1,364 matches
-
de hiperconsum nu este doar una a excesului în performanțe, dar chiar, în mare măsură, a excesului în inactivitate fizică și în divertisment spectacular, al junk food-ului și al altor dezordini alimentare. Suntem dominați nu atât de o societate a dopajului, cât de societatea de consum a modelelor și a imaginilor de excelență. Sub asaltul performanței, apare „triumful lenei”24. Ce alegem: să ne autodepășim sau să ne simțim bine?tc " Ce alegem \: să ne autodepășim sau să ne simțim bine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
Sferele sănătății, alimentației și medicamentelor ilustrează, la rândul lor, pasiunile demiurgice ale performanței. La sfârșitul anilor ’80, ghidul 300 de medicamente pentru autodepășirea fizică și intelectuală 27 dă o importanță „scandaloasă” imperativului autodepășirii, sloganului „a reuși sau măcar a rezista”: dopajul, recurgerea la produse tonifiante și stimulante, e prezentat ca fiind mai mult sau mai puțin indispensabil într-o epocă a competiției generalizate. Exigența ameliorării potențialelor noastre și a nivelului excelent în toate tinde să se banalizeze: în vreme ce preocuparea pentru sănătate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
vor, la rândul lor, să se autodepășească luând substanțe chimice care înlesnesc îmbunătățirea capacităților fizice, contribuie la menținerea formei competitive, la întărirea calităților individuale într-o societate a concurenței generalizate. În timp ce frontierele sănătății și ale alimentației, ale medicinei și ale dopajului devin tot mai incerte, fiecare caută să fie „în top”, să atingă potențialul maxim la orice vârstă și în orice împrejurare. Astfel, dopajul în sport n-ar mai reprezenta decât vârful aisbergului „societății dopante”, cea în care voința autoperfecționării a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
individuale într-o societate a concurenței generalizate. În timp ce frontierele sănătății și ale alimentației, ale medicinei și ale dopajului devin tot mai incerte, fiecare caută să fie „în top”, să atingă potențialul maxim la orice vârstă și în orice împrejurare. Astfel, dopajul în sport n-ar mai reprezenta decât vârful aisbergului „societății dopante”, cea în care voința autoperfecționării a devenit omniprezentă 29. Și asta nu e totul. Pentru că societatea performanței înseamnă, în sensul ei cel mai profund, așa cum o concep filosofii de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
perioada hipermodernă e caracterizată nu atât de îndemnul la performanță, cât de un ideal de reciprocitate hedonistă dublat de un model de comunicare interpersonală. Formidabilul succes al Viagrei este prezentat adesea drept semnul ideologiei triumfătoare a lui Superman, adept al dopajului generalizat. Dar această explicație rămâne foarte parțială, mica pilulă albastră funcționând pentru marea majoritate nu ca o medicină a performanței, ci ca un instrument terapeutic destinat să atenueze o slăbiciune trăită ca un obstacol major în calea unei vieți amoroase
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
d’une étique postmoderne”, Loisir et société, vol. 16, nr. 2, 1993. 14. Stéphane Mandard, „Le dopage dans les salles de musculation est en voie de banalisation”, Le Monde, 14 noiembrie 2003. 15. Asupra acestor efecte și asupra sportului ca dopaj, Isabelle Queval, op. cit., pp. 231-240. 16. Paul Yonnet, Systèmes des sports, Gallimard, Paris, 1998, pp. 53-111. 17. Nietzsche, La volonté de puissance, vol. 1, Gallimard, Paris, 1995, p.230. 18. La volonté de puissance, ed. cit., p. 234. 19. Citat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
voința, ascultarea și ordinea, răsplata după victorie, prin glorie postumă. Cultura sportivă are un rol esențial în dezvoltarea socială a individului, contribuie la a explica, în lumina acelei culturi, comportamentele problematice, care se dezvoltă în cadrul unui anumit timp și spațiu (dopajul reprezintă o cutumă religioasă secretă în majoritatea ritualurilor). În cazul inter - acționalismului simbolic dintre cultură și activitatea sportivă, dimpotrivă, individul creează cultura. În loc să se pornească de la funcția unei instituții sau a utilității unui comportament sportiv în societate (rezistența individului la
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
la creația fizică originară rămâne evitarea micro - cipurilor. Sistemul social al sportului se situează la confluența formelor de mișcare cu arsenalul sistemelor materiale, orientând procesele bieo-mecanice, biofizice, -fie spre vecinătatea medicinii, care se raportează la exercițiul fizic, ori spre evitarea dopajului, -fie spre ramurile specializate, -fie spre ramurile specializate psihologic pentru permanentizarea și eficientizarea mișcării fizice, prin explorarea adâncurilor subiectivității, ca relație cu etica fairplay, dar mai ales, -prin direcționarea sportului în relație cu sistemul social, economic. - interiorizare a exteriorității: regulamente
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
funcția de distrugere a activității sportive, dar această realitate pare inclusă în relațiile cu forțele violente, neacceptate social, ori comentate prea puțin teoretic. Importantă rămâne evitarea devianței. O problemă specială a societății în perioada contemporană o reprezintă creșterea performanțelor cu ajutorul dopajului în: - Factori de creștere. Sunt utilizați în scopuri terapeutice deja de mai mulți ani pentru a accelera cicatrizarea țesuturilor lezate după rănire sau după o operație chirurgicală și pentru a asigura o recuperare mai rapidă. Participă la acest proces stimulând
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
recuperare mai rapidă. Participă la acest proces stimulând formarea de noi celule și supervizând apoi specializarea lor în funcție de tipul de țesut pe care vor trebui să îl integreze: piele, mușchi, tendon, ligamente... Dau primele rezultate destul de spectaculoase în traumatologia sportului. - Dopaj genetic: Eficacitatea acestuia nu este demonstrată la specia umană pentru că etica și interdicția dopajului fac orice studiu științific imposibil la om. Și-a dovedit însă eficacitatea la animal. Experiențe recente demonstrează că transfecția IGF1 în mușchiul de șoarece limitează în
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
apoi specializarea lor în funcție de tipul de țesut pe care vor trebui să îl integreze: piele, mușchi, tendon, ligamente... Dau primele rezultate destul de spectaculoase în traumatologia sportului. - Dopaj genetic: Eficacitatea acestuia nu este demonstrată la specia umană pentru că etica și interdicția dopajului fac orice studiu științific imposibil la om. Și-a dovedit însă eficacitatea la animal. Experiențe recente demonstrează că transfecția IGF1 în mușchiul de șoarece limitează în mod foarte clar ansamblul muscular legat de vârstă și de diminuarea de forță musculară
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
IGF1 în mușchiul de șoarece limitează în mod foarte clar ansamblul muscular legat de vârstă și de diminuarea de forță musculară asociată. Se vede aici interesul deplin care există pentru dezvoltarea de asemenea tehnici în domeniul sportiv în scopuri de dopaj. Lupta împotriva dopajului este un eșec total: -legile, reglementările și controalele nu au reglementat nimic, -controalele fac să apară rezultate„fals pozitive”, -controalele fac să apară în mod masiv fumători de „canabis” ceea ce trimite la: problema egalității de tratament a
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
de șoarece limitează în mod foarte clar ansamblul muscular legat de vârstă și de diminuarea de forță musculară asociată. Se vede aici interesul deplin care există pentru dezvoltarea de asemenea tehnici în domeniul sportiv în scopuri de dopaj. Lupta împotriva dopajului este un eșec total: -legile, reglementările și controalele nu au reglementat nimic, -controalele fac să apară rezultate„fals pozitive”, -controalele fac să apară în mod masiv fumători de „canabis” ceea ce trimite la: problema egalității de tratament a sportivilor consumatori în raport cu
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
problema tratamentului lor penal diferențiat în fiecare țară, adevăratele „fals negative” nu sunt identificate pentru că utilizează produse nedetectabile, lupta și controlul au introdus derivați: devianța atleților și dezvoltarea unei piețe negre, lupta și controlul au favorizat recurgerea la produse periculoase, dopajul este în creștere, anumite sporturi nu sunt niciodată „luate sau aranjează afacerile”, lupta împotriva dopajului nu a protejat sănătatea atleților, probabil chiar a agravat-o! Lupta împotriva dopajului pune probleme etice: atleții sunt mai mult sau mai puțin discriminați în funcție de
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
utilizează produse nedetectabile, lupta și controlul au introdus derivați: devianța atleților și dezvoltarea unei piețe negre, lupta și controlul au favorizat recurgerea la produse periculoase, dopajul este în creștere, anumite sporturi nu sunt niciodată „luate sau aranjează afacerile”, lupta împotriva dopajului nu a protejat sănătatea atleților, probabil chiar a agravat-o! Lupta împotriva dopajului pune probleme etice: atleții sunt mai mult sau mai puțin discriminați în funcție de sporturile pe care le practică, discriminarea în funcție de banii care circulă în aceste sporturi și/sau
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
unei piețe negre, lupta și controlul au favorizat recurgerea la produse periculoase, dopajul este în creștere, anumite sporturi nu sunt niciodată „luate sau aranjează afacerile”, lupta împotriva dopajului nu a protejat sănătatea atleților, probabil chiar a agravat-o! Lupta împotriva dopajului pune probleme etice: atleții sunt mai mult sau mai puțin discriminați în funcție de sporturile pe care le practică, discriminarea în funcție de banii care circulă în aceste sporturi și/sau în țările de origine: ceea ce pune nu doar probleme etice, ci și de
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
atleții sunt mai mult sau mai puțin discriminați în funcție de sporturile pe care le practică, discriminarea în funcție de banii care circulă în aceste sporturi și/sau în țările de origine: ceea ce pune nu doar probleme etice, ci și de sănătate, lupta împotriva dopajului reprezintă o intruziune în viața privată și o atingere adusă libertății individuale (analizele de sânge, de urină). În consecință, sportivii sunt discriminați și tratați în mod diferit de cetățenii obișnuiți: De ce nu am adopta aceleași măsuri pentru liderii politici? Pentru
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
individuale (analizele de sânge, de urină). În consecință, sportivii sunt discriminați și tratați în mod diferit de cetățenii obișnuiți: De ce nu am adopta aceleași măsuri pentru liderii politici? Pentru marii șefi din industrie? Pentru cadrele superioare din marile întreprinderi? Etc. Dopajul arată că: -ceremonia sportivă reprezintă o parte din religiozitate: depinde de credința în ajutor supranatural și în hazard; -ceremonia sportivă reprezintă o parte din cultură, cu evidente caractere istorice, religioase, psihologice, artistice, de propagandă, de realitate mascată și de plăcere
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
tehnicizare a materialelor sportive, -de tehnologia de vârf, -de amplasarea sportivului în natură, -de arhitectură, -de design, -de facilități și tehnologie medicală de vârf. Sportul depinde practic și teoretic de schimbarea socială: -cu trimitere la roluri de sportivi, echipe, antrenori, dopaj, etică, circulația valorilor în sport, -cu trimitere la efectele sociale ale sportului asupra suporterilor, -se referă la efectele sociale ale sportului asupra non-sportivilor -cu trimitere la efectele sociale ale sportului asupra grupului de amatori și de susținători financiari, -cu trimitere
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
național au un rol important în antrenarea unor aspecte pozitive și în ansamblul evitării unor aspecte negative, pe de o parte sponsorizarea, cluburile particulare, pe de altă parte ministerul tineretului și sportului, mediatizarea prin TV și publicații de specialitate, față de dopaj, violență, indisciplina unor oficiali sau falimentul unor cluburi și dispariția fluxului rural. Federațiile au rămas cu aceleași sarcini, dar sistemul sportului controlat de stat pare astăzi subminat de șomaj, criză, inflație, nesiguranță. În cadrul cercetărilor, trebuie să se țină seamă de
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
ele. Cu cât riscul participării va fi mai mare, cu atât și presiunea controlului social, deci riscul absenteismului, va crește, crescând la rândul lor retribuțiile simbolice și valoarea evaluată a bunului colectiv (sporturile extreme). În mod normal se socotește că dopajul indică doar un prag de normalitate și o ofensă adusă sentimentelor colectivului dar există și o strategie în funcție de indivizii rebeli și inovatori. De multe ori sportivul, care recurge la dopaj este un inovator, mai ales că alături de conotația simbolică apare
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
bunului colectiv (sporturile extreme). În mod normal se socotește că dopajul indică doar un prag de normalitate și o ofensă adusă sentimentelor colectivului dar există și o strategie în funcție de indivizii rebeli și inovatori. De multe ori sportivul, care recurge la dopaj este un inovator, mai ales că alături de conotația simbolică apare miza victoriei și a câștigului, iar în spectacolul sportiv, patronii și sponsorii cheltuiesc averi și dezvoltă strategii personale, care depind de o pluralitate de norme. În structura grupului, rivalitatea reprezintă
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
agresivitatea, care are și funcție de explorare, dar și educativă (antrenorii severi au rezultate mult mai bune și agresivitatea asigură normele grupului la box, judo, lupte), violența în sport presupune un efect pozitiv, cu toate că în sport există o agresiune: -ca frustrare (dopaj), -agresiune cu valoare instrumentală (fault) și -agresiune ocazională cu spirit competitiv. Nu trebuie exclusă pedeapsa și îndepărtarea acelor, care nu răspund elementelor inițiatice sportive. Gradul înalt de dificultate al stilului din probele sportive contemporane, cu ustensile noi a adus standarde
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
inițiere, drogurile potențează capacitățile senzoriale fizice și psihice (hormon epo). Modificările genetice sunt astăzi imposibil de demonstrat (acuzele aduse antrenorului german, Thomas Springstein). Aspectul de creștere a randamentului sportiv și prejudicierea eticii sportive se socotește o tendință de falsificare, uneori dopajul crește sau scade, în funcție de performanțele și de numărul de cazuri pozitive în dopaj (în 1976 la Montréal au fost controlați 1786 sportivi și au fost descoperiți 11 sportivi dopați, la L. A, 1984 din 1507 sportivi controlați au fost 12
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
astăzi imposibil de demonstrat (acuzele aduse antrenorului german, Thomas Springstein). Aspectul de creștere a randamentului sportiv și prejudicierea eticii sportive se socotește o tendință de falsificare, uneori dopajul crește sau scade, în funcție de performanțele și de numărul de cazuri pozitive în dopaj (în 1976 la Montréal au fost controlați 1786 sportivi și au fost descoperiți 11 sportivi dopați, la L. A, 1984 din 1507 sportivi controlați au fost 12 dopați, iar la Sydney 2000, din 2000 controlați 9 cazuri). Fără agresivitate ca
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]