599,398 matches
-
viață duhovnicească înaltă, vorbește despre „o ispită necunoscută oamenilor răspândiți, cunoscută numai monahilor care duc o viață cu luare-aminte. Mai ales ea este cunoscută nevoitorilor care se îndeletnicesc cu rugăciunea minții. Cel mai neînsemnat cuvânt, cel mai neînsemnat lucru din domeniul lumii, vrăjmașă lui Dumnezeu, se întipăresc cu tărie în sufletele celor curați; adesea nu pot fi șterse impresiile lucrurilor murdare și păgubitoare nici cu pâraie de lacrimi, nici cu nevoință mare, nici de cunoștințele vaste teologice, nici de timpul îndelungat
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
tunisian într-o măsură covârșitoare. Practic, astăzi este foarte greu de afirmat că în cadrul muzicii andaluze practicate pe teritoriul tunisian mai există moduri diatonice, lipsite de micro-intervale. Deși a suferit tot felul de influențe externe la nivelul structurii sale modale, domeniul pieselor din genul nouba este considerat închis, fiind un repertoriu istoric, un patrimoniu muzical moștenit, căruia nu i se pot adăuga sau sustrage părți componente. Creațiile compozitorilor contemporani se manifestă în domeniul pieselor de sine stătătoare, ce nu interferează cu
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
de influențe externe la nivelul structurii sale modale, domeniul pieselor din genul nouba este considerat închis, fiind un repertoriu istoric, un patrimoniu muzical moștenit, căruia nu i se pot adăuga sau sustrage părți componente. Creațiile compozitorilor contemporani se manifestă în domeniul pieselor de sine stătătoare, ce nu interferează cu repertoriul istoric al noubei. Unii muzicologi occidentali văd în suita arabo andaluză nouba un punct de plecare către suita occidentală de tip baroc, adusă la perfecțiune în timpul lui Johann Sebastian Bach. Cert
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
geniul, care deschide ochii și fruntea lumii asupra sensului lucrurilor și faptelor înconjurătoare. Revelația, creațiunea Maestrului nostru, constă în faptul că el se străduie - și reușește - să ridice jocul - jocul romînesc - la nivelul, la înălțimea, la importanța, la întinderea unui domeniu de știință, artă și filosofie, egal cu acel al poeziei și al muzicii, și acesta-i faptul epocal al timpului nostru în istoria culturii romînești. Desigur, Maestrul Gh. Popescu-Județ e înzestrat cu harul armoniei, în înțelesul antic al cuvîntului. Această
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
fac să se prevadă vastele consecințe. Maestrul parvine să ne transporte în prezența unui sistem, a unui hipersistem, care nu exprimă o ordine științifică numai, ci înglobează în arhitectura-i hiperbolică, de asemenea, punctele de vedere artistic și filozofic ale domeniului tratat. Ceeace l-a minunat din primul moment, poate, pe Maestru, a fost, probabil, analogia, diverse similitudini, dintre metrica jocului nostru popular și aceea a versului grec. Cu o intuiție proprie genialității, el vede în pașii, timpii și măsurile acestui
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
în: monometri, trimetri, tetrametri, pentametri și hexametri ca în metrica poeticii grecești: în septenari și octonari ca în poetica latină”. N-ar fi poate inutil ca, de la cele de mai sus, să alergăm cu gîndul la întrebarea: Cce deducții din domeniul istoric, s-ar putea trage din ele? Această armonie ritmică a jocului, am luato oare dela Grecii vechi? prin cine? sau cum? Faptul n-ar fi unic. Se poate fără un prea mare risc presupune că celebrul Philippe de Vitry
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
de dezordine ori deșanțare, ci numai frumusețe, viață și cuceritoare forță. Ei bine, iată și sensul în care se îndreaptă analiza jocului romînesc la Maestrul Gh. Popescu Județ precum și idealul său în ceeace privește evoluția în superior și bine, a domeniului în care și-a contopit rațiunea de a fi a întregii sale vieți! Și nu mă sfiesc să cred și să spun că alături de muzica bună și de bunul joc, poezia, și ea, va fi cucerită de același spirit, de
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
s-ar isca între ei vreo neînțelegere, ci între ei s-ar dovedi cea mai deplină unire și identitate”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre facerea omului, cap. XVI, în PSB, vol. 30, p. 49. footnote>. Creația „se situează în domeniul frumosului numai printr-o participare în tot ce este mai bun ... în fiecare moment creația este percepută a fi în stadiile sale de început datorită creșterii sale perpetue spre ceea ce este cel mai mare bun”<footnote Idem, Contra Eunomium, P.
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Dumnezeu, prin revelarea de Sine a lui Dumnezeu, nu este niciodată completă sau perfectă; rămâne mult mai mult de cunoscut decât ceea ce va fi cunoscut vreodată. Αγάπη [agape] Și ἔρως [eros]. Dorința nepotolită a miresei după Mirele ei Ajungând în domeniul unirii mistice Și al dragostei (ἀγάπη), dorința, ajunsă în acest stadiu al unirii, este identificată din ce în ce mai mult cu dragostea, se transformă în dragoste<footnote Hans Urs von Balthasar, Présence et Pensée. Essai sur la philosophie religieuse de Grégoire de Nysse
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
-se ființial în jurul lui Dumnezeu; și nu a fost cândva când nu erau<footnote Ibidem, cap. 88, p. 480. footnote>. Deci Tatăl, Fiul și Sfântul Duh sunt ca Persoane în fiecare lucrare, ilustrând raporturile Sfintei Treimi cu creația; acesta este domeniul iconomiei, al lucrării sau al dăruirii dumnezeiești<footnote Pr.Lect.Dr. Ștefan Buchiu, art. cit., p. 7. footnote>. Așadar, zice Sfântul Grigorie, ieșirile și lucrările lui Dumnezeu sunt necreate, dar nici una dintre ele nu este ființă, nici ipostas<footnote Sf.
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
un nou ciclu temporal. Iubirea mortală sau moartea În iubire se intersectează În creația lui Aris Fioretos (Adevărul despre Sascha Knisch, Ed. Polirom, 2006) ca două laitmotive ce deosebesc persoana de imaginarul proiectat. Cu partea sa de inconștient, imaginația este domeniul explorat În numeroase rânduri de Sascha Knisch, care se arată alarmat de intriga spirituală a propriului destin, dispus să ignore orice pseudonim și Încercând să creeze o investigație retorică a morții. Întreaga ambuscadă pornește În contradicție cu două aspecte primordiale
ALECART, nr. 11 by Bianca Dumencu () [Corola-journal/Science/91729_a_92882]
-
bizantine în țara noastră și chiar a unor aspecte literare, istorice liturgice, imnologice interferente, cum ar fi rolul cântării de strană în formarea limbii române literare, problemă pe care am propus-o Academiei Române, organizatoare a unor cicluri consacrate acestui important domeniu al formării limbii literare. Este vorba despre reverberațiile ce trebuie investigate și reliefate pentru că cele mai vechi cărți de cult în limba română au avut în primul rând o destinație muzicală și au contribuit funciar la formarea limbii noastre literare
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
celei bizantine. Ulterior, încercându-se „salvarea” creației „clasicilor români ai muzicii bizantine” a fost creată și vehiculată cu multă pompă și prețiozitate sintagma falsă „muzică de tradiție bizantină” , uitându-se că noua sintagmă nu a fost acceptată de cercetătorii unor domenii asemănătoare din spiritualitatea românească și nici de către cercetătorii europeni. Nimeni nu vorbește astăzi de o icononografie, de o arhitectonică, de o liturghie de tradiție bizantină, termenul bizantin apărut el însuși ulterior, în secolul al XIX - lea referindu-se la tiparele
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
muzical bizantin identificarea și prezentarea, tot într-un demers doctoral, al unui important și inedit fond aflat la Mănăstirea Sinaia, prezentare realizată de ieromonahul doctor Mihail Harbuzaru, viețuitor al mănăstirii, unul dintre cele mai recente condeie ce se afirmă în domeniul codicologiei bizantine din țara noastră<footnote Harbuzaru, Mihail - Muzica bisericească de tradiție bizantină în Mănăstirea Sinaia, teză de doctorat, Cluj - Napoca, 2010. footnote> . Fondul de nouăsprezece de documente cu semiografie muzicală a scăpat cercetărilor de până acum datorită strășniciei cu
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
creștinismul, respectiv dacă putem vorbi despre un creștinism sau mai degrabă despre niște creștinisme la Început. Divergențele liturgice, disciplinare și doctrinare (căci fiecare biserică Își avea propriile tradiții, iar bisericile cele mai Însemnate exercitau o influență asupra altora În aceste domenii) Între diferitele biserici nu rupeau koinonia dacă erau socotite compatibile cu credința. Comuniunea se păstra prin schimbul epistolar și vizite ale creștinilor În alte comunități, formularea simbolurilor de credință, adunări episcopale etc. dar și prin intervenții, În caz de divergențe
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Matei), să ierte păcatele (Ioan). Câtă vreme vor fi rămas Împreună pentru a Închega amintirea lui Isus? Reconstituirea lui Luca, În Evanghelie și În Fapte, pare lineară: nu au zăbovit Îndelung, despărțindu-se apoi pentru ca fiecare să se dedice respectivelor domenii de misiune. A). Originile creștine Timpul ce a urmat Paștilor ebraice a fost cel În care au țesut amintirea lui Isus, a ceea ce a spus și ceea ce a făcut el, preocupându-se să citească persoana și lucrarea sa În lumina
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
selecționate pe diferite criterii) de durate muzicale. N.B. Subliniem faptul că modurile de pulsație nu sunt în referința timpilor metrici, proprii unei abordări instrumentale a DMz. Ele sunt însă imanente fenomenului sonor muzical. Deși termenii de repede/lent țin de domeniul expresivității agogice, a ceea ce numim și înțelegem prin tempo, aici îi folosim ca repere de mod analitic, formal, independent deci de conduita agogică, a cărei valoare este exclusiv artistic-interpretativă, pe plan instrumental. Generic, aspectele de profil ale Vf sunt în
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
nume de compozitori de operă. Informațiile circulă, partiturile circulă, artiștii circulă și astfel, în Franța, în Italia, în Germania, în Rusia - și nu numai - ultimele noutăți sunt repede cunoscute de public și comentate de critică. Niciodată efervescența creatoare în acest domeniu nu a fost mai mare iar direcțiile de dezvoltare atât de diverse. Dat fiind subiectul particular al acestor pagini, propunem o privire sintetică dar edificatoare asupra creației lirice cuprinsă între Simon Boccanegra de Verdi (premiera 1857, Veneția) și Turandot de
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
îndeaproape în dezvoltarea lor psihologică, pe care le construiesc cu mare atenție, din punct de vedere muzical. Mai presus de orice, Puccini rămâne ultimul mare melodist al muzicii italiene. Puccini s-a dovedit peste timp, un mare inventator atât în domeniul melodiei cât și în cel al armoniei. Revenind la melodie, trebuie să subliniem faptul că Puccini va continua marea linie a melodismului italian vocal, adăugându-i o nouă latură expresivă prin adâncirea planului simfonic al expresiei muzicale. În ceea ce privește portretele, atât
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
am obișnuit să-l numim compozitor pe autorul unei opere sonore, conotând astfel toate perspectivele incluse unui atare fapt. Termenul trimite însă doar la o competență de ordin tehnic. A compune înseamnă a pune laolaltă, iar dacă ne referim la domeniul sonor, presupune a alcătui o combinație de sunete expozabilă fizic, în spațiu-timp, ca simultaneitate și succesivitate. Compozitorul este cel care proiectează combinații sonore astfel încât ele să se poată executa (pe plan instrumental) și, prin aceasta, să devină audibile ca realități
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
se desprinde în urma analizei întregului fenomen socio-cultural al prezenței arabe pe teritoriul spaniol : o societate multietnică și multiculturală bazată pe toleranță și pe respect reciproc este capabilă în orice epocă să construiască o civilizație extraordinară, cu realizări deosebite în toate domeniile, ale cărei valori sunt transmise și valorizate de către multe alte societăți, de-a lungul mai multor secole. Revenind la studiul fenomenului muzical arabo-andaluz, acesta oferă cercetătorului de formație muzicală clasică occidentală posibilitatea și privilegiul de a se confrunta și a
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
clasicilor greci, precum Aristotel sau Sofocle, au fost aduse din Orient de către literații arabi, fiind ulterior traduse în spaniolă sau latină și ajungând astfel la îndemâna europenilor. Sistemul numerologic indo-arab este introdus în Europa în anul 965. Filozofia era un domeniu predilect de studiu al elitelor Spaniei musulmane, indiferent de apartenența religioasă. Se remarcă filozoful arab Averroes<footnote Ibn Rushd, denumit în latină Averroes (1126-1198) - celebru erudit, filozof, jurist, medic și teolog musulman. Născut la Cordoba, Averroes este unul dintre cei
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
influența muzicii clasice occidentale, prin introducerea armoniei, a tehnicilor de compoziție și orchestrație specifice școlii europene de compoziție. În paralel, jazz-ul este tot mai mult adoptat și practicat de către muzicienii nord-africani, datorită libertăților pe care le oferă în domeniul improvizației. Apare chiar un nou gen, jazz-ul oriental, născut din metisajul celor două lumi muzicale. Evoluția și dezvoltarea muzicii în Al-Andalus Istoria muzicii din Al-Andalus este foarte complexă și din păcate dispunem de foarte puține surse documentare. Ca și
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
chiar informațiile esențiale. Oare reprezintă acest fapt o diferență de poziție, o diferență de poziție, o diferență de abilitate în citirea textului, sau pretenții diferite asupra preciziei unui text? Probabil nici una, nici alta, ci expresia năzuinței spre certitudine într-un domeniu în care, după cum se știe, partitura nu poate răspunde nici complet, nici precis. Liszt, în prefața la Simfonia Dante scria: „Am dorit să-mi redau intențiile asupra nuanțelor accelerării sau reținerii mișcărilor etc. pe cât de sensibil cu putință prin folosirea
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
Bach era criticat de contemporani pentru că nu lăsa posibilitatea ornamentării libere de către interpreți, notând totul, chiar și variantele înflorite (Les agréments) ale Sarabandelor, destinate repetării variate a unei mișcări lente ce amenința să devină fastidioasă. Bach reprezintă, în acest domeniu, un pol al austerității. În schimb, în muzica lui G. F. Händel apar părți întregi de suită, abia schițate armonic, urmând a fi împlinite, conform tehnicii de realizare a basului continuu și celei de diminutio. Asemenea norme prezidează și la
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]