2,528 matches
-
un mijloc prin care interesele copilului se lărgesc. Freud va prelua de la discipolul său această expresie pentru a vorbi despre modul în care eul supune „introiecției” obiectele sursă de plăcere, respectiv „expulzării”, obiectele care-i provoacă neplăcere (1915a/1968). În „Doliu și melancolie” (1917b/1968), Freud descrie introiecția ca pe un mecanism de apărare, având în vedere faptul că, pentru a evita necesitatea separării de cel decedat, îndoliatul și-l asumă. Mai târziu, Freud îi conferă introiecției un rol mai important
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
pierdut sau decepționant. Acest libido „supus introiecției” va servi la realizarea unei identificări a eului cu obiectul absent, dar, în opinia lui Freud, „umbra acestui obiect cade astfel asupra eului”, statornicind melancolia în forma unei maladii a culpabilității și a doliului imposibil. Doliu sau melancolie, iată alternativa care se prezintă, după cum subliniază N. Abraham și Torok (1973/1987). Acești autori arată cum trauma pierderii unui obiect drag poate antrena un răspuns particular la doliul intolerabil prin încorporarea magică a celui dispărut
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
decepționant. Acest libido „supus introiecției” va servi la realizarea unei identificări a eului cu obiectul absent, dar, în opinia lui Freud, „umbra acestui obiect cade astfel asupra eului”, statornicind melancolia în forma unei maladii a culpabilității și a doliului imposibil. Doliu sau melancolie, iată alternativa care se prezintă, după cum subliniază N. Abraham și Torok (1973/1987). Acești autori arată cum trauma pierderii unui obiect drag poate antrena un răspuns particular la doliul intolerabil prin încorporarea magică a celui dispărut, acolo unde
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
forma unei maladii a culpabilității și a doliului imposibil. Doliu sau melancolie, iată alternativa care se prezintă, după cum subliniază N. Abraham și Torok (1973/1987). Acești autori arată cum trauma pierderii unui obiect drag poate antrena un răspuns particular la doliul intolerabil prin încorporarea magică a celui dispărut, acolo unde un lent proces de introiecție ar fi generat un travaliu de doliu, adică de separare. O astfel de împrejmuire solidă creează în interiorul subiectului un „cavou secret”, unde se odihnește, vie, ființa
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și Torok (1973/1987). Acești autori arată cum trauma pierderii unui obiect drag poate antrena un răspuns particular la doliul intolerabil prin încorporarea magică a celui dispărut, acolo unde un lent proces de introiecție ar fi generat un travaliu de doliu, adică de separare. O astfel de împrejmuire solidă creează în interiorul subiectului un „cavou secret”, unde se odihnește, vie, ființa scumpă gata oricând să iasă din criptă, asemenea unei fantome. Să reamintim că, pentru Ferenczi (1909/1968), orice transfer, reactualizare a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
1967) nu fac referire decât la al doilea sens, acela „de a izola o idee sau o acțiune de contextul său și de restul existenței subiectului”. Exempletc "Exemple" Mai multe studii au fost efectuate pe subiecți aflați în perioada de doliu care nu manifestă nici o tristețe, deși nu este vorba, în cazul lor, nici de indiferență, nici de un efort de voință. „Lipsa exploziei durerii” a fost evidențiată de Freud la „omul cu lupi”, după sinuciderea unei surori pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
În articolul „Absența durerii”, Deutsch (1937/1970) interpretează această manifestare ca fiind „expresia cea mai extremă a acestui mecanism de apărare” și îi semnalează nocivitatea. În studiul său intitulat Pierderea. Tristețe și depresie, Bowlby descrie aceeași absență prelungită a unui doliu conștient la rubrica „Variante patologice” (1980/1984). Un alt exemplu, expus de Fraiberg et al. (1975/1983), într-un domeniu foarte diferit, ne permite să urmărim modul în care izolarea funcționează în ambele sale sensuri: Annie, o adolescentă rece și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
afecte, două gânduri, situație în care legătura nu este tăiată, ci doar ignorată de către subiect. În sfârșit, izolarea poate conduce la refuz. După Hanus (1994), „în absența durerii, eul adoarme la chemarea sirenelor refuzului. Ca și durerea fizică, cea a doliului este și ea un semnal, un avertisment și o salvare”. Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" Acest „procedeu al nevrozei” îndeplinește un anumit rol în „procesul normal al concentrării”, afirmă Freud (1926/1995), care insistă asupra necesității izolării: „Eul are
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de putere absolută și de controlare a realității, s-ar afla la baza unei construcții compensatorii, în care „reacția” activă și suprainvestirea motricității apar ca fiind niște conduite destinate evitării unor tulburări cardiace (Antonelli, 1989). În conduitele de refuz al doliului, apărările maniace și mai ales excesivele lor manifestări sexuale recurg în mod inconștient la refuzul pierderii ființei iubite. Acest aspect a fost studiat de N. Abraham și Torok (1973/1987), care relatează, de pildă, „spectacolul de neuitat al unui om
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Cotropirea Basarabiei și a Bucovinei de Nord (iunie 1940), precum și a Ardealului de nord prin Dictatul de la Viena (29/30 august 1940), au stârnit un val de proteste în întreaga țară. În ziua de 1 septembrie 1940, declarată zi de doliu național, un număr mare de femei din București, Cluj, Brașov, Sibiu, Timișoara, Constanța, Bacău, Iași, Arad și din alte orașe, se aflau printre miile de manifestanți împotriva „dictatului imperialist”, pentru apărarea independenței naționale și a libertăților cetățenești 1. Într-o
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
bolșevici. Dar, ce durere! Au pornit de-acasă câte patru sau cinci și n-au ajuns la noi decât doi sau unul. Cu toții am sărit în ajutorul lor, căutând să le alinăm durerea. Dar... sufletele le vor fi mereu în doliu, căci valurile Nistrului au înghițit pe mulți din cei scumpi lor. și noi rămânem înmărmuriți, când vedem jalea de pe fețele lor, când vedem că ochii le sunt în lacrimi, când vedem că viața le este pustiită și când auzim din
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
rostite de D-nele Calypso Botez, Negruzzi, Maria Pop, Maria Castano, Satmary, Florica Georgescu, Margareta Ghelmegeanu și altele. Cu durere s-a luat cunoștință că prezidenta generală a „Uniunii Femeilor Române” nu a putut lua parte, fiind lovită de un crunt doliu. Ea a adresat Asociației următoarea telegramă: „Un profund doliu împiedică participarea mea la sărbătorirea izbândei tenace și demnei noastre lupte pentru dobândirea drepturilor, la care ne-am însoțit în timpul războiului. Salut «Asociația» fiind cu sufletul între voi, aduc omagii în numele
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Castano, Satmary, Florica Georgescu, Margareta Ghelmegeanu și altele. Cu durere s-a luat cunoștință că prezidenta generală a „Uniunii Femeilor Române” nu a putut lua parte, fiind lovită de un crunt doliu. Ea a adresat Asociației următoarea telegramă: „Un profund doliu împiedică participarea mea la sărbătorirea izbândei tenace și demnei noastre lupte pentru dobândirea drepturilor, la care ne-am însoțit în timpul războiului. Salut «Asociația» fiind cu sufletul între voi, aduc omagii în numele «Uniunii femeilor române» D-lui Ministru Valer Pop, înaltului
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
martie, în fiecare an, într-o gazetă sau în mai multe, se făceau considerații de genul „un an de la crearea Uniunii Scriitorilor” ș.a.m.d. Anul acesta, după atmosfera funerară datorată sfârșirii din viață în 5 martie a lui Stalin, doliu consecvent întreținut de presă - și în această privință sunt ilustrative intervențiile scriitorilor 1 - așadar anul acesta, între 24-27 martie are loc o adunare lărgită a scriitorilor. „Adunarea aceasta publică - a spus în cuvântul de deschidere Mihail Sadoveanu - a fost organizată
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
clipă cu noi să-l mai oprim • Geo Bogza. - În inima Moscovei • Petru Dumitriu - Marele exemplu • Laurențiu Fulga - Era la Cremlin o fereastră luminată • Lucia Demetrius - Durerea cea mai grea; - în nr. 12 (337), 20 mart.: Mihail Sadoveanu - Moscova în doliu • Nicolae Labiș - Gorunul • Mihail Gavril - Inima lui Stalin • Aurel Mihale - Marele prieten și învățător al scriitorilor. - în Almanahul literar, Cluj, nr.3 (40): Emil Isac - Slavă nemuritorului Stalin • Aurel Rău - Noaptea aceea, ultimele clipe • Ioan Horea - Ultimul salut • Ion Brad
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
despre rescriere, 1990, Femeia În roșu (În colab.), 1990, Cărțile crude. Jurnalul intim și sinuciderea, 1995, Victorian Fiction, 1998, Masca de fiere, 2000, Atlanticul imaginar, 2002, Scutul lui Perseu, 2003. Lucrează la o carte despre bătrânețe și la una despre doliu. Cei doi autori au realizat Împreună volumele Balul mascat, 1996, The Neighbours of Franz Kafka, 1998, Încet, spre Europa, 2000. Ziua Întâitc "Ziua Întâi" Patologia societății românești • Unde e logica? • Eternul tovarăș Cozmâncă • Orice sfânt are un trecut, orice păcătos
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
nici familia lui. Dar acum câțiva ani, nu îmi aduc aminte exact câți, sora lui, care avea 16 ani la vremea aceea, a fost accidentată mortal de o mașină. Așa că părinții și frații lui au început să spună rugăciunile de doliu și, încetul cu încetul, fiecare în felul său, au revenit cu toții la modul de viață religios evreisc. Unul dintre ei chiar este ultraortodox, studiază într-o Yeshiva cât ziua de lungă, și apoi a zis: „Dacă tot mă rog deja
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
infanterie. Chiar atunci a izbucnit războiul Yom Kippur. A fost un eveniment traumatic, dar nu m-a afectat chiar atât de mult. Tot ce pot spune e că am pierdut un unchi în acel război. Îmi aduc aminte că purtam doliu pentru el și, după războiul din octombrie, călătoriile în Golan ca să vizităm locul bătăliei în care a fost ucis. Cât despre mine, de vreme ce făceam parte din personalul școlii de ofițeri, nu am fost trimiși în zona de luptă, am participat
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
se dădea nici o explicație. Numitorul comun al celor două episoade este acela că explicații convenabile pentru asemenea situații ciudate ar exista totuși - desigur, nu că s-ar fi găsit vreo explicație morții, dar sigur se găseau justificări pentru obiceiurile de doliu -, însă ele nu le sunt accesibile fetițelor, așa că ele rămân neajutorate. În ambele povești o fată este lăsată singură, abandonată de părinți, care, în problemele vieții lor adulte, uită pur și simplu de ea. Una dintre surori moare dintr-o dată
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
povești o fată este lăsată singură, abandonată de părinți, care, în problemele vieții lor adulte, uită pur și simplu de ea. Una dintre surori moare dintr-o dată, alta este lăsată la grădiniță, Sara însăși e părăsită în mijlocul agitației create de doliul tradițional evreiesc. Primele amintiri ale Sarei sunt extrem de interesante în contextul ansamblului poveștii. Aceste amintiri pot fi examinate din două perspective: descrierea vieții Sarei în prezent și temele centrale ale narațiunii. Consider că prima amintire a Sarei reprezintă esența vieții
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
lor. Subiecții studiului au fost toți israeliți, iar în Israel, serviciul miliar este obligatoriu pentru toți cetățenii evreI: doi ani (18-20) pentru femei și trei ani (18-21) pentru bărbați. Shiva înseamnă „șapte”, cu referire la tradiția evreiască de a purta doliu șapte zile după moartea unui membru al familiei. Pe parcursul acestei săptămâni, rude și prieteni vizitează familia îndurerată și -, dacă sunt practicanți - în casă se spun rugăciuni. Sintagma fiică a casei - și uneori fată a casei nu e caracteristic ebraicii. E
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
ca exemplu culoarea neagră: - percepția subiectivă și individuală: «Nu-mi place negrul pentru că îmi provoacă teamă.» (faptul că simte asta poate fi legat de o experiență, de un traumatism, de un eveniment special); - referințele culturale: «Negrul este trist, este culoarea doliului în țara mea»; realitatea obiectivă: «Negrul înseamnă noapte, întuneric». Punctele 1 și 2 fac referire la subiectivitatea persoanei, întrucât ceea ce este valabil pentru o persoană sau o societate nu este valabil pentru toate persoanele sau pentru toate societățile. Cuiva îi
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
ceea ce este valabil pentru o persoană sau o societate nu este valabil pentru toate persoanele sau pentru toate societățile. Cuiva îi poate plăcea negrul pentru că îi stă bine (punctul 1), iar anumite civilizații nu asociază negrul cu moartea, deoarece culoarea doliului este albul, ca în China, de exemplu (punctul 2). Cele două atitudini ne plasează în domeniul percepției proiective. Abia a treia interpretare se dovedește obiectivă, și deci universală: negrul înseamnă întuneric pentru toată lumea și în toate timpurile. Pornind de la acest
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Teama de a fi abandonat, mai ales în cazul copiilor, este foarte mare. Visele a căror temă principală sau inițială o constituie abandonare pot fie să corespundă unei activități dureroase sau care generează un sentiment de nesiguranță (pierderea serviciului, divorț, doliu), fie să dezvăluie temeri ascunse cu privire la pierderea iubirii sau a sprijinului. Persoana nu mai are încredere în cei din jur, se simte amenințată, chiar exclusă sau trădată. Astfel, scenele de despărțire, de adio, de divorț, de văduvie revelează o angoasă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
psihică și spirituală, reunind firele de păr în care se concentrează forța individului. Părul este considerat peste tot în lume un semn al emoțiilor. Expresia «a-și smulge părul din cap» este sinonimă cu disperarea și teama resimțite de subiect. Doliul este adesea asociat cu pierderea părului, care cade natural sau este smuls, tăiat sau tuns, ca manifestare a durerii resimțite. Părul este, prin urmare, imaginea ori oglinda sufletului. Orice afectare a dinamismului se exprimă printr-o afecțiune apărului. La fel
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]