29,295 matches
-
a răcori arșița sentimentală din deșertul deșertăciunii acestei lumi. 1151. Care nuanță a Luminii Divine din tine nu este cea mai caldă atunci când iubești? 1152. Nu există întuneric mai mare decât în sufletul ce nu poate iubi. 1153. Prăpastia dintre dor și durere are adâncimea unui simplu rid pe fața arsă de așteptare a Timpului. 1154. Numai valul știe cât de dureros se sparge de stânca întâmplării de a fi apa care-și stinge focul propriului suflet. 1155. Cine își poate
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/90_a_406]
-
este o speranță bolnavă, încât abia mai poate lăsa pași Destinului. 1162. Amintirea de a fi a vieții este esența a ceea ce suntem noi azi. 1163. Sufletul este o amintire a propriului trecut ce s-ar vrea mereu viitor, devenind dor și astfel care suflet nu-și poartă dorul său? 1164. Pedeapsa este o răzbunare a moralei. 1165. Doar cel ce cunoaște știe cât nu știe. 1166. Renumele este un nume pe care a patinat timpul lăsându-și urma propriei sale
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/90_a_406]
-
lăsa pași Destinului. 1162. Amintirea de a fi a vieții este esența a ceea ce suntem noi azi. 1163. Sufletul este o amintire a propriului trecut ce s-ar vrea mereu viitor, devenind dor și astfel care suflet nu-și poartă dorul său? 1164. Pedeapsa este o răzbunare a moralei. 1165. Doar cel ce cunoaște știe cât nu știe. 1166. Renumele este un nume pe care a patinat timpul lăsându-și urma propriei sale patine. 1167. De n-ar fi floarea inimii
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/90_a_406]
-
de sado masochism meschin ce se vrea adeseori morală. 1184. Lingușitorul este o ființă nesigură pe sine ce vrea să se hrănească deseori cu forța celorlalți. 1185. Cât spațiu îi este necesar unei clipe eterne? 1186. Locul sufletului este în dor, amintire și speranță. 1187. Bine ai venit lumină a iubirii mele fiindcă am obosit de atâta întuneric meschin al societății. 1188. Societatea este forma supremă de sado masochism pe care a putut să o descopere omenirea. 1189. Doar cel ce
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/90_a_406]
-
care a girat celebra operă franceză a scriitorului. Intuindu-și destinul, acesta nota, surescitat: „Să mă întorc în Franța este singurul meu scop, disperat. Acolo pot găsi încă oameni din familia mea, din specia mea. Dacă rămîn aici, mor de dorul adevăratei mele patrii. Groaznic exil”. Așadar, spre deosebire de Cioran, oprimat de „delirul” limbii române, dorind integrarea într-o structură stilistică fermă, pentru Eugen Ionescu întoarcerea la limba franceză însemna o eliberare, o ieșire în largul creației.
Despre Bilingvism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2620_a_3945]
-
În perioada 27 mai-25 iulie 2011, vor fi instituite restricții de circulație pe DN 1, în județul Prahova, în vederea executării unor lucrări de reparare a podului peste Valea Izvorul Dorului, din localitatea Sinaia. În aceste condiții, în zona lucrărilor, traficul se va desfășura alternativ pe o singură bandă de circulație. De asemenea, tot în Sinaia, pe DN 1, în perioada 30 mai-25 iulie 2011, circulația autovehiculelor se va desfașura restricționat
În perioada 30 mai - 25 iulie, restricţii de circulaţie pe DN1 în zona localităţii Sinaia () [Corola-journal/Journalistic/26272_a_27597]
-
mândră de atenția ce i-o acorzi. De aceea, fără să știu de numele ei, dă tu însuți poruncă să-ți fie adusă oricând dorești. Aș vrea s-o iau cu mine în lectică. A ta este, și fie ca dorul acesta să-ți îmbogățească strunele sufletului tău, atât de drag mie și lumilor romane. Deci mergeți acum fără mine și fericițil pe Perigen pentru leacul ce el însuși și l-a găsit. Prin darul tău, o iubite Lucullus, ai adus
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
divină. „Într-o privire copilărească,/ în blânda Hostie concentrată/ m-am întâlnit cu Părintele Ceresc/ care privea cu-o dragoste nestrămutată.” Încântarea Poetului se întruchipează într-un pârâu care poate malul să-l răpună, înainte de-a pătrunde cu tot dorul său în nesfârșitul ocean. Pentru Karol Wojtyła: câmpie deschisă brăzdată de-un pârâu liniștit, - făr de talaz care se zbate pe-al curcubeului arc - i u b i r e a - i forța omniprezentă, capabilă să îi explice totul, să
Revelația divină by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2639_a_3964]
-
CFR SA a anunțat că durata călătoriei a fost redusă la 2 ore și 50 min. În vara anului trecut trenurile parcurgeau distanța în aproximativ patru ore. În prezent, lucrările de modernizare continuă pe anumite linii din stațiile Sărulești, Lehliu, Dor Mărunt, Dragoș Vodă, și Ciulnița, între stațiile Sărulești și Lehliu (pentru racordarea firului doi la traseul noului pod), Lehliu - Dor Mărunt (pe firul doi), și pe porțiunea Dragoș Vodă - Ciulnița (pe firul unu). După finalizarea întregului program de modernizare, CFR
Durata călătoriei cu trenul pe ruta Bucureşti-Constanţa scade de vineri la 2 ore şi 30 de minute () [Corola-journal/Journalistic/25767_a_27092]
-
trenurile parcurgeau distanța în aproximativ patru ore. În prezent, lucrările de modernizare continuă pe anumite linii din stațiile Sărulești, Lehliu, Dor Mărunt, Dragoș Vodă, și Ciulnița, între stațiile Sărulești și Lehliu (pentru racordarea firului doi la traseul noului pod), Lehliu - Dor Mărunt (pe firul doi), și pe porțiunea Dragoș Vodă - Ciulnița (pe firul unu). După finalizarea întregului program de modernizare, CFR estimează că durata călătoriei pe tronsonul București - Constanța va fi de aproximativ 2 ore și 15 minute pentru trenurile care
Durata călătoriei cu trenul pe ruta Bucureşti-Constanţa scade de vineri la 2 ore şi 30 de minute () [Corola-journal/Journalistic/25767_a_27092]
-
Lie Ciocârlie” a Mariei Ciobanu. Pentru a demonstra că este un român adevărat și că este un cunoscător al tradiției românești, Narcis va reprezenta zona Moldovei purtând un costum tradițional din această regiune. El va cânta și "Toată lumea are-un dor", alături de cântăreață de muzică populară Matilda Pascal Cojocărița, iar la proba practică va trebui să facă un șirag de mărgele. Alături de Narcis, în competiție intră și cântăreața Marina Scupra, reprezentând zona Olteniei, care va face un duet cu Gheorghe Rosoga
Narcis Iustin Ianău cântă muzică populară la TVR 1 () [Corola-journal/Journalistic/25991_a_27316]
-
guardie de onoare care, cu fitilul la puște, îl oprea să intre în București!” Și episoadele se înșiruie ca în O samă de cuvinte, antologie orală cvasifolclorică existentă în orice tradiție istorică: „Apoi te zăresc, domnitor cuvios și plin de dorul țării, izgonind, în mijlocul adunărei obștești din Târgoviște, precupeții străini ce intrase în locașele sfinte”, sau „ș-apoi iar, te văd acolo, unchiaș gârbovit dar cu ochiul plin de foc, dând pinteni calului tău sub vifor și sub ploaie, pe câmpia
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
ai fost/. Dar eu te conjug în ești și vei fi. / Pesemne că asta-i astralul.”... Poemul care dă titlul volumului este un strigăt, este o rugă, este o vrajă, este o incantație. “Spune-mi de dragoste, spune-mi de dor./ Spune-mi de moarte când tristețile dor./ Spune-mi de ducă, pentru când voi pleca,/ Spune-mi de sfere ce voi traversa/. ...Spune-mi cum este când sufletul trece/ De sânge, de carne, de cald și de rece/... Dar spune
Puterea de a fi fiind. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Traian Bădulescu-Şuţanu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_108]
-
fetiță (că nu-mi aduc aminte cum se spune în limba lui Tolstoi și Dostoievski acestui articol din decorul respectiv, ea i-a zis pe italienește bambina). Dar să nu credeți că lui Giovanni nu i s-a făcut brusc dor de fosta lui iubire, nu, dimpotrivă. Deși familia se mută, alături de altele muncitorești, doar era dictatura proletariatului, nu?, într-un fel de sărbătoare de neuitat (vai), obișnuită și pe la noi pe vremea lui Dej, într-un bloc nou, la oraș
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
cercetare, la ENSIETA, și am întâlnit emigranți de-ai noștri dar și țigani care cerșeau chiar sub Turnul Eiffel la Paris... fără pic de rușine. IJ: Sunteți singurul român în orășelul american unde locuiți, așa ați declarat. Cum vă alinați dorul de România? Păstrați legătura cu Oltenia dumneavoastră natală? FS: Așa este: mă simt singur vă mulțumesc că ați citit cărțile și jurnalul meu intim. Dorul de țară îl menținem noi, exilații, prin telefoane, și mai ales prin email-uri. Eu
TEORIA ABSOLUTĂ A RELATIVITĂŢII. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Ion Jianu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_122]
-
IJ: Sunteți singurul român în orășelul american unde locuiți, așa ați declarat. Cum vă alinați dorul de România? Păstrați legătura cu Oltenia dumneavoastră natală? FS: Așa este: mă simt singur vă mulțumesc că ați citit cărțile și jurnalul meu intim. Dorul de țară îl menținem noi, exilații, prin telefoane, și mai ales prin email-uri. Eu țin legătura cu rude, prieteni, foști colegi de liceu sau facultate, scriitori, profesori, oameni de știință din România. Dau săptămânal telefon mamei la Bălcești. IJ
TEORIA ABSOLUTĂ A RELATIVITĂŢII. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Ion Jianu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_122]
-
devenit nu odată religie. 1519. Cel ce va trăi în spatele înțelesului propriilor sale patimi va trăi mereu ascuns de el însuși. 1520. Pe mulți a ucis patima fiindcă nu au înțeles-o. 1521. A înțelege patima este ca și cum ai înțelege dorul. 1522. Patima este mama păcatului dar și mântuitoarea acestuia. 1523. Oricât de revoltați am fi pe păcate, oare cum ar arăta o lume fără de patimi? 1524. Patima devine păcat doar pentru cel care o ia de la sânul iubirii și o
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
fiecare dată cu și mai mare putere înlănțuind păcatele nimicniciei ce sălășluiesc în uitarea din noi. 1534. Patima se reazămă deseori pe blestem în lumea păcatului. 1535. Cât blestem ascunde o operă monumentală scrisă cu patimă? 1536. A existat vreodată dor, iubire și blestem fără de patimă? 1537. Moartea este patima vieții precum viața a morții. 1538. Oricâtă patimă ar ascunde cel ce aruncă zarurile acestea tot pe culoarea deșertăciunii acestei lumi vor cădea. 1539. Fără de patimă nu am cunoaște nimic. 1540
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
tăi pierdut în cuvântul eternității unei singure clipe pe care scrie cu litere de foc:Te iubesc! 1577. Patima durerii este mântuirea. 1578. Patima fericirii este speranța. 1579. Patima speranței este însăși patima. 1580. Patima absurdului este înțelesul. 1581. Patima dorului este lacrima cerului izvorâtă din norii ce pot uni depărtările într-o singură inimă. 1582. Patima amintirii este teama de a nu uita.De aceea trăim într-o teamă atavică a păcatului originar, fiindcă fiecare dintre noi suntem o mare
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
patimă este un ulcior fără apa. 1626. Doar cel ce nu pătimește nu trăiește. 1627. A ne depărta de înțelesul patimilor înseamnă a ne depărta de noi înșine alegând cale pribegiei pe meleaguri străine sufletelor noastre. 1628. Patima este pridvorul dorului. 1629. Care patimă nu-și are frumusețea sau nefericirea ei? 1630. Patima este sensul vieții. 1631. Patima este răscolirea de sine a trecutului care se așterne deseori peste viitor învelindu-l cu nostalgie și puritate. 1632. Patima este râul învolburat
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
eu, iar el m-a privit ca pe o icoană. Te așteptam să vii. Mitra și asta a mea s-au dus la grădină. Mai încurcă lumea cu câte ceva că în rest... mare scofală nu fac! E, nici așa, în dorul lelii, nu pot sta! Ți-am adus biscuiți să-i pui în lapte și... Mănâncă-i tu ca să te faci mare! Dar până una, alta, că tot suntem doar noi, hai cu mine în beci să îți arăt ceva! Am
Moş Gheorghe, între absolut şi satul său. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_110]
-
Nu știu cum să vă spun, dar mi-e rău dor de mare". Întrebarea este, care mare? Autor: Cătălina Tomescu Probabil majoritatea care citesc versurile lui Tudor Chirilă se regăsesc instant. Marea este un loc calm, unde ziua relaxarea se găsește pe plajă și energia este prezentă noaptea în preajma concertelor și
Alegem Vama anul acesta? () [Corola-journal/Journalistic/22347_a_23672]
-
pace fiindcă nu are nici o vină în sinea lui că există. 490. Atunci când steaua noastră va străluci dincolo de orice moarte, spații sau timpi vei înțelege că nu am trăit niciodată viața ci clipa. 491. Am să mă întorc cu fața dorului spre orizontul inimii tale obosite de norii roșii ce se anunță a fi norii de vânt ai împlinirii. 492. Lasă-mi deșertăciunea vieții să curgă spre oceanul morții din mine. 493. Nu te întrista atunci când ramul care ne unește destinele
Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/85_a_451]
-
cu tine spre a nu naufragia printre valuri de regrete pe țărmul ratării. 498. Nu există om cu adevărat fericit întreaga lui viață ci doar om cu adevărat trăit de viață. 499. Nu lăsa gheața cuvintelor să-ți inunde lacrima dorului. 500. Cu toții avem diverse ținte pe care le dorim îndeplinite în viață uitând că și viața are ținta ei în moarte. 501. La început vei găsi frumusețea în tine și abia pe urmă în afara ta. 502. Oricât de mult te
Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/85_a_451]
-
Bacău, Craiova, Sibiu, Oradea, etc. În Italia, țara muzicii, a fost declarată „cea mai bună soprana dramatică de după război, un adevărat fenomen al artei lirice”. Această declarație demonstrează dimensiunile artistice extraordinare ale sopranei care a purtat tot timpul în suflet dorul de patrie și nu a ascuns niciodată originea ei românească. După 17 ani de absență, în anul 1957 Lucia Bercescu Țurcanu s-a reîntors în țară la rugămintea rudelor ei apropiate. Datorită aprecierilor și succeselor obținute pe marile scene lirice
Corifei ai artei lirice Lucia Berescu-Turcanu. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_458]