5,649 matches
-
a căror croială nu se modifica, fac ca personajele încoronate din tablourile votive, în solemnitatea lor de mare ceremonie, să semene - uneori până la amănunt - unele cu altele. Purtătorii și purtătoarele acestor straie prețioase (aflate în mai multe rânduri în sipetele domnești) interveneau, se pare, doar prin adăugarea unor podoabe aflate din belșug în tezaurele lor - cum erau maldărele de mărgăritare ale lui Petru Rareș, tatăl Ruxandrei (și membru, poate, al Ordinului „Lâna de aur”, calitate care îl îndrituia să poarte la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fost brodată -, fastul hainelor Doamnei este sporit de gulere de blană și de un văl atârnând de sub coroană 319. Viața caftanului (concurat mai târziu de conteșul polonez, făcut tot din catifea sau din mătase, cu broderii și îmblănit), ca veșmânt domnesc de ceremonie va fi lungă. Secolele nu-l vor putea modifica esențial. Eleganța vestimentară - formă a culturii aparențelor Chiar dacă „ieșirile” lor în public erau mai puține, soțiile de Voievod - căci despre ele va fi vorba în cele ce urmează - trebuiau
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
făcut din mătase purpurie. Coroana înaltă lasă să atârne cele două pandelocuri imperiale, iar veșmintele sunt pline de pietre prețioase și de ornamente brodate. Pantofii, ale căror vârfuri se văd de sub șuba impunătoare, au și ei culoarea rezervată împăraților. Curțile domnești au menținut aplecarea spre luxul vestimentar menit să impresioneze. în mai puține rânduri, ce e drept (frecvență mai slabă ce își afla motivații în regimul femeilor impus de niște Aule ce se orientalizau din ce în ce mai accentuat), fastul veșmintelor soțiilor de Voievozi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
strai lejer rezervat unor circumstanțe ale intimității. Ar trebui, prin urmare, definite și spațiile (și împrejurările), mult mai numeroase decât cele rezervate Voievodului, în care Doamna putea să afișeze alte veșminte decât cele de ceremonie. Adică spațiul privat din palatul domnesc din Orașul de Scaun (camerele sau casa Doamnei) sau din cele aflate în reședințele pasagere (odaia Doamnei și iatacul) de la moșii sau din mănăstiri, încăperea unde ea mânca împreună cu domnițele și jupânesele ori cu Vodă, paraclisul Doamnei - loc al rugăciunilor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
una „purtată”, (folosită); în fine, veșmintele uzate se purtau „acasă”, definind și ele acel „privat” despre care vorbeau mai sus. Erau pline garderobele soțiilor Voievozilor noștri de haine „civile”, împachetate cu grijă și depozitate în lăzile și cuferele din vistieriile domnești, cercetate adesea spre a fi îmbrăcate, cărate în pribegiile ce se declanșau intempestiv. Lista lucrurilor de îmbrăcat ale văduvei lui Pătrașcu cel Bun (Cronica Bălenilor: „[...] deci, după ce s-au umplut patru ani ai domniei lui, ca un om au murit
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ce se declanșau intempestiv. Lista lucrurilor de îmbrăcat ale văduvei lui Pătrașcu cel Bun (Cronica Bălenilor: „[...] deci, după ce s-au umplut patru ani ai domniei lui, ca un om au murit și Pătrașcu vodă și l-au îngropat în biserica domnească, la scaunul lui...”341; Letopisețul Cantacuzinesc, mai parcimonios, dar nepunând nici el la îndoială caracterul natural al morții: „De acolo Pătrașcu vodă s-au întors iar în țară, de au domnit ani 4. Și au murit în scaun, septembrie 24
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Vlad Vintilă plănuia, în contact cu Ferdinand I de Habsburg, o răscoală împotriva turcilor], capturând pe boierii complotiști, pedepsind fără milă, în stilul lui Vlad țepeș, între 75 și 184 de prizonieri și decapitând pe conducătorii „opozanților, împreună cu un pretendent domnesc...” (Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 188). 55. „[...] chiar la două săptămâni după așezarea (încoronarea) în scaunul de la București, la 31 martie 1545, Mircea [Ciobanul] a executat șase din marii dregători ai predecesorului său, extrădați din Transilvania la cererea sultanului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-l detrona: întâi, în 1546, când au fost decapitați - după înfrângerea oastei intervenienților - vistiernicul Udriște din Mărgineni și Teodosie banul și apoi, în 1552, când, înaintea bătăliei și de teama trădării, Mircea Ciobanul „a decapitat 47 de boieri la masa domnească și alți 6 chiar în ziua bătăliei” (Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, pp. 229, 239). Să-i încludem și pe aceștia în numărul total raportat de Castaldo. 56. Un alt tiran: „[...] Alexandru [al II-lea Mircea], neavând încredere în boierii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
înmormântat la Mănăstirea Neamț. Ștefan cel Mare a transformat biserica episcopală din Rădăuți (a doua, cea cu hramul Sf. Nicolae; în prima biserică domnească din Rădăuți - cu un ctitor recunoscut- fusese înmormântat, înainte de 29 iunie 1368, Bogdan I) în necropolă domnească (erau înhumați acolo Lațcu [în 1375], Roman I [în 1394], Ștefan I [în 1399]), împodobind mormintele Mușatinilor (Bogdănești le zic unii istorici) care l-au precedat cu pietre ce restituiau o cronologie corectată (deși erorile nu lipsesc) și instituiau un
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fiilor domnului și ale primei sale soții, Doamna 6, pe (aceste) monumente fiind acoperămânduri din stofă de mătase și de brocart de aur, lucru îmbelșugat” 7. în țara Românească osemintele primilor Domni (Basarab I, Nicolae Alexandru) se odihnesc în biserica Curții domnești din Câmpulung (ctitorie, cea de-a doua a lui Nicolae Alexandru; Basarab I și-a aflat locul de veci în prima biserică a Curții) locul de veci monarhic mutându-se apoi în biserica domnească Sf. Nicolae din Curtea de Argeș (Vlaicu, ctitorul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Alexandru) se odihnesc în biserica Curții domnești din Câmpulung (ctitorie, cea de-a doua a lui Nicolae Alexandru; Basarab I și-a aflat locul de veci în prima biserică a Curții) locul de veci monarhic mutându-se apoi în biserica domnească Sf. Nicolae din Curtea de Argeș (Vlaicu, ctitorul, cu sarcofagul său de piatră pe a cărui lespede din 1376 sunt săpate motive bizantine; Radu I, acceptat (drept ctitor al Mănăstirii Tismana) al cărui mormânt - din 1385 - este acoperit cu o lespede având
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
I, acceptat (drept ctitor al Mănăstirii Tismana) al cărui mormânt - din 1385 - este acoperit cu o lespede având sculptat pe ea un „gisant” apusean; Dan I, fiul lui Radu Basarab, mort la doar un an după tatăl său), prima necropolă domnească. I se va alătura în curând cea de-a doua necropolă (între timp Mircea cel Bătrân, mort la 31 ianuarie 1418, ridicase mănăstirea Cozia, unde sarcofagul său, aflat în pronaos, - „au domnit [...] ani 29 și au murit în domnie (notează
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ridicat în anul 1703 și i-a avut ca zugravi pe Ionache, Istrate și Hranite) și schitul Sfântul Ioan. Purtătoare exemplară a stilului brâncovenesc, Mănăstirea Hurezi „exprimă tocmai tendința spre clasicism, nevoia de echilibru și coerență, poate tocmai din pricină că, monument domnesc, [ea] dă glas pe plan artistic nevoii de unitate și omogenitate a culturii naționale” 11. Barocul european, vădit în înclinația sa către un decorativism frenetic și somptuos, deslușit ici și colo în stilul brâncovenesc (ușor eclectic aici, în interpretarea zugravilor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
oglindind înrâurirea ctitoriei neagoene de la Curtea de Argeș), cu o turlă pe naos și o alta deasupra pronaosului și cu pridvor către apus, își face din aceste caracteristici o veritabilă emblemă. Brâncoveanu îi rezervase bisericii mari a mănăstirii și funcția de necropolă domnească (unde Voievodului nu i-a fost dat să-și afle liniștea). Pronaosul, lărgit ca și la Curtea de Argeș, urma să adăpostească locurile de înhumare (mormintele nu lipsesc) numai că la Hurezi spațiul liturgic nu mai este despărțit de cel sepulcral de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
i-a oferit o ieroglifă lui Cantemir în romanul său cu animale și păsări, a fost înmormântat - în 1704 - la Mănăstirea Răchitoasa, zidită de el; la Mănăstirea Dobrovăț și-a aflat odihna Cehan Racoviță (era ctitor acolo), care din slugă domnească a ajuns mare logofăt în Moldova; iar fiul său, Nicolae, ajuns și el mare logofăt, l-a urmat în aceeași necropolă (se înscrisese între ctitori) 19. Un ceremonial de la care proaspăta văduvă nu putea lipsi Tautologia românească a fixat întotdeauna
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Am găsit trupul în sala cea mare, unde în timpul vieții sale dădu-se ospețe vesele” 28) sau sala divanului (același diacon sirian spune că fostul Voievod al țării Românești, „întins pe masă [cu] fața descoperită[...] era îmbrăcat cu veșmintele sale domnești, cu o haină subțire de brocart de aur, împodobită cu blană de samur de mare preț, cu ceaprazuri și nasturi de argint aurit și cu calpacul de samur pe cap. Era acoperit în întregime până la picioare cu un giulgiu de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lumânări, alături de care se află o masă având pe ea mai multe psaltiri” 31, folosită - spune Neculce - și la înmormântarea lui Constantin Cantemir: „Scos-au oasele lui Cantemir-vodă boierii cei mari afară, supt cortu, în ogrăjoara cea mică la curtea domnească. Și l-au ținut trei zile, păn’ l-au grijit...”. „Grijirea” aceasta era de tip complex: veghe (lângă Voievodul „îmbrăcat cu veșmintele domnești și împodobit cu însemnele sale” stau „închinându-i-se [Domnul este din nou „persoană publică”] dregătorii, boierii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Scos-au oasele lui Cantemir-vodă boierii cei mari afară, supt cortu, în ogrăjoara cea mică la curtea domnească. Și l-au ținut trei zile, păn’ l-au grijit...”. „Grijirea” aceasta era de tip complex: veghe (lângă Voievodul „îmbrăcat cu veșmintele domnești și împodobit cu însemnele sale” stau „închinându-i-se [Domnul este din nou „persoană publică”] dregătorii, boierii și ceilalți slujitori”, ca și atunci când era în viață); rugăciuni („Preoții vin să spună rugăciuni, iar boierii stau de veghe ziua și noaptea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o apăsare asupra reintrării în sfera „publicului trupul neînsuflețit devenind o „absență” extrem de „prezentă”), dangăte necontenite de clopote. Cortegiul constituit spre a-l însoți pe defunctul Voievod (era ultima lui arătare în fața supușilor) pe o cale mai scurtă, până la biserica domnească ori până la catedrala mitropolitană seamănă, ca fast și etichetă, cu alaiul care marca „ieșirile” domnești, afișând, în plus, semnele durerii (plângeau chiar și caii, „căci știau să le stoarcă lacrimi din ochi cu zeamă de ceapă”): boierii, care purtau, pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
necontenite de clopote. Cortegiul constituit spre a-l însoți pe defunctul Voievod (era ultima lui arătare în fața supușilor) pe o cale mai scurtă, până la biserica domnească ori până la catedrala mitropolitană seamănă, ca fast și etichetă, cu alaiul care marca „ieșirile” domnești, afișând, în plus, semnele durerii (plângeau chiar și caii, „căci știau să le stoarcă lacrimi din ochi cu zeamă de ceapă”): boierii, care purtau, pe rând, pe umeri sicriul, preoții în frunte („praecedunt clerici hymnos sepulchrales orientali eclesiae usitatos accinentes
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ceapă”): boierii, care purtau, pe rând, pe umeri sicriul, preoții în frunte („praecedunt clerici hymnos sepulchrales orientali eclesiae usitatos accinentes” 36), oștenii cu steagurile și armele întoarse, muzica militară folosindu-și mai ales tobele. Slujba de la Mitropolie ori de la biserica domnească, cu sicriul așezat în fața jilțului voievodal, este o înșirare solemnă de cântări și ovații funebre (cântări și ovații funebre (omiletica funerară câștigă tot mai mult în însemnătate), încheiate cu defilarea celor care se perindau prin fața coșciugului pentru a săruta mâna
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1626 și 1629 - se afla între dorințele expuse în testamentul lui Vodă Miron Barnovschi: „Pentru sfânta Mănăstire Bârnova, care iaste începută de noi, vedem că după vremi ce stătură, alt nîme nu va putea să o săvârșească, numai o putere domnească. Pentru aceea, de va alege Dumnezeu un domn creștin ca acela să o săvârșească, Dumnezeu să-i fie întru ajutor. Mănăstirea cea de lemn, ce s-au făcut întâi, să aibă acești boieri a o socoti și a o întări
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
binemeritat prin gesturi generoase (din aceste „liste ale nemuririi” se putea și ieși, în cazul pierderii demnității, cum s-a întâmplat cu numele lui Iliaș „Mahmet”, fiul lui Petru Rareș trecut la mahomedanism, răzuit din pomelnicul de la proscomidie al Bisericii domnești din Târgu Frumos, unde inițial figurtase: (traducere) „Pomenește, Doamne, sufletul robului tău Petru Voevod și Doamna lui, Elena, și fiii lui Iliaș voievod și fratele lui, Ștefan, și Constantin și Ruxandra...”)59, cum stau lucrurile - poate - în pomelnicul Mănăstirii Iezerul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sale, iarîn brațele Fecioarei Maria se află Iisus cel coborât de pe cruce, o dublă „Pietà” ce adună durerea mamei cerești cu aceea a Doamnei Despina, care cu sufletul zdrobit este îmbrăcată într-o sucnă neagră peste care are o șubă domnească de culoare închisă, voalul care acoperă pălăria are și el culorile doliului 143, străveziu. în icoana Sfinților Simion și Sava, văduva lui Neagoe Basarab - împreună cu fiicele ei, Stana și Ruxandra, cu straie domnești poartă din nou haine de doliu, un
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sucnă neagră peste care are o șubă domnească de culoare închisă, voalul care acoperă pălăria are și el culorile doliului 143, străveziu. în icoana Sfinților Simion și Sava, văduva lui Neagoe Basarab - împreună cu fiicele ei, Stana și Ruxandra, cu straie domnești poartă din nou haine de doliu, un doliu ce trimite poate și către noua condiție a monahiei Platomida. îngenunchiate la picioarele sfinților, femeile declară curajul de a (fi) prezente într-o imagine din registrul Sacrului. Lacrimile - semn al durerii Lacrimile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]