14,040 matches
-
fără precedent. Tot atunci, un călugăr, numit Dimitrie cel Fals, își face apariția și agită poporul, declarând că el este adevăratul fiu al lui Ivan cel Groaznic, succesorul de drept pe tronul Țarilor. Măcinat de probleme și obosit de treburile domniei, Boris Godunov moare pe neașteptate, după numai șapte ani de domnie, cel mai probabil ca urmare a unei hemoragii cerebrale. În următoarele luni, soția sa împreună cu Fiodor al II-lea, fiul său, sunt uciși de către boierii rivali, pe tronul Rusiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
face apariția și agită poporul, declarând că el este adevăratul fiu al lui Ivan cel Groaznic, succesorul de drept pe tronul Țarilor. Măcinat de probleme și obosit de treburile domniei, Boris Godunov moare pe neașteptate, după numai șapte ani de domnie, cel mai probabil ca urmare a unei hemoragii cerebrale. În următoarele luni, soția sa împreună cu Fiodor al II-lea, fiul său, sunt uciși de către boierii rivali, pe tronul Rusiei urcând pentru prima dată dinastia Romanovilor. Imediat după examenul de bacalaureat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
oficiale și poezioare bucolice, articole instructive privind agricultura, ca și un Îndreptar legislativ, ca și relatări de la cursele de cai din Budapesta, apoi despre răscoalele din Grecia și despre loviturile de palat din Serbia.) Tot În acel ziar de pe vremea domniei lui Franz Joseph vom da de unele declarații chiar ale domnului primar, depuse sub jurămînt, declarații cu atît mai prețioase cu cît veneau de la un om care, după propria-i apreciere, era lipsit de orice prejudecată, aplecat fiind spre „pozitivism
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
bal mascat de la Paris din anul 1923, pe lîngă pateu de gîscă și caviar, printre premiile tombolei va figura Antichristul. Chiar și nefericitul Ioachim Albrecht de Prusia va distribui În exil cartea lui Nilus ospătarilor, taximetriștilor și liftierilor. Să poftească Domniile Lor să citească, și atunci se vor lămuri care era cauza exilului său, motivele inflației galopante, ca și decăderea scandaloasă a prestației hoteliere. Un exemplar cu autograful În gotică al ultimului Hohenzollern (cartea fusese dedicată unui șef-bucătar dintr-un faimos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
obștilor țărănești, apărute încă din perioada destrămării comunei primitive.11 Satele de răzeși din Moldova au apărut mai târziu, cel puțin așa rezult din documente, iar pe măsură ce se întărește clasa proprietarilor de pământ, boierii - în principal, dar și mănăstirile și domnia -, apar satele de clăcași, dăruite de domni unor beneficiari. Nevoia de brațe de muncă, rezistența satelor răzășești la transformarea lor în sate de clăcași, dispariția unor sate (Filipeni) i-au determinat pe unii proprietari de întinse moșii să întemeieze sate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipeni; existența, în cadrul hotarului moșiei Filipeni, a mai multor așezări, unele dispărute între timp, altele cu o mare putere de dăinuire. Filipeni Cu siguranță, satul Filipeni face parte din categoria satelor vechi, nu neapărat prestatale, dar mai vechi decât perioada domniei lui Ștefan cel Mare, de la care toți ar vrea să descindă, deși atestarea, deocamdată, datează din anul 1565, de la domnitorul Alexandru Lăpușneanu. în acest document se menționează c Filipaș (Dunavăț) a cumpărat jumătate din Poiana lui Coste Călugărul, de la unchiul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pătrașcu logofăt „a mea dreaptă ocină și moșieîce se va alege din Runcu, din pădure ce iaște la ținutul Tecuciului” Un Mihail din Obârșia (Brheciului) dăruiește lui Pătrașcu Logăfăt al III-lea „pentru multe treburi ce i-au făcut la domnie” (funcționau și atunci pilele și traficul de influență!) partea sa de moșie din Runcu (Filipeni - n.a.) la 22 septembrie 1661. Un diac local, Vârlan, scrie în Filipeni, la 9 iunie 1665 „ca să se știe” despre Necula și soția sa Paraschiva
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pătrașcu sau urmașii lui și boierii din familia Roset (Rosetti), trebuie să ne raportăm la cartea domnească de volnicie dată postelnicului Ioniță Roset de domnitorul Moldovei, Ioan Nicolae Voievod, la 15 mai 1744, prin care beneficiarul este „volnic cu cartea domniei mele a-și lua dijma din pomi, din fâneață, din grădini cu legume, din prisăci cu stupi și din tot locul, cu tot venitul pi obiceiul țării.” „Obiceiul țării” era cuprins în reglementarea raporturilor dintre boieri și săteni, dat de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a folosi lemnul din pădure pentru construcții și pentru foc, teren agricol și fâneață, scutiri de dări pe un timp considerat suficient pentru ca noii veniți să se gospodărească și, pe lângă acestea toate, și protecție în fața slujbașilor de tot felul ai domniei. în satele numite „Slobozii”, numai mănăstirești la început, în secolul al XVlea, urmate de un determinativ ca să nu se confunde, se așezau țărani fără pământ, care fuseseră „trași” la vecinicie (dependența personală față de proprietar), foști răzeși care și-au pierdut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
locă de așezare și agricultur Poianș - luminiș în pădure, insule de stăpânire sătească, aveau formă rotund Prisacș - inițial însemna locă defrișat, apoi a fost cu sensul de îngrăditură, locă înconjurat Slobozii - așezări sătești făcute de boieri și mănăstiri, cu acordul domniei; s-au format acolo unde satele răzeșești se opuneau clăcășirii (Slobozia Domniței, Slobozia Filipeni, Slobozia Răcătău, Slobozia ZÎ.. Tumul - movilă de pământ făcută deasupra unui mormânt, specifică populației de step Devșlmaș - (de-a valma, la un loc, împreună), stăpânire devălma
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Călugărul, care această jumătate din poian a cumpărat-o Filipaș, tatăl lui Gavril Dunavăț, de la unchiul său Sava, fiul lui Mleaștniță, din urice de mărturie ce a avut de la Ștefan Voevod cel Bătrân, pentru 140 de zloți tătărăști. De aceea, domnia mea le-am dat zi, ca să-și prezinte privilegiul lor și mărturie, peste două săptămâni. Deci Gavril, fiul lui Filipaș, cu verii săi, au venit la zi cu mărturie și au adus înaintea noastră privilegiul de cumpărătură ce l-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Textul documentului: Prea iubitul și bunul la inimă și celui de multă nădejde, întru bunul Dumnezeu, cinstit al nostru părinte, pan Stroici, mare logofăt, sănătate trupească și sufletească de la Hristos - Dumnezeu, din aceasta, cinstite al nostru părinte, îți dăm știre domniei tale că a venit la noi Anton din Fruntești, cu cinstită carte domnească, ca să mergem cu oameni buni și să hotărâm Dunaveciorul, la Obârșia Dunavicorului Poiana Runcului și în gura Dunavicorului satul siliștea Dobromir; și să arătăm cu oameni buni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lase bucata de locă mai jos de acest vechi drum, iar când este acum, ei se plâng contra lui Anton. Domnia ta este destul de cunoscător ca să faci precum te va învăța Dumnezeu. și bunătatea lui Dumnezeu să înmulțească zilele și anii domniei tale, întru pace, despre DomnulDumnezeu, amin. Domniei voastre milostiv al nostru pan și binefăcător. Cel mai mică fiu și slugă, Vitolt Mărățeanul. * 7156 (1648) Aprilie 18 Vasile Vodă Lupu dă carte de stăpânire popii Andronică din Fruntești și preotesei sale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acest vechi drum, iar când este acum, ei se plâng contra lui Anton. Domnia ta este destul de cunoscător ca să faci precum te va învăța Dumnezeu. și bunătatea lui Dumnezeu să înmulțească zilele și anii domniei tale, întru pace, despre DomnulDumnezeu, amin. Domniei voastre milostiv al nostru pan și binefăcător. Cel mai mică fiu și slugă, Vitolt Mărățeanul. * 7156 (1648) Aprilie 18 Vasile Vodă Lupu dă carte de stăpânire popii Andronică din Fruntești și preotesei sale, pentru cumpărăturile făcute în satul Hilipeni de pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipeni și drept spre apus pe Dunavăț la piscul pârâului Boțului din sus și la dealul mai în gios la dreptu Știubeani în dreapta la răsăritu, la dealu[l] Oțăleștilor și peste Dobrana, dreaptă parte la Obârșie la Branova. și văzând domnia mea urice și drese ce au îi pe acea parte ce scrie mai sus pe giumătate de poiană ce se cheam Filipeni să fie cu tot venitul ce scrie mai sus și de la noi, am făcut și am întărit a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moara, heleșteul, viile, arina, partea de pădure și cu tot venitul. Așa cum se întâmpla atunci, ca și acum, se uza de influență și protecție și nu este exclus ca marele boier Manolache Ruset să fi uzat de poziția sa pe lângă domnie pentru a proteja familia Anghelușei. înaintea Anghelușei, proprietarul satului și moșiei Filipeni, cel care a cumpărat părțile de moșie de la răzeși, a fost Pătrașcu, al treilea logofăt care, de asemenea, a uzat de influența sa (se zice astăzi trafică de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
iar aceste familii românizate - Cantacuzinii, Ghiculeștii, Duca, Mavrocordații, au ajuns domni, fiind schimbați de turci dintr-o țară în alta. Situația tulbure din țară și pierderea autonomiei interne, amestecul Porții Otomane în treburile interne, cumpărarea tronului și desele schimbări de domnie au favorizat disoluția moșiilor răzășești, acaparate de marii boieri, iar Roseteștii nu au făcut excepție. Stăpânirea Roseteștilor asupra moșiei Filipeni a fost contestată, fiind considerată „făcută” (obținută pe căi ocolite), deoarece nu era moșie de moștenire, era o danie de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Roseteștilor asupra moșiei Filipeni a fost contestată, fiind considerată „făcută” (obținută pe căi ocolite), deoarece nu era moșie de moștenire, era o danie de suflet la care s-au adăugat părți de moșie cumpărate de la răzeșii din Fruntești. Reclamațiile către domnie trebuie să fi început chiar după ce Anghelușa cedează în favoarea lui Manolache Roset satul și moșia Filipeni cu tot venitul, deoarece răzeșii din Oțelești și din Fruntești, dar și din Zlătari dețineau părți din moșia Filipeni. Urmașul lui Manolache, Ioniță Roset
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
strânge dijma de pe moșia Filipeni, fiind necesară intervenția domnitorului Moldovei, Ioan Nicolae Vv. care emite o carte domnească de volnicie pentru postelnicul Ioniță Roset ca să-și poată lua dijma de pe moșia Filipeni, pe Dunavăț: 119 „...să fie volnică cu cartea domniei mele de a-și lua (dijma) din poieni, din fânață, din grădini cu legume, din prisăci cu stupi și din tot locul, cu tot venitul pe obiceiul rii.” Documentele de vânzare-cumpărare ulterioare anului 1692, când Anghelușa dă danie moșia sa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșia Rosetti și stabiliți pe locul numit La Vie, apoi pe dealul Petrii, dar n-au vrut să stea acolo și atunci au fost stabiliți în Lunca. Cei mai vechi bejenari bucovineni determinați după Registrele de stare civil introduce în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza la 1865* Nr. crt. Numele și prenumele Anul decesului Vârsta Anul nașterii Observații 1. Boghian Ion 1869 100 1969 E posibil să fi avut 104 ani, dar nu-i sigur. Pare a fi venit cu primul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ai cărei locuitori „slobozi” au muncit moșia boierească până la dispariția boierilor din peisajul social. Începând cu secolul al XVIII-lea, documentele vorbescă despre o categorie aparte de săteni, numiți poslușnici, care erau scutiți de birul către stat și îndatoririle către domnie, pentru care lucrau și slujeau mănăstirile, la pază, la vii, la mori. Erau datori mănăstirii cu zile de clacă al căror număr pe an era fixat de stareț. Poslușnicii par a fi o forță de muncă specializată, calificată, altfel mănăstirile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
În hotarul moșiei Filipeni a funcționat o velniță a boierilor Rosetti, amintirea acestei distilării de alcool fiind păstrată în toponimul „La Velniță”. șăranii clăcași nu aveau dreptul de cârciumă, de moară, de vânat și pescuit, acestea fiind drepturi cedate de domnie boierilor și mănăstirilor. Creșterea producției de cereale a stimulat fabricarea alcoolului și consumul în lumea satelor. Un portret făcut țăranului clăcaș, din perioada 1742-1828, lasă să se întrevadă situația de degradare morală și fizică a locuitorului satelor: „Călcat și smerit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Prin Regulamentul Organic, numărul zilelor de clacă au crescut, acceptându-se dependența țăranului față de proprietar, chiar dacă îl obligă pe proprietar să pună la dispoziția țăranului 2/3 din moșie. De la aplicarea Regulamentului Organică până la reforma agrară realizată în 1864 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, au fost și alte încercări de a reglementa raporturile dintre proprietari și țăranii clăcași. Revoluția de la 1848 n-a vorbit în Moldova decât de „grabnica îmbunătățire a situației țăranilor clăcași”, iar Așezământul lui Grigore Alexandru Ghica
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Se recunoaște dreptul țăranului chiriaș de a se muta pe altă moșie după interesul și folosul lui, iar proprietarul avea dreptul s încredințeze moșia cui i-ar conveni mai bine și să alunge de pe moșie pe cine ar dori. În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) reforma agrar promisă țăranilor în timpul revoluției de la 1848-1849, reluată în dezbaterilor divanurilor ad-hocă când deputații pontași cereau „să fim ai țării, să avem și noi o ară”, n-a mai putut fi amânată, cu toată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
locuiescă devin unități libere într-o nouă organizare administrativ teritorială. IV. 2 încercșri de rezolvare a „chestiunii țșrșnești”. De la reforma agrarș din 1864 la primul rșzboi mondial. Aplicarea reformei agrare din 1864 în satele comunei Filipeni Reforma agrară înfăptuită în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a eliberat pe țăranul clăcaș de povara servituților de tip feudal, care devine liber din punct de vedere juridică și proprietar. Legea rurală în baza căreia s-a înfăptuit prima reformă agrară din istoria țării noastre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]