1,538 matches
-
românesc, care acceptam să fie scoși din reviste, biblioteci și cărți colegii noștri emigrați politic, ajutându-i astfel, direct sau indirect, pe jandarmii politici să ne sărăcească frontul cultural și reprezentanța națională!Ă, și mă aflam În casa prietenului meu Doinaș, marele cărturar și poet, când a avut loc o discuție aprinsă care a durat o jumătate de noapte și s-a ascuțit spre dimineață Între Dinescu, Pleșu și cu mine, de față fiind și Liiceanu; discuție În care cei doi
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și Pleșu, prieteni apropiați atunci și azi - scriitori de prim rang la care țin și pe care-i admir -, că aș avea o „psihologie de turist”, m-am Înfierbântat, ajutat probabil și de bunul vin pe care ni-l aducea Doinaș foarte prompt, și m-am aruncat Într-un discurs În care afirmam următoarele: - Da, dragii mei, se pare că noi, mândri și valoroși scriitori români, ne-am cam păcălit În calculele pe care ni le-am făcut cu... „nea Puiu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
În proză, chiar și În eseistică, În unele cazuri. De asta Încercau să ne convingă criticii și teoreticienii generației noastre și ai momentului, harnici cronicari, membri ai juriilor premiilor literare, redactori influenți la importantele reviste literare, dascăli universitari - Balotă, Negoițescu, Doinaș, care făcea și cronică literară!, Matei Călinescu, Lucian Raicu, Eugen Simion, mai tânărul, dar nu rareori exigentul În spiritul călinescian Nicolae Manolescu, Adrian Marino, cronicar ocazional, Mircea Martin -, care continuau unele semne Încurajatoare date de un Șerban Cioculescu, care mi-
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
adeziune la Charta lui Havel. Am ezitat să o fac și apoi am refuzat deoarece am fi fost numai noi doi semnatarii unei asemenea solidarizări, nici unul dintre prietenii mei din elita literară românească nu ni s-ar fi aliat: nici Doinaș, nici Nichita Stănescu, nici N. Manolescu, prieteni apropiați În acel moment, dar nici alte nume importante ale literaturii n-ar fi făcut-o și nici n-au făcut-o. O excepție a fost I. Negoițescu, e adevărat, dar și el
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mult decât un instrument - ca și la Nichita, În ultima fază a poetului! -, o sursă a unei Înțelepciuni ad-hoc, o redută „nobiliară” din care era exclus orice era pauper sau mediocru, ignobil sau impostor, inclusiv regimul politic și lacheii săi! Doinaș, ca Întotdeauna, grav și... speriat, alături de splendida Irinel, ce parcă Își pierduse culorile de altădată, relaxarea și cinismul ei jucat, de mare Doamnă, ambii, după pierdera prietenului de suflet, Negoițescu (care se afla În exil, locuind Într-un hotel la
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Consiliul, care conducea și confirma treburile Uniunii Între congrese nu se mai putea Întruni, cum ar fi fost statutar, iar unul dintre scandalurile literare ale ultimilor ani ceaușiști a fost acela când un grup de scriitori - Manolescu, Dimisianu, Sorescu, Blandiana, Doinaș și alții - au inițiat o moțiune, ce purta zeci de semnături, către conducerea de partid, prin care se cerea Întrunirea consiliului! Fapt respins, se’nțelege, iar corifeii acestui memoriu, după obiceiul vremii, au fost chemați pe rând, pe la diverse foruri
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
din Copou ajunge hazard sau predestinare de câteva ori în preajma lui, trezindu-i interesul, dar fără să simtă altceva. Când, la o ședință a unui cenaclu literar la care participă, prietenul sau colegul fetei citește o poezie pastișată a lui Doinaș, Durban nu poate să tacă și o avertizează pe fată să-i atragă atenția lui Dinu Felecan, însoțitorul ei, să nu o publice pentru a nu suferi consecințele unui asemenea act. Din lașitate sau altceva, acesta nu ascultă, urmează un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
acestea sunt, de fapt, false sacrificii, pseudoritualuri, îl iubește prea mult pe Eminescu ori nu și-a câștigat capătul răbdării. Eminescu a fost negat de mari oameni ai culturii române, de un Panait Istrati, de pildă, de un Ștefan Augustin Doinaș ș.a. Una este placa de patefon a d-lui Zigu Ornea, uitată în "ac" de câteva generații alta este negația angajată, responsabilă, a lui Panait Istrati. Există ceva de dincolo de sine aici, ar trebui despărțite vocile, puși deoparte clănțăii și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a lui Panait Istrati. Există ceva de dincolo de sine aici, ar trebui despărțite vocile, puși deoparte clănțăii și demagogii și discutat cu cei care resimt necesitatea adevărată a acestei negații. Panait Istrati și-a cerut iertare; și dl Ștefan Augustin Doinaș a schițat gestul retractării. Nu de asta este vorba, ci: "de ce?" În fond, dacă Eminescu este salvator pentru neamul său, acest sacrificiu presimțit, intuit, tulbure poate că este necesar. Abia de aici ar începe discuția și ea nu se poate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sunt scrise în engleză. E adevărat că orice poezie tradusă în altă limbă pierde mult din tensiunea generală. Ce e de făcut? Un singur lucru: să traducem capodoperele prin versiuni minunate, cum a făcut Philippide cu Baudelaire sau Ștefan Augustin Doinaș cu Dante și cu Mallarmé. Remarcabila scriere a lui Theodor Codreanu, Controverse eminesciene, este un al nu știu câtelea avertisment dat celor nepăsători față de splendoarea, demnitatea și originalitatea creațiilor românești al căror exponent indestructibil rămâne Mihai Eminescu. Detractorii săi nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mare deschidere spre adevăr, Geo Dumitrescu, cu un articol polemic, Are sens poezia? Conținutul acestuia și a altora care au urmat la rubrica "Moda poetică", a stârnit reacțiile unor scriitori de prestigiu, printre ei Eugen Simion, Edgar Papu, Ștefan Aug. Doinaș. De altfel autorul notează: "Îmi place să mă bat cu cei mari" (2988). Colaborarea la "România literară" prilejuiește relații de amiciție cu scriitori mult mai în vârstă, cum ar fi cea cu Sandu Tzigara-Samurcaș, azi definitiv uitat. Corespondența cu acest
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Marin Sorescu (Bulzești-Dolj, 19 februarie 1936 8 decembrie 1996, București), lângă care se înfățișează "resurecțional", în trena barbianismului, ori într-o școală "a hermetismului" dezvoltându-se într-o direcție originală: Cezar Baltag, Mircea Ciobanu, Ilie Constantin, Leonid Dimov, Ștefan Aug. Doinaș, Miron Scorobete, Horia Zilieru ș.a. "Agero", Stuttgart, www.agero-stuttgart, accesat 20 ianuarie 2012 Adrian JICU Ion Barbu și ermetismul canonic În condițiile în care critica românească actuală se îndepărtează de teorie, aciuându-se în zonele universitare aride sau în publicistica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Mircea Radu IACOBAN "Basarabia eminesciană" 391 Constantin CUBLEȘAN Chestiunea Basarabiei 392 EMINESCU INCORECT POLITIC, BUCUREȘTI, EDITURA SCARA, 2014 Andrei MARGA Oportunism și gândire 394 Marius MANTA "Eminescu, incorect politic" 398 În colecția Efigii a mai apărut: Maria Chețan, Ștefan Aug. Doinaș. Ipostaze ale operei: evocări, proză, teatru, aforisme 1 Mihai Eminescu, Fragmentarium, București, 1981, p. 126. 2 Forma cuvântului extincția în loc de "extensia" este o regretabilă eroare de tipar rămasă necorectată. 3 Sub titlul-generic Autori și cărți (noi) despre Eminescu, acad. M.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Postfață de Mircea Eliade, Cu un cuvânt înainte pentru ediția românească de Rosa Del Conte, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2003. * Dilthey, Wilhelm, Trăire și poezie, În românește de Elena Andrei și I.M. Ștefan, Prefață de Marian Popa, București, Editura Univers, 1977. * Doinaș, Ștefan Augustin, Lectura poeziei, București, Editura Cartea Românească, 1980. * Doinaș, Ștefan Augustin, Măștile adevărului poetic, București, Editura Cartea Românească, 1992. * Dolto, Françoise, Psihanaliza și copilul, Traducere de Cristina și Costin Popescu, București, Editura Humanitas, 1993. * Dragomirescu, Mihail, Eminescu, Ediție îngrijită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
românească de Rosa Del Conte, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2003. * Dilthey, Wilhelm, Trăire și poezie, În românește de Elena Andrei și I.M. Ștefan, Prefață de Marian Popa, București, Editura Univers, 1977. * Doinaș, Ștefan Augustin, Lectura poeziei, București, Editura Cartea Românească, 1980. * Doinaș, Ștefan Augustin, Măștile adevărului poetic, București, Editura Cartea Românească, 1992. * Dolto, Françoise, Psihanaliza și copilul, Traducere de Cristina și Costin Popescu, București, Editura Humanitas, 1993. * Dragomirescu, Mihail, Eminescu, Ediție îngrijită, prefață și note de Leonida Maniu, Iași, Editura Junimea, 1976
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Editurii "Nemira" și, cel puțin până acum, nu pare a fi trezit interesul și ecoul meritat. Printre cele 257 de nume întâlnim zeci de personalități de marcă ale culturii române (Const. Noica, Ov. Cotruș, I. Negoițescu, Păstorel Teodoreanu, Șt. Aug. Doinaș, Radu Gyr, Vasile Voiculescu, Adrian Marino, Edgar Pappu, Vl. Străinu, Nichifor Crainic, Marietta Sadova, I. Omescu, Crin Teodorescu etc. etc.), condamnate, de cele mai multe ori, în baza acuzațiilor de "agitație", "instigare", "uneltire" de fapt, pentru ceea ce am numi acum "delict de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
editor (Republică Moldova) - Constantin Ciopraga, profesor universitar, exeget - Alexandru Dan Condeescu, directorul Muzeului Literaturii Române - Roșa Del Conte, traducător (Italia) - Anca Costaforu, filolog, cercetător științific - Aurelia Cretia-Dumitrascu, filolog, cercetător științific - Eugen Doga, compozitor (Republică Moldova) - Grigore Vieru, poet - Ștefan Augustin Doinaș, academician, poet - Zoe Dumitrescu-Busulenga, academician, critic și istoric literar - Ion Ghetie, filolog, cercetător științific - Vasile Gorduz, artist plastic - Ion Irimescu, artist plastic - Emil Loteanu, regizor (Republică Moldova) - Ovidiu Maitec, artist plastic - George Munteanu, profesor universitar, exeget și critic - Dan Nasta
DECRET nr. 3 din 12 ianuarie 2000 privind conferirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126686_a_128015]
-
analiză literară în clasele a III-a și a IV-a, ȘA/ LLRCP,1981,225 235. [196] MARGALINA, VICTOR, Criteriul semantic - criteriu de bază în predarea locuțiunilor în școală, BFV, l, nr. l, 1981,71-76. [197] MARIAN, RODICA, Ștefan Aug. Doinaș: “Mistrețul cu colți de argint”, în: MITL, p. 211-219. [198] MARIN, DINUȚA, Un manual universitar pentru străini [Grigore Brâncuș, Adriana Ionescu, Manuela Saramandu, Limba română contemporană. Manual pentru studenții străini, II, III, Buc., 1981]. în: Forum, 23, nr. 6, 1981
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
p. 582-588. [71] GANCZ, MARGARETA, Abordarea textului poetic în cadrul cursului de limbă română, DMod, 3, 1988, 61 64. [72] GENCÂRĂU, ȘTEFAN, Exerciții de morfologie și sintaxă, Publicitate, [VI], în Familia, SA, nr. l, 1988. [73] GHEORGHE, ANNE - MARIE, Șt. Aug. Doinaș: Orfeu. în: BulIȘD, I, 1998, p. 56-61. [textul analizat la p. 157]. [74] GHEORGHIU, VLADIMIR; MANOLESCU, NICOLAE; NICOLAE, NICOLAE I.; OTOBÎCU, CONSTANTIN. Coordonator: Constantin Otobîcu, Limba și literatura română. Manual pentru clasa a IX-a. Capitolul Originea și dezvoltarea limbii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1992, p. 15; (III). Nivelul semantic, în: LLR, 21, nr. 2, 1992, p. 16-19. [130] SLAMA-CAZACU, TATIANA. When Does Child Language Learning Begin? A (Still) Chaleging Question. în: RRPs, 36, nr. 2, 1992, p. 93-104. [131] SORESCU, Roxana. Ștefan Augustin Doinaș: Mistrețul cu colți de argint. în: LLR, 21, nr. 1, 1992, p. 33-36. [132] STANCA, V., Contextul lingvistic și predarea limbii române în școală, AUO, 1991, 12-21 [res. fr.]. [133] STANCA, VASILE, Un exercițiu de limbă „uitat”: copierea, DidMil, 1
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
p. 32-33. [M.Eminescu la rubr.: Povestea vorbei]. [227] TOHĂNEANU, G. I., Un epitet al vechimii. în: Orizont, 6, nr. 1, 1995, p. 12; Greier, fluture, privighetoare, nr. 5, 10. [frag. Din opera lui L.Blaga, M. Eminescu, Șt. Aug. Doinaș, T. Arghezi; la rubr.: Povestea vorbei]. [228] TOMA, ELENA, Concursul de admitere în facultate, 1994, (proba de lb. și lit. la Facultatea de Litere-Universitatea din București), LLR, 24, NR.1, 1995, 49-54. [229] TOMA, ION, Limba română: repere docimologice, LL
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1998, 176 p. [257] VASILACHE, GH. N., Competența lingvistică a elevilor din clasa a VIII-a în perspectiva examenelor de admitere / de capacitate. Test de evaluare sumativă, Tribînv, 9, nr. 432, 5 msai 1998.6. [258] VASILE, CORNELIU, Ștefan Augustin Doinaș: Mistrețul cu colți de argint. în: LLR, 27, nr. 3, 1998, p. 37-38. [259] VASILESCU, ANDRA. ROGOJINARU, ADELA, VASILESCU, MIRCEA, Limba română. Clasa aV-a. Ghidul profesorului. București, ALL, 1998, [fnp]. [260] VASILESCU, ANDRA; ROGOJINARU, ADELA; VASILESCU, MIRCEA, Limba română
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și referințe bibliografice de Luminița Mănescu, Gheorghe Drăgan, Monica I. Costea, Ion Predescu. Iași Institutul European, 2003, 116 p. (Cartea școlarului grăbit ; 16). Conține texte din operele lui Mihai Eminescu, G. Coșbuc, G.Topirceanu, Ion Barbu, Radu Stanca, Ștefan Aug. Doinaș, Nicolae Labis, Radu Gyr. [11] BARBU, MARIAN (coord.); GHEORGHE, ALEXANDRU; SÂRBU, MELANIAANTOANETA, Metodica predării limbii și literaturii române. învățământul primar. Craiova, Editura Gheorghe Alexandru, 2003, 348 p. Conține bibliografie. [12] BARBU, MARIAN, GHEORGHE ALEXANDRU, Lecturi literare, clasa I, îndrumător metodic
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Coșbuc ș.a. - pe aceea a iluștrilor săi contemporani din perioada interbelică - Arghezi, Blaga, Barbu, Bacovia, Voiculescu, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mihail Sadoveanu, Mateiu I. Caragiale, dar și pe aceea a mult mai tinerilor confrați Marin Sorescu, Nicolae Labiș, Ștefan Aug. Doinaș, Ioan Alexandru, Marin Preda, Ion Lăncrănjan, Dumitru Radu Popescu. Am spune că este exemplară această generoasă cuprindere exegetică ce nu exclude aproape nici un nume de referință din câmpul percepției critice. Vladimir Streinu este fundamental un spirit „transparent”, în sens maiorescian
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Zaharia Stancu, Demostene Botez, Sașa Pană, George Lesnea, Radu Boureanu. După război, criticul a semnat pagini generoase și aplicate despre Dimitrie Stelaru, Constant Tonegaru, Mihai Beniuc, iar la vârsta senectuții s-a apropiat de creația tinerilor (pe atunciă Ștefan Aug. Doinaș, Nicolae Labiș, Marin Sorescu, Ioan Alexandru. Neîndoielnic, Vladimir Streinu ar fi putut elabora oricând o istorie a literaturii române moderne și contemporane din perspectivă estetică și cu o cumpănită scară a valorilor. Lectura atentă a cronicilor, recenziilor și articolelor sale
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]