6,536 matches
-
de negociere simetrică. Dacă Uniunea Europeană nu elaborează o strategie unitară în domeniul energiei, Europa Centrală și de Est va rămâne pentru multă vreme într-o dependență indubitabilă față de energia rusească. Ceea ce, în mod tradițional, se înfăptuia cu puterea militară (influență, dominație etc.), astăzi se realizează cu puterea specială pe care o dau resursele energetice. Iată valoarea geopolitică a resurselor energetice. În cazul cuplurilor energetice între cei mari, fie ei consumatori sau producători, relațiile de dependență nu se mai reproduc. Aici "puterea
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
strict obligatoriu pentru toată lumea? Când marile țări ale lumii elaborează strategii energetice de perspectivă, Europa se lasă surprinsă de încă o evoluție și amână sine die elaborarea unui program comun într-un domeniu decisiv al dezvoltării de azi. Epoca de dominație americană va lua sfârșit. Țările care se ridică sunt țări mari, țări care au interese, viziuni măcar regionale și care nu vor mai fi dispuse să privească totul prin lentilele intereselor americane. Vor apărea deosebiri de vederi vizibile, vor apărea
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
al acestei poziții este ridicarea Chinei și a Rusiei, care ar marca "o revenire a puterilor capitaliste autoritare încununate de succes economic" și care "ar putea reprezenta o rută alternativă viabilă spre modernitate, ceea ce, iarăși, sugerează că victoria finală sau dominația viitoare a democrației liberale nu este nicidecum inevitabilă"399. Există și o reacție la această idee într-un articol recent semnat de Daniel Deudney și John G. Ikenberry. Teza de bază a articolului este cea a conexiunii inevitabile dintre capitalism
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
112 Prima parte a secolului al XX-lea a fost marcată profund de cele două conflagrații mondiale. Pornind de la ideea că, de fapt, avem de-a face cu două momente de vârf ale aceleiași confruntări dintre cei doi succesori pentru dominația sistemului mondial, Wallerstein consideră că putem vorbi de "un singur război continuu", de "un război de 30 de ani" între SUA și Germania, presărat cu armistiții și conflicte locale de-a lungul intervalului (ibidem, p. 16). 113 Josef Joffe, "The
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
țării au recurs la propria cultură, concentrându-se asupra componentelor sale marțiale. Aceasta a Însemnat sfârșitul perioadei numite Edo, după vechiul nume al orașului Tokyo, perioadă În care plăcerea, rafinamentul și traiul bun reprezentau valorile dominante. Schimbarea corespunde și sfârșitului dominației Shogunului, făcând loc puterii efective a Împăratului. Noua eră, numită Meiji, se traduce prin căutarea În toate domeniile a celor mai bune modele occidentale pentru a le adapta Japoniei. După mai puțin de o jumătate de secol, În 1905, marina
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
galul Asterix prefigurează excepția culturală franceză În lupta sa Împotriva superputerii americane. În diferitele lor călătorii În afara Galiei, la iberi, goți, corsicani, egipteni sau helveți, Asterix și Obelix recunosc Întotdeauna specificitatea și dreptul la diferență al culturilor prin raport cu dominația romană, nu fără a evoca anumite orientări de politică internațională a Franței. Miturile constituie matrice disponibile pentru actualizarea comportamentelor particulare prin intermediul istoriei sau al necesităților de moment. Mai mult tacită decât explicită, o cultură a strategiei se manifestă În reflexe
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
pe o intenție, pe un scop sau pe sabia adversarului vampirizează voința și nu face decât să alimenteze și să sporească pericolul pe care Îl Înfruntăm. „Înțeleptul arată luna, iar prostul privește degetul”, spune un proverb arab. Aceasta implică suportarea dominației adversarului, supunerea la jocul său și acceptarea termenilor interacțiunii așa cum Îi definește el. „Orice intenție este un scop În sine care Îndepărtează de la scopul ultim [...]. Ceea ce este nu cere decât să se manifeste, să țâșnească precum o săgeată sau ca
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
noțiunile acumulate În cadrul multor specializări MBA dobândite În Statele Unite nu sunt aplicate odată cu Întoarcerea În țară a titularilor acestora. S-ar spune că obținerea acestor diplome servește la câștigarea prestigiului, dar apoi humusul național și modurile sale organizaționale preiau repede dominația, fără Îndoială, ca urmare a pregnanței dimensiunii colective. În Întreprinderea japoneză, este important să petreci timp și să plătești cu timp Împărtășit. Așa se urcă În ierarhie, dar asta pune probleme În ceea ce privește unele forme de muncă În regim de colaborare
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
o comunitate În practici și atitudini de Închidere. În Japonia tradițională, se spune că un cui prea lung cheamă lovitura de ciocan! Educația transmitea ideea de a fi la fel ca ceilalți: normal, inteligent și... groaznic de plictisitor! Sistemul de dominație pe criteriul vârstei, acel seniority sistem, vine În contradicție cu inovația și cu schimbul de idei noi. Budismul, care marchează profund cultura japoneză, recomandă totuși raționamentul non-maniheist, În care da poate coexista cu nu, acestea putând fi simultane. Situațiile ambigue
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Occident, totul are tendința să Înceapă cu un eu, cu punctul de vedere al unui actor ce-și propune să acționeze asupra realității. Este ceea ce a făcut ca vestul continentului european să fie voluntar și inventiv, până la a-și extinde dominația terestră grație unei dezvoltări științifice și tehnice intensificate de concurența dintre națiuni. Ca o prefigurare a acestei drame a cuceritorilor, Discursul asupra metodei al lui Descartes Își propunea să contribuie la a-l face pe om „stăpân și posesor al
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
zboruri diferite și unde se reunesc pasageri (sau mărfuri) cu destinații comune. Vezi cazul PWC Consulting, În partea a doua a cărții. Vezi cazul NTT DoCoMo, În partea a doua a cărții. La fel ca În go, calitatea relațiilor și dominația globală asupra așa-numitului go ban fac diferența Între jucători, nu calitatea pietrelor luate izolat. Master of Business and Administration. S-ar putea vedea aici o contradicție cu afirmațiile lui Bernard Nadoulek (1996), potrivit căruia cultura strategică japoneză este un
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
tip politehnic, rezultate din emergența ocupațiilor raționalizate, specializate, ofereau un anumit avantaj de status pentru absolvenții lor, în dauna ordinii tradiționale de statusuri. Prin urmare, educația universitară se dezvoltă ca o arenă a unei intense competiții pentru statusuri, a cărei dominație (în speță, a universității) încearcă să o obțină diferitele grupuri de interese din societate. Studiile sociologice ulterioare s-au îndepărtat într-o măsură substanțială de la acest proiect. Chiar dacă preocuparea pentru legăturile dintre educație și stratificarea socială persistă, analiza s-a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mai ales bărbaților, pregătirea necesară în viață. În zonele din nordul Europei dominate de protestanți au fost înființate Consilii Școlare (Schulordnung) care au trecut școlile în subordinea statelor, adică a consiliilor locale sau a prinților. Sistemul școlar din aria de dominație a protestantismului cuprindea școli elementare, pentru dobândirea deprinderilor de scriere și citire, un nivel mai înalt în care se însușea latina, deasupra celor două situându-se școli secundare înalte, care constituiau nivelul pregătitor pentru universități. Curriculumul transmis în aceste școli
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
iar școlile ordinului au fost preluate de stat sau atribuite altor ordine religioase. Interpretarea sociologică a impunerii modelului sistemului public de învățământ a fost aprofundată de Pierre Bourdieu (1989), care vede în aceasta reflecția unei modificări radicale a sistemului de dominație socială. În orice sistem social, legitimitatea inegalității își are sursa în înțelegerea mistificată a arbitrarului puterii și a accesului diferențiat la resurse. Consacrarea ordinii sociale a fost, în Evul Mediu european, responsabilitatea Bisericii, care interpreta autoritatea seniorilor ca inspirată de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
din școli erau încă operate de organizații religioase. Legile lui Jules Ferry, ministru al Educației în mai multe rânduri între 1879 și 1883, au instituit gratuitatea învățământului primar, suportat de la bugetul de stat și complet secular, și au consfințit eliminarea dominației Bisericii catolice asupra învățământului primar (Reed-Danahay, 1996). Una dintre aceste legi, promulgată în 1882, a făcut învățământul primar obligatoriu pentru băieții și fetele cu vârsta cuprinsă între 6 și 13 ani. În aceeași perioadă au fost puse, în Franța, bazele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de învățământ superior. Unul dintre întemeietorii metodei științifice, Francis Bacon, afirma: „Cât privește regulile aplicate în școli, academii, colegii și alte instituții similare destinate formării oamenilor de cultură și cercetării, totul pare să se opună progresului cunoașterii” (apud Burke, 2004). Dominația clericală asupra universităților, conservatorismul acestora și reputația proastă a studenților - considerați în general scandalagii, bețivi și desfrânați - au provocat scăderea interesului pentru studii superioare și declinul universităților aproape peste tot în Europa. Acest lucru nu s-a întâmplat în cazul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în Franța și Germania. Analizele sociologice ale universităților franceze din anii ’60-’80 efectuate de Bourdieu (1984, 1989) au furnizat un model de abordare a dinamicii interne a câmpului universitar din țările dezvoltate și a relațiilor acestuia cu mecanismele de dominație socială din țările respective. Volumul Homo Academicus (Bourdieu, 1984), care investighează factorii ce au dus la revoltele din 1968, arată că expansiunea demografiei școlare și transformările suferite de structura economică a mediului cu care universitățile sunt în relație de interdependență
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
tratați ca atare. Specifică sistemului universitar francez este opoziția dintre „marile școli” de elită și universitățile de masă, a cărei analiză în La Noblesse d’État (Nobilimea de stat) (Bourdieu, 1989) îi permite autorului să descifreze modul de reproducere a dominației sociale care se ascunde sub masca producerii unei aristocrații a inteligenței. Elita intelectuală (din care Bourdieu însuși a făcut parte), economică și birocratică franceză provine într-o proporție covârșitoare din rândurile absolvenților celor cinci mari școli care, potrivit datelor sociologului
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
care a introdus concepte precum funcție/disfuncție sau funcție latentă/funcție manifestă. Înaintea parcurgerii conținuturilor diferitelor funcționalisme care au abordat școala, este utilă o punere în context. Școala nu putea scăpa influenței unei paradigme sociologice dominante. E de amintit că dominația era întreținută de iminența unei agresiuni comuniste și de propriile disidențe de stânga, precum și de spectaculoasele progrese economice și tehnologice realizate de țările occidentale în deceniile respective. În plan școlar, epoca e marcată de startul și de ascensiunea „revoluției școlare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în afara unui sistem de valori 1. 2.2. Funcționalismul tehnologic și școala capitalului umantc "2.2. Funcționalismul tehnologic și școala capitalului uman" Curentul funcționalist tehnologic, sau al tehnofuncționalismului în alte formulări, se inspiră tocmai din tendințele care au constituit contextul dominației paradigmei funcționaliste. De altfel, concepții precum cele ale lui Davids, Moore sau Talcott Parsons, alt celebru funcționalist, au constituit sursa de inspirație pentru savanții din școala funcționalismului tehnologic. Mai mult, formulările funcțiilor educației în cadrul acestei școli reiau, în alt limbaj
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
este acuzată ca fiind colportoarea culturii dominante. Pentru un sociolog marxist, este de la sine înțeles că școala funcționează ca aparat ideologic de stat (Althusser, 1977) și inculcă în subiecții ei modelele reprezentaționale și praxiologice care contribuie la perpetuarea și întărirea dominației unor categorii sociale asupra restului societății. Această „violență simbolică” (Bourdieu și Passeron, 1977) mediată de școală este posibilă întrucât școala se află într-un raport de dependență față de economic sau de alte instituții prin care clasele dominante controlează practicile reproductive
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
un raport de dependență față de economic sau de alte instituții prin care clasele dominante controlează practicile reproductive. Pe de altă parte, evoluția conținuturilor reflectă schimbările din cultura dominantă, iar luptele din jurul programelor de învățământ sunt o consecință a luptelor pentru dominație simbolică ale unor grupuri din afara sistemelor educaționale. Un exemplu în acest sens l-ar putea constitui dezbaterile din jurul introducerii modelului cosmologic creaționist în programele școlilor americane. Considerat neștiințific la un moment dat, creaționismul a fost eliminat din conținuturile transmise prin
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sus. Pentru a arăta de ce indivizii din categoriile sociale superioare sunt în avantaj în raport cu sistemul educațional nu este nevoie de apelul la diferențe culturale și nici de invocarea unor mecanisme reproductive prin care clasa dominantă impune, cu ajutorul școlii, perpetuarea propriei dominații. 2. Analizele lui Boudon au adus și o regândire a ceea ce în literatura de specialitate este cunoscut sub titulatura de paradoxul lui Anderson. Studiind relația dintre mobilitatea socială și mobilitatea școlară 1, Anderson, un sociolog american, a constatat că cele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
productivitate pe care școala îl produce, ratele de revenire calculate de economiștii educației exprimă de fapt eficacitatea unui anumit mecanism de excluziune. Premisele paradigmatice ale teoriei acreditărilor se găsesc în analiza weberiană a stratificării sociale, mai exact în teoria despre dominația exercitată de anumite grupuri de status pe baza diplomelor școlare. Voi prezenta principalele teze ale modelului lui Max Weber, apoi voi reveni la teoria acreditărilor. Într-unul dintre textele programatice pentru această orientare, Weber afirma: Elaborarea diplomelor universitare ori a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
al căror caracter moștenit îl maschează sub atributele meritului, ale talentului și efortului materializate în rezultate educaționale. Generalizarea utilizării diplomelor educaționale pentru obținerea de poziții înalte în firmele private sau în birocrația de stat indică doar consolidarea noului mod de dominație. Diplomele fac parte din instrumentarul alchimiei simbolice prin care materialitatea puterii economice și a celei politice se ascunde sub aparența unei aristocrații cultivate și inteligente. În plus, locul statului în sistemul acreditărilor școlare dezvăluie adevărata sa esență. Mai mult decât
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]