecvent invocată în tratatele de specialitate - și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nu numai că nu coincide cu bunul-simț, ci îl și sfidează oarecum - este formulabilă într-un (cvasi)paradox: cum de indivizii din societatea contemporană, care se aleg liber ca soț și soție pe temeiul dragostei adevărate (romantice), dezinteresate, ajung să divorțeze în asemenea proporție? Ironic (și paradoxal), răspunsul este că tocmai de aceea. Adică, dacă cineva se căsătorește din dragoste, ceea ce înseamnă suport emoțional, afecțiune, confort psihologic, de ce să mai continue o conviețuire conjugală în care acestea au dispărut? Sistemul marital
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
se acumulează un capital marital specific, cum sunt copiii și proprietățile a căror valoare scade, prin disoluție, pentru fiecare. Și întrucât partenerii nu sunt dispuși să piardă în jocul cu viața, ei vor ajunge mai greu la hotărârea de a divorța. Teoria lui G. Becker face predicții valide și pentru constatarea că, cu cât statutul socioeconomic e mai ridicat, cu atât rata divorțialității e mai mică. Aceasta întrucât cei săraci nu prea au ce împărți, pe când cei bogați, da. Contraargumentul ar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de ordin premarital, dintre care semnificativă în divorțialitate este școlaritatea. Studiile au arătat că școlaritatea sensibil egală a soților descrește disoluția maritală. În ceea ce privește gradul de școlaritate a femeilor, există o legătură nonliniară între școlaritate și divorț: soțiile cu studii superioare divorțează în mai mare măsură decât celelalte, dar în același timp, cel puțin în SUA, și soțiile care nu au reușit să termine un anumit nivel școlar au, de asemenea, o probabilitate de divorț mai mare (Thorton, 1978). Școlaritatea se corelează
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
prin următoarele: dacă s-au căsătorit de timpuriu, înseamnă că au întrerupt școala; lipsa de maturitate și de informații suficiente despre celălalt; capitalul material adus în căsnicie este mai mic. G. Becker(1991) crede că motivul principal este acela că, divorțând la o vârstă tânără, probabilitatea de a găsi ceva mai bun este mai mare. Rasa și etnia contează în sensul că, la scară statistică, există tendința ca mariajele interetnice să fie mai puțin stabile. În general, cu cât distanța culturală
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și etnie. Diferențieri în disoluția maritală s-au constatat și comparând grupurile etnice între ele. În SUA, cuplurile de culoare sunt mai predispuse la destrămare. Controlându-se variabile-cheie (școlaritatea, statutul socioeconomic, vârsta etc.), s-a evidențiat determinația factorului etnic. Negresele divorțează mai mult, dar mai ales trăiesc separate de soț (fără a divorța). Întrucât ele se recăsătoresc mai rar, rezultă familia matrifocală, în care mama este capul familiei. Comparativ cu afro-americanii, alte grupuri etnice nonalbe din SUA divorțează mai puțin (Huber
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
etnice între ele. În SUA, cuplurile de culoare sunt mai predispuse la destrămare. Controlându-se variabile-cheie (școlaritatea, statutul socioeconomic, vârsta etc.), s-a evidențiat determinația factorului etnic. Negresele divorțează mai mult, dar mai ales trăiesc separate de soț (fără a divorța). Întrucât ele se recăsătoresc mai rar, rezultă familia matrifocală, în care mama este capul familiei. Comparativ cu afro-americanii, alte grupuri etnice nonalbe din SUA divorțează mai puțin (Huber, Spitze, 1988). Cu privire la religie, în SUA, cea mai mare rată a divorțurilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
factorului etnic. Negresele divorțează mai mult, dar mai ales trăiesc separate de soț (fără a divorța). Întrucât ele se recăsătoresc mai rar, rezultă familia matrifocală, în care mama este capul familiei. Comparativ cu afro-americanii, alte grupuri etnice nonalbe din SUA divorțează mai puțin (Huber, Spitze, 1988). Cu privire la religie, în SUA, cea mai mare rată a divorțurilor o au protestanții, urmând descrescător catolicii și evreii. O corelație puternică există între frecventarea serviciilor religioase și divorț: dintre bărbații albi, cei care nu frecventează
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Huber, Spitze, 1988). Cu privire la religie, în SUA, cea mai mare rată a divorțurilor o au protestanții, urmând descrescător catolicii și evreii. O corelație puternică există între frecventarea serviciilor religioase și divorț: dintre bărbații albi, cei care nu frecventează aceste servicii divorțează de trei ori mai mult decât cei care o fac cel puțin o dată pe lună (Bryjak, Soroka, 2001). 2. Cercetările concrete care au urmărit efectul variabilelor de investiție s-au concentrat în jurul capitalului domestic (locuință, bunuri), copii și investiții de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
puțin o dată pe lună (Bryjak, Soroka, 2001). 2. Cercetările concrete care au urmărit efectul variabilelor de investiție s-au concentrat în jurul capitalului domestic (locuință, bunuri), copii și investiții de ordin psihologic. Existența copiilor în căsnicie afectează fundamental hotărârea de a divorța sau nu. Constituind un capital marital specific, a cărui valoare scade prin despărțire, copiii favorizează stabilitatea cuplului. Unele date ale investigațiilor empirice confirmă însă și celălalt efect al prezenței copiilor, și anume scăderea calității viețiide familie, mai ales când sunt
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Waite et al., 1985). Nașterile premaritale măresc riscul divorțului, dar graviditatea premaritală, nu (Teachman, 1983). Investițiile monetare în locuință și alte bunuri de folosință îndelungată - capitalul marital specific de proprietate - sunt o variabilă relevantă în divorțialitate. Cuplurile ce nu au divorțat au o proprietate comună mult mai valoroasă decât cea a cuplurilor care s-au despărțit (comparația se face în momentul în care cuplul a divorțat). Probabil că interpretarea lui G. Becker (1991) că dacă ai investit mai mult, te desparți
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
capitalul marital specific de proprietate - sunt o variabilă relevantă în divorțialitate. Cuplurile ce nu au divorțat au o proprietate comună mult mai valoroasă decât cea a cuplurilor care s-au despărțit (comparația se face în momentul în care cuplul a divorțat). Probabil că interpretarea lui G. Becker (1991) că dacă ai investit mai mult, te desparți mai greu este principala explicație. El arată, de altfel, că partenerii cu risc de despărțire nici nu investesc prea mult în căsnicie. S-ar putea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în prea mare măsură. Se pare că o variabilă independentă importantă pentru mărimea investițiilor psihologice este atitudinea față de divorț. Dacă ea este restrictivă, atunci investițiile vor fi mari. Astfel, atitudinea față de divorț contează atât direct - cei cu atitudine negativă vor divorța mai greu -, cât și indirect, prin efectul ei asupra investițiilor materiale și psihologice. La rândul ei, respectiva atitudine este puternic corelată cu religia și socializarea. După cum am văzut, la americani, rata divorțialității este mai scăzută la catolici decât la protestanți
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
catolici decât la protestanți. Potrivit unor studii, divorțul părinților induce o atitudine pozitivă față de divorț la copii (Greenberg, Nay, 1982). O altă cercetare (Amato, 1988) nu a găsit însă diferențe semnificative în atitudinea față de divorț, comparând adulții proveniți din familii divorțate cu cei din familii intacte. 3. Factorii pieței (forței de muncă și maritale), reflectați în primul rând în statutul socioeconomic al soților, reprezintă o clasă importantă de variabile în înțelegerea divorțialității. Numeroase studii arată că divorțul are o mai mare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]