14,928 matches
-
lămurit dacă actul administrativ cu a cărui legalitate a fost învestită instanța de fond a verifica are caracter individual sau normativ, întrucât regimul plângerii prealabile are valențe specifice în cazul fiecărei categorii în parte. Așa cum s-a reținut în doctrină și în jurisprudență, distincția dintre actele administrative normative și cele cu caracter individual se face pe tărâmul întinderii efectelor juridice pe care le produc. Actele administrative normative conțin reguli de conduită generale, abstracte și impersonale de aplicabilitate repetată. Stabilind reguli
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
Această expresie „nu pot fi îngrădite sub nicio formă“ reprezintă o manifestarea a experienței românești a limitării credințelor religioase în perioada comunistă. Arată și că, potrivit art. 9 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, jurisprudenței Curții Constituționale și doctrinei, libertatea religioasă implică totodată și manifestarea credințelor. Astfel, având în vedere că legea nu distinge, aplicând principiul de interpretarea ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus, rezultă că nu poate fi îngrădită nici manifestarea credințelor religioase. În continuare, susține
DECIZIA nr. 49 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257875]
-
la textul de lege criticat, în redactarea anterioară republicării, nu este aplicabilă în cauză, întrucât Curtea a analizat în precedent ipoteza revizuirii motivată de existența unui înscris complet nou, care nu se referea la o situație anterioară. Menționează că, în doctrină, se apreciază că este admisibilă o cerere de revizuire bazată pe înscrisuri noi, dar care se referă la situații atestate prin înscrisuri preexistente. Precizează, totodată, că în dosarul de față este îndeplinită condiția justificării unui interes concret de a ridica
DECIZIA nr. 234 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258206]
-
din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, aceste organe fiind cele prevăzute în titlul III, precum și cele arătate de art. 140 și 142 din Constituția României. Instituțiile publice sunt definite în doctrină ca fiind servicii de specialitate care se înființează prin lege sau potrivit legii de către Parlament, Guvern, ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și de către consiliile județene și locale, în scopul satisfacerii unor interese
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
care ocupă o funcție publică de orice natură, intră în această categorie funcționarii publici, astfel cum aceștia sunt definiți de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, dar și persoanele care ocupă o funcție publică de autoritate, ce reprezintă, potrivit doctrinei, o funcție ocupată de o persoană care aparține unui organ de conducere dintr-o autoritate publică sau o structură a acesteia, ca urmare a actului de alegere sau numire. Intră în această categorie toate funcțiile de conducere, înalții funcționari publici
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, aceste organe fiind cele prevăzute în titlul III, precum și cele arătate de art. 140 și 142 din Constituția României. Instituțiile publice sunt definite în doctrină ca fiind servicii de specialitate care se înființează prin lege sau potrivit legii de către Parlament, Guvern, ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și de către consiliile județene și locale, în scopul satisfacerii unor interese
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
reglementată în cadrul variantelor atenuate ale unor infracțiuni de corupție și de serviciu (a se vedea Decizia nr. 1/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală) și categoria denumită în doctrină a „funcționarilor privați“, care include persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice prevăzute la art. 175 alin. (2) din Codul penal ori în cadrul oricărei persoane
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
termen de ... zile după primirea unei astfel de notificări scrise, fiecare parte va fi îndreptățită să înceteze prezentul contract la finele numitei perioade de ... zile. Capitolul X Forța majoră Articolul 10 Forța majoră, așa cum este definită de lege și doctrină, exonerează părțile de răspundere pentru orice întârziere sau neexecuție a oricărei obligații conform acestui contract (cu excepția obligațiilor plății la termen). Cauze de forță majoră pot fi: lock-outuri, inundații, cutremure, alunecări de teren, războaie (declarate sau nedeclarate), revolte, embargouri, restricții
ORDIN nr. 324 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260758]
-
a statuat deja în jurisprudența anterioară a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, reținându-se că noțiunea trebuie raportată la caracterul relativ recent al actului normativ sau al prevederilor cuprinse în acesta, la doctrina juridică, chiar privitoare la un act normativ anterior având conținut similar chestiunii de drept avansate, sau la faptul că nu a mai fost dedusă judecății anterior. ... 83. Caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit
DECIZIA nr. 61 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262264]
-
act normativ. ... 91. Mai trebuie reținut că, în absența unei definiții legale a noțiunii „chestiune de drept“ din cadrul cerințelor de admisibilitate prevăzute la art. 519 din Codul de procedură civilă, în încercarea de a clarifica conținutul acestei noțiuni în doctrină s-a arătat că, pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă (lacunară) sau neclară. ... 92. Prin urmare, chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă
DECIZIA nr. 61 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262264]
-
supusă interpretării și modul de rezolvare pe fond a procesului penal în curs, cerută cu caracter obligatoriu de dispozițiile procesual penale incidente în această procedură (art. 475 din Codul de procedură penală). ... 80. Astfel, așa cum s-a arătat în doctrina juridică, măsurile asigurătorii sunt măsuri procesuale cu caracter real, ce constau în indisponibilizarea, prin aplicarea unui sechestru, a bunurilor mobile și/sau imobile aparținând anumitor persoane (suspect, inculpat, parte responsabilă civilmente, alte persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
de cameră preliminară. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, durata măsurii asigurătorii trebuie să fie proporțională în raport cu complexitatea cauzei și cu obiectul acesteia (Cauza Benet Praha SPOL S.R.O c. Republicii Cehe, Hotărârea din 28 septembrie 2010). În doctrina de specialitate sa reținut, ulterior introducerii acestui text, că era necesară instituirea unei astfel de obligații în sarcina organelor judiciare, în condițiile în care durata măsurilor asigurătorii trebuie să fie rezonabilă, în raport cu complexitatea cauzei și obiectul acesteia, aspecte
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
opinat sub aspectul admisibilității sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție că aceasta este inadmisibilă cu următoarele argumente: S-a considerat că nu este îndeplinită condiția existenței unei legături între chestiunea de drept și soluționarea pe fond a cauzei. În doctrină s-a evidențiat că aceasta este îndeplinită ori de câte ori interdependența procedurilor specifice cauzei influențează într-o măsură soluționarea fondului, soluția dată acțiunii penale sau civile în procesul penal.^2 Ca natură juridică, măsurile asiguratorii sunt măsuri procesuale^3 cu caracter
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
fiscale competente ale A.N.A.F. însoțite de acordul M.F. Capitolul 10 ALTE DISPOZIȚII Articolul 10.1 Părțile recunosc că se află sub incidența prevederilor legislației bancare referitoare la confidențialitatea și secretul bancar. Articolul 10.2 Forța majoră așa cum este aceasta definită în doctrina juridică și jurisprudență apără de răspundere partea care o invocă, sub condiția anunțării celeilalte părți în termen de 10 zile lucrătoare de la apariție și a probării acestui eveniment cu documente justificative eliberate de Camera de Comerț și Industrie a
PROCEDURĂ din 13 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259689]
-
În lipsa unei limite maxime a cotei de impozitare stabilite prin legislația primară (legiuitorul limitându-se la a reglementa doar o cotă minimă de impozitare), autoritățile administrative vor ajunge să legifereze. Astfel cum s-a statuat în mod constant în doctrina și practica judiciară, actele administrative normative date în executarea legilor se emit în limitele normelor care le ordonă, fiind necesară limitarea strictă la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise, fără ca prin aceasta
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
definește noțiunea de „chestiune de drept“, ea este supusă unei evaluări în concret, din partea instanței supreme, raportat la elementele care legitimează, în aprecierea instanței de trimitere, declanșarea mecanismului pronunțării hotărârii prealabile. ... 80. Așa cum s-a arătat și în doctrină, pentru a fi justificată intervenția instanței supreme în scopul preîntâmpinării unei jurisprudențe neunitare, este necesar ca respectiva chestiune de drept să releve aspecte dificile și controversate de interpretare, date de neclaritatea normei, de caracterul incomplet al acesteia, susceptibil de mai
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
procedural, câtă vreme un asemenea demers nu poate fi deturnat de la rațiunea reglementării lui, aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată. ... 97. În mod asemănător, în doctrină s-a arătat că este exclus ca sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție să se refere la aspecte de fapt ale pricinii cu judecata căreia a fost învestită instanța trimițătoare sau să i se solicite instanței supreme opinia asupra
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
interesul unui terț de a interveni într-o cauză disciplinară aflată pe rolul unei secții a CSM nu ar putea fi, de principiu, justificat, raportat la trăsăturile specifice ale intervenției accesorii, astfel cum au fost subliniate în mod tradițional de doctrină. ... 54. Referitor la procedura de soluționare a cererii de recuzare, se arată că prin legea adoptată de către Parlament s-au prevăzut în mod expres situațiile în care recuzarea membrilor secțiilor în materie disciplinară este admisibilă. Întrucât numărul membrilor secțiilor
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
încât orice persoană să poată să își dea seama dacă acțiunea sau inacțiunea sa ar putea intra sub incidența normei de incriminare. Apreciază că neclaritatea dispozițiilor de lege criticate rezultă și din soluțiile pronunțate în practică, din cele menționate în doctrină și din punctele de vedere exprimate de către universități și instanțe, astfel cum acestea se regăsesc în dosarele Înaltei Curți de Casație și Justiție, sesizată cu pronunțarea unor hotărâri prealabile. ... 6. În ceea ce privește dispozițiile art. 129 alin. (2
DECIZIA nr. 362 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263896]
-
infracțiuni anterior expirării termenului de supraveghere. Implicit, soluționarea cauzei având ca obiect anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei într-o astfel de ipoteză s-ar situa tot după expirarea termenului de supraveghere. Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere constă, potrivit doctrinei, în dispoziția luată de instanța de judecată, prin însăși hotărârea de condamnare, de a suspenda, pe o anumită durată și în anumite condiții, executarea pedepsei pronunțate. ... 8. Sub aspectul naturii juridice a acestei instituții, suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei
DECIZIA nr. 528 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264302]
-
de tribunal în cursul procedurii, înainte de închidere. ... 89. De aceea, opțiunea legiuitorului de a schimba topica normelor în Legea nr. 85/2014 nu poate fi considerată o coincidență, ci reprezintă o evoluție a reglementării, în acord cu opiniile exprimate în doctrină. ... 90. Aceeași interpretare a fost consacrată și în jurisprudența Curții Constituționale a României, care, pentru a respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 138 alin. (6) din Legea nr. 85/2006 [corespondent art. 169 alin. (7) din Legea nr. 85/2014], a
DECIZIA nr. 27 din 12 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264360]
-
sau examenele anterioare; ... d) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depășească timpul alocat desfășurării testării scrise; ... e) indicarea punctajului prevăzut în barem și a timpului recomandat pentru rezolvare; ... f) evitarea, pe cât posibil, a subiectelor ce conțin probleme controversate în doctrină și în practică sau, în cazul unor astfel de situații, punctarea tuturor soluțiilor a căror corectitudine din punct de vedere legal poate fi argumentată logic și coerent; ... ... 2. predarea către comisia de organizare a concursului sau examenului, cu cel puțin
REGULAMENT din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265208]
-
părții, îi dă dreptul să formuleze contestație în anulare, ci de faptul că atât părțile, cât și organul judiciar nu au mai considerat necesar a se analiza această problemă de drept ce primise o dezlegare unitară în practică și în doctrină. În cea de-a doua orientare, s-a reținut că omisiunea instanței de a avea în vedere inexistența unei cauze de întrerupere a termenului de prescripție a răspunderii penale în perioada 26 iunie 2018-30 mai 2022 reprezintă o eroare de
DECIZIA nr. 82 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264637]
-
ale părții, îi dă dreptul să formuleze contestație în anulare, ci de faptul că atât părțile, cât și organul judiciar nu au mai considerat necesar a se analiza această problemă de drept ce primise o dezlegare unitară în practică și doctrină. În opinie minoritară, s-a apreciat că omisiunea punerii în discuție, analizării și pronunțării asupra unei cauze de încetare a procesului penal, inclusiv a prescripției răspunderii penale, este o chestiune eminamente procedurală, intrând în sfera de aplicabilitate a art. 426
DECIZIA nr. 82 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264637]
-
ocazie dacă este incidentă respectiva cauză de încetare a procesului penal, ci verifică dacă este invocat unul dintre cazurile prevăzute de art. 426 din Codul de procedură penală, dacă respectiva contestație a fost declarată în termenul prevăzut de lege. În doctrină și în practica judiciară se apreciază că reprezintă o condiție pentru admisibilitatea în principiu inclusiv ca motivul de contestație invocat să nu fi fost deja verificat de către instanță (M. Udroiu, I. Tocan, comentariu la art. 431 din Codul procedură
DECIZIA nr. 82 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264637]