176,566 matches
-
De frații lui și-a plîns de dor" (§ 27). Ca și la Circul din București, unde se întreabă întîia dată asupra menirii sale, chemarea străbunilor irumpe în cîmpul conștiinței atunci cînd Apolodor pare a fi atins tot ce își putea dori de la viață. Uitarea cea mai adîncă, întrucît este uitare a ceva, ascunde deja în sine sîmburele amintirii. În fine, proba supremă nu este de fapt una de parcurs, ci așteaptă chiar la întoarcerea acasă. Odysseus își găsește palatul ocupat de
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
Exact ar fi să zic că nu vreau să știu dacă e bun. Mi-e frică să nu aflu că e bun. Că am prefăcut o frămîntare într-o reușită. Scriu despre sălbăticia vieții - a propriei mele vieți. Nu-mi doresc aplauze și nu sufăr că nu le obțin." Livius Ciocârlie spune, la un moment dat, că e "un Don Quijote al morții" care crede "în ireductibilitatea ei ca în morile de vînt". Kafka îl interpretează undeva pe Don Quijote ca fiind fantasma
Un Sancho Panza al bătrîneții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11601_a_12926]
-
care semnifică începutul unui discernământ. Schiller a salutat cu urale declanșarea revoluției franceze din 1789. Apoi, repede, elanul s-a stins, l-au crispat în muțenie valul de teroare, decapitarea regelui, șuvoaiele de sânge. Asta era schimbarea pe care o dorise? Titlul de onoare, de fiu al revoluției, pe care i l-a decernat în prima fază Danton a ajuns la destinație cu șase ani întârziere. Și recepția operei lui Schiller ilustrează capcanele prin care ideologicul tinde să acapareze esteticul. S-
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
și cel al lui Cătălin Tolontan au condus la crearea unei veritabile instituții a presei românești de azi. Nu cred că Ion Cristoiu și Cristian Tudor Popescu pot fi eliminați de pe ecranele televizoarelor prin astfel de campanii nedemne. Cine nu dorește să-i vadă, posedă arma necruțătoare a remote-control-ului. În clipa când cuvintele lor nu vor conta, fiți siguri că realizatorii de programe, aflați sub teroarea nemiloasă a "rating"-ului, îi vor invita frumușel să-și vadă de pensii. După câte
Rușinea, dizgrația by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11620_a_12945]
-
precum și unele studii de profunzime, nu sunt decît componente ale culturii noastre contemporane. De ce în fotografiile mele oamenii nu rîd, vă pot spune: le cer persoanelor al căror portret îl realizez o privire calmă, deschisă, nu o gură care rîde. Doresc să fixez persoana în toată autenticitatea ei pe peliculă, și nu o fizionomie de show. R.B.: Si acum ultima întrebare : credeți în forța privirii sau în cea a momentului, a clipei? H.K.: În amîndouă. Îmi amintesc de oameni pe care
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
șteap, ștează, ștempar, știobâlc), acum marcate clar ca regionale, șleapcă - învechit și regional - șiștav, șiștor (populare), șmotrire (familiar) - ceea ce ar fi contravenit scopului normativ al dicționarului. De fapt, parantezele de registru pot constitui o treaptă utilă spre trierea materialului, de dorit pentru următoarea ediție. Importantă este și indicarea diferențelor de registru la unele variante, care apăreau ca variante literare, chiar dacă erau plasate pe locul al doilea față de cele recomandate. În limba actuală, variante ca nimenea, aicea - față de nimeni, aici - sunt clar
DOOM2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11632_a_12957]
-
Liviu Rusu. Vă rog să rememorați câteva secvențe care să dezvăluie personalitatea celor doi cărturari, nu doar în calitatea lor de coordonatori ai tezei. - O fac nu fără o strângere de inimă, căci nu mă pot extinde aici cât aș dori. L-am cunoscut pe Blaga la conferința sa despre Șaguna, la Brașov, așa cum era: un distins, sobru, sever conferențiar, dispus nu a seduce, cât a convinge. Apoi, între patru ochi, comunicând de la om la om... Blaga trăia acum tăcut și
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
în munca mea de azi. Ea curge încet și n-o pot mâna în grabă, dar - bine știu - este o vorbă: "De apa care curge încet să-ți fie teamă, că-i adâncă". - Vă mulțumesc pentru colocviala întrevedere și vă dorim mulți ani cu sănătate și cu spor la... rindeluit.
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
îmi vei fi dăruită tu."; " Am scris iarăși o mică poezie pentru tine, mîine, poimîine va fi pe drum - pe drumul spre tine și spre noi."; " Te văd, cum te îndepărtezi în noapte, te văd intrînd în noapte, și îmi doresc să fiu la celălalt capăt, pentru a te primi acolo unde Nu-mai-e-nevoie-de-vorbe." Paul Celan
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11619_a_12944]
-
Cortegiul lui Orfeu: * Le chat Je souhaite dans mă maison: Une femme ayant să raison, Un chat passant parmi leș livres Des amis en toute saison Sans lesquels je ne peux pas vivre. * Pisică în casa mea, eu mi-ași dori: Femeie dragă și cuminte Pisică printre cărți trecând fierbinte Mereu prieteni s-am-nainte, Fără de câri nu pot trăi. Schimbări scuzabile, de rimă și de ritm, stângacii, evident, potrivite traducătorului incapabil să țină pasul, cât de cât, cu originalul... Una
Apollinaire by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11653_a_12978]
-
fie doar un concurent al televiziunilor particulare. Prin forța împrejurărilor, aceasta nu poate nici coborî atât de jos, nici urca atât de mult cât o fac posturile comerciale. Fără o viziune clară, fără a-și asuma o misiune, fără a dori să fie parte a educării omului, și nu a imbecilizării lui, televiziunea publică e o simplă tocătoare de bani și un instrument de manipulare politică. Ceea ce se întâmplă să fie aproape întotdeauna - și nu doar în România. Tocmai din aceste
Terorismul prin "rating" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11643_a_12968]
-
mic grup de participanți la festival, reuniți după un spectacol. Atmosferă efervescentă, râsete și agitație, o surescitare stârnită parcă de tăcerea adâncă din jur. La un moment dat, apare lângă noi o trăsură și, potrivit obiceiului, oaspeții sunt întrebați dacă doresc să facă o plimbare. Cei mai mulți dintre convivi refuză invitația; eu, însă, mă declar amator de o promenadă nocturnă. Aceasta îmi amintea de drumurile cu trăsura alături de tatăl meu, medic, atunci când, dacă îmi isprăvisem lecțiile, mă lua cu el în oraș
Noaptea din Dumbravă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/11658_a_12983]
-
ale cântăreților și freamătul insuportabil al orchestrelor. Ai fi zis că toți "vilegiaturiștii" lui Lopahin năvăliseră pe malurile lacului lui Kostia. Noapte pângărită, noapte potrivnică nopții, mi-am spus. Pentru tineri, însă, nu era oare noaptea pe care și-o doreau? Eram vreo cinci sau șase care ne zbenguiam în apă... ne jucam de-a "dolce vita" felliniană cu o satisfacție balcanică. Constantin Chiriac vorbea despre proiecte de viitor, iar Silviu Purcărete, tatonat pentru o posibilă colaborare, se declara dispus să
Noaptea din Dumbravă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/11658_a_12983]
-
etc., cercetătorul dispune de instrumentul unei expresii energice, care ajunge lesne la incandescență pamfletară. Limbă afurisită, dl N. Gheran se joacă cu victimele d-sale balansîndu-le între extreme, tratîndu-le ca pe niște păpuși prea pitorești: "Zile multe și frumoase îi doresc, la început de An Nou, domnului Pompiliu Macovei, diplomat prin excelență. Ba chiar îi doresc să-mi supraviețuiască, rămînînd ca la data sorocului, cînd va bîjbîii cărările dintre iad și rai, unde i s-ar cuveni să locuiască deopotrivă, să
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
afurisită, dl N. Gheran se joacă cu victimele d-sale balansîndu-le între extreme, tratîndu-le ca pe niște păpuși prea pitorești: "Zile multe și frumoase îi doresc, la început de An Nou, domnului Pompiliu Macovei, diplomat prin excelență. Ba chiar îi doresc să-mi supraviețuiască, rămînînd ca la data sorocului, cînd va bîjbîii cărările dintre iad și rai, unde i s-ar cuveni să locuiască deopotrivă, să-l întîmpin voios, conducîndu-l la umbra unei cîrciumi vesele, curată și fără manele, dar - Dumnezeu
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
pe e-mail de la edituri. "V-am pupat pe creieru' mic " Nici la JURNALUL NAȚIONAL pagina de Cultură/Mass-media nu-i ce-ar trebui. O parte din ea e ocupată abuziv de rubrica bizară C(rampe) a Luizei Lupu, care se dorește simpatică, originală și dezinhibată, nereușind să fie decît enervant-ridicolă. Ceea ce îi trece din minte pe computer e cel mai adesea un delir, cînd nu o miștocăreală vulgară, cu fandoseli obositoare de grafie. Textele par scrise, cum spun polițiștii, "sub influența
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
boschetar, care pare a fi un mesager al Diavolului, un însărcinat cu afaceri demonice propunând vechiul contract de colaborare. Dar fiindcă lumea s-a mai schimbat de la Faust încoace, mesagerul nu mai vrea cu tot dinadinsul sufletul omului. El nu dorește de la noi un da entuziast, ci doar atât: să nu-i spunem nu, să dăm un răspuns evaziv, convenabil ambelor părți. Dar nici așa nu-i bine pentru românul mereu cârcotaș. Deoarece profesorul o scaldă, parcă ar vrea și totuși
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
și interogații e firesc să suscite, dar o opinie negativă nu poate avea decât resorturi anticulturale. Nici un cost nu poate fi socotit prea mare pentru realizarea unui scop atât de nobil, atât de dificil de îndeplinit și atât de mult dorit. Un act cultural (cum e facsimilarea manuscriselor eminesciene) nu poate fi substituit printr-un altul (cum ar fi, conform unor dorințe de contrapartidă, sprijinirea tinerilor poeți în editarea unui volum propriu), oricât ar fi acesta din urmă de stringent necesar
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
visceralului cu imaginile și miasmele lui tari, poezia Mirunei Vlada te primește cu versuri ce te "prind" imediat. Poemul Testament, care închide rotund cartea, exprimă (într-un târziu) și conflictul relației cu cuvintele a căror vindecare nu e tocmai de dorit. Aici este mesajul din subsidiar al Poemelor extrauterine. Aventura autoscopiei nu se va încheia curând, dar scrisul pervertește existența: "mă sprijin de această filă ca de o cârjă nesinceră/ care-mi mutilează moartea cu poeme". Prin urmare, reinvestirea poeziei cu
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
istoric literar precum profesorul său. Printre emulii lui G. Călinescu, Adrian Marino își evidenția, nu o dată, o individualitate intelectuală sui generis. El era departe de a adera la ideile altora - fie ele și ale profesorului său, G. Călinescu. Desigur, își dorea a fi un einzelgänger, pe drumuri de cercetare proprii ("autentice", "sincere") - dezlegate de supuneri metodologice anterioare sau de imitații. Era un solitar - poate chiar un narcisist - un om în orice caz izolat și discret. Într-un sens oarecare, un timid
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
se defini, precum, altădată, maestrul său, G. Călinescu, Adrian Marino se considera a fi "izolat și sociabil", "politicos și distant", "selectiv și larg disponibil" (id., p. 81) - avînd, desigur, "bucuria dialogului", "sentimentul stenic și vital al comunicării și solidarizării intelectuale", dorind chiar "ieșirea din izolare" -- dar... prin corespondență! Scrisori "interesante, semnificative"... Tot astfel îi era și actul critic, judecata de valoare - care, după cum știm, nu o dată i-a creat dificultăți în lumea literară. Adrian Marino îți atribuia - pe bună dreptate - "bună
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
a unei istorii comparate a literaturilor europene) - ca "al doilea reprezentant român". La Universitatea din Porto este prezentat - subliniază nu fără umor Adrian Marino - ca professor universitario romeno, especialista em estudios romanicos, ceea ce nu s-a considerat, nici nu a dorit să fie vreodată! Președintele - de atunci - al Academiei Portugaliei, Jacinto do Prado Coelho era cel care îl propusese - în 1976-1977 - spre a fi invitat a ține conferințe în universitățile portugheze, cunoscîndu-i și recunoscîndu-i lucrările. Pînă la această dată, Adrian Marino
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
cunoscut și înțeles mai mult în Italia, în Elveția, la Budapesta și la Belgrad, i-au apărut traduceri în Japonia (Etiemble... 1988), în Statele Unite (Biografia ideii de literatură, New York 1996) - dar o integrare în "republica literelor universală", așa cum și-o dorea, pe bună dreptate - i-a lipsit. Mai ales în cultura franceză, deși fusese tradus și publicat în Franța (Ed. Gallimard). Pentru Adrian Marino, crescut și nutrit, ca orice om de cultură român (mai ales cei activi în epoca interbelică) în
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
menține în comuniune intimă cu Sfânta Treime, prin Sfintele Taine și prin noul fel de viață în Hristos, altfel spus, prin viața în Hristos. Prin energiile harului, creștinul tinde la „asemănarea cu Dumnezeu” și la comuniunea cu El din ce în ce mai mult, dorind cu ardoare fericirea și bunurile spirituale ale vieții veșnice și ca locaș cerul. 1 Marios P. Begzos, „Apophaticism in the Theology of the Eastern Church: The Modern Critical Fonction of a Traditional Theory”, în The Greek Orthodox Theological Review, 41
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
acest termen chiar a fost folosit de unii teologi la voia întâmplării. Aceste motive au stat la baza atât a alcătuirii cărții lui Russell, cât și a prezentului studiu. Pornind de la ideea că toți oamenii sunt chemați la realizarea îndumnezeirii, dorim să răspundem, luând în ajutor operele Sfântului Ignatie Teoforul, a Scriitorului bisericesc Teofil al Antiohiei și a Sfântului 2 Gheorghe Sima, „Îndumnezeirea omului după învățătura Sfântului Atanasie cel Mare”, în: Studii Teologice, Anul XLII (1990), Nr. 4, p. 15; Pr.
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]