KorAP: Find »[drukola/base=drăguț & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...46 47 48 ...171 >

4,258 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542

lansat pe tema construcțiilor de locuințe și micuța Burke a declarat că nu-i plac casele care seamănă toate între ele - adică un șir lung de construcții identice. Zooey a răspuns că sunt «drăguțe». A zis c-ar fi foarte drăguț să vii acasă și să te pomenești c-ai nimerit în altă locuință. Să-ți iei cina, din greșeală, cu altă familie, să te culci, din greșeală, în alt pat, iar dimineața să-i săruți pe toți de la revedere, crezând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
lume să arate la fel. Ai crede atunci că orice persoană pe care o întâlnești e soția ta, sau mama, ori tatăl tău, și oamenii s-ar strânge tot timpul în brațe, oriunde s-ar duce, și ar fi «foarte drăguț». M-am simțit toată seara insuportabil de fericit. Când ne-am retras cu toții în living-room, familiaritatea dintre Muriel și mama ei mi s-a părut admirabilă. Își cunosc una alteia slăbiciunile, mai ales slăbiciunile de conversație, și și le comunică

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
de la mari înălțimi în butoaie cu apă. Un alt străbunic al lui Seymour și al meu, un irlandez numit MacMahon (la care mama mea, spre veșnicul ei merit, nu s-a simțit niciodată ispitită să se refere ca la un „drăguț“), era un tip care lucra pe cont propriu și care obișnuia să înșire pe un maidan vreo două octave de sticle de whisky goale, după care, când se aduna lumea, dansa, muzical, pe marginea lor. (Așadar, o să mă credeți pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
întări oricare dintre membrii familiei mele, Seymour rămânea inflexibil în refuzurile lui ori de câte ori i se ivea prilejul.ț Știi de ce am zâmbit atunci? Ai scris în formular că ești scriitor de profesie. Mi s-a părut a fi cel mai drăguț eufemism pe care l-am auzit vreodată. Când a fost scrisul vreodată profesiunea ta? Întotdeauna a fost religia ta. Nimic altceva. Acum sunt puțin surescitat. Din moment ce scrisul e religia ta, știi ce vei fi întrebat când ai să mori? Dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
irlandezi. Într-un fel, cred că faimosul noroc al irlandezilor are ceva de-a face cu faptul că Bessie a descoperit magazinul „De Pinna“. Dar nu în exclusivitate, nici vorbă. De exemplu (chestia asta nu-i la subiect, dar e drăguță) mama mea nu a fost niciodată, la nici una din latitudinile cunoscute ale expresiei,o cititoare de cărți. Totuși am văzut-o o dată intrând într-unul dintre spectaculoasele palate ale librăriilor de pe Fifth Avenue ca să cumpere un cadou pentru ziua de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791

al eroului din piesa ta. Gide spunea, parcă: "Cei mai profilici scriitori au scris o singură carte: cartea vieții lor", iar tu, după cîte văd, trăiești din plin. Mulțumesc! zice smulgîndu-i blana cred că nu-i nevoie să fii așa drăguț. De ce vrei să scapi de mine atît de repede? întreabă, începînd să-și îmbrace blana. Să nu mai țipi încă o dată, răspunde Mihai că dacă nu intru eu în spital cu inima, îmi intră Miliția în casă, cu forța, chemată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217

Are o față de om inteligent. Bănuiesc că-și cunoaște bine meseria. Nu știu, am răspuns. Nu-mi place deloc ceea ce numești tu „meseria” lui. Dar cu siguranță e bun la ceva. Poate e pur și simplu bun. Nu este doar drăguț și blând și politicos așa cum numai americanii pot fi drăguți și blânzi și politicoși, deși are și aceste trăsături. Dar are într-adevăr putere. — S-ar părea că te-a cucerit și pe tine, spuse Georgie. Se așeză într-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
meseria. Nu știu, am răspuns. Nu-mi place deloc ceea ce numești tu „meseria” lui. Dar cu siguranță e bun la ceva. Poate e pur și simplu bun. Nu este doar drăguț și blând și politicos așa cum numai americanii pot fi drăguți și blânzi și politicoși, deși are și aceste trăsături. Dar are într-adevăr putere. — S-ar părea că te-a cucerit și pe tine, spuse Georgie. Se așeză într-o poziție mai comodă, sprijinindu-și capul în unghiul genunchiului meu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
gospodărie. Mi-ar plăcea să fac asta. În ultimii doi-trei ani ne-am văzut tare puțin. Chiar mă gândeam la asta acum două zile. Și de o menajeră chiar ai nevoie, iar una angajată te costă o avere. — Ești foarte drăguță, am spus. La ce lucrează Alexander acum? — Spune că a intrat într-un blocaj, răspunse Rosemary. Și să știi că e profund afectat de ce se întâmplă cu tine și cu Antonia. — Firește, am spus. El o adoră pe Antonia. — Întâmplător

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
treaba asta n-a avut nici o legătură cu tine. Nu înțeleg de ce-ți închipui mereu că toată lumea e preocupată de ce faci tu. Eu am rugat-o pe Honor să-mi facă cunoștință cu Alexander și ea a fost foarte drăguță și m-a ajutat. M-a invitat la masă și am acceptat. La urma urmei, sunt o persoană liberă! — Mă întreb dacă chiar îți dai seama cât de mult mă rănești, am spus. Dar bănuiesc că da. — Ia-o ușor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461

și nu dansau. Aceștia erau genul de oameni care considerau că scoaterea unei țigări din pachet e o activitate epuizantă. — Cu cine vorbește? Întrebă Tom, Însuflețindu-se brusc, pentru prima dată În acea seară. Femeia la care se referea era drăguță și, fără nici o Îndoială, blondă, purtându-și părul bălai strâns sus Într-o coadă de cal care se revărsa În jurul feței. Era mult mai scundă decât Derek, ceea ce o făcea să pară fragilă prin simpla alăturare. Era clar genul lui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
dar și capacitatea aproape la fel de inumană de a munci pe rupte, fiind mereu prima care ajungea la serviciu și ultima care părăsea sala la sfârșitul fiecărei zile. Pe la spate, Îi ziceam Helga, dar prin asta Încercam de fapt să fiu drăguță. Ne cunoșteam de relativ puțin timp: până acum câteva luni, nu avusesem ore aici În mod regulat, ținând doar locul altora atunci când erau bolnavi sau ocupați cu altceva. Cu toate acestea, cum una dintre instructoarele de la greutăți care avea jumătate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
Îndreptau hotărâte În direcția opusă și am fost fericită să găsesc camerele de duș aproape goale. Două fete discutau Însuflețit sub jetul de apă; una avea pielea foarte Închisă la culoare și, Într-un stil flamboaiant, ar fi fost chiar drăguță, dacă n-ar fi purtat acea expresie Îmbufnată pe chip, ce părea că face parte din ansamblu la fel de mult ca și trăsăturile Înseși. Spunea: Nu, mă place sigur, fată. Ascultă-mă pe mine! Tre’ să fi văzut cum se uita

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-mi spună că eu nici n-ar trebui să citesc, de vreme ce nu am normă Întreagă. Poți să-ți Închipui una ca asta? — N-o băga În seamă, răspunse Rachel cu indiferență. Doar o știi cum e. Cum apare vreo fată drăguță la orizontul lui Derek, cum Își scoate ghearele. — Dar abia de-am schimbat câteva cuvinte cu el! am protestat eu cu mâna pe inimă. — E de-ajuns să-i fi dat În treacăt bună-ziua. Nici că-i trebuie mai mult

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
principală. Mi-am răsucit gâtul ca să zăresc suvițele jamaicane ale lui Leggo dezvăluindu-i fața, În vreme ce se Întorcea pentru a-mi face cu mâna, Înainte să se Îndepărteze pe bicicletă În direcția Camden. După cum spuneam, e un cartier mic. — E drăguț, spuse Lesley entuziasmată. Cine e? — E cântăreț, am răspuns eu. Ceva gen indie rock. — Urăsc genul ăsta de muzică, se strâmbă ea. E atât de zgomotos! Dar el arată bine. Și, la drept vorbind, mie Îmi plac mai mult negrii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
În scaun, cu satisfacția omului sătul. Cu ocazia asta se pricopsise cu vreo două noi pete pe puloverul ce fusese pe vremuri alb, dar chelnerița nu părea deloc dezgustată; din contră, atunci când veni să curețe masa, Îi zâmbi larg. — E drăguță, Tom, am observat eu Încurajator. Și crede că ai o poftă de mâncare sănătoasă. Comandă niște banane caramelizate și-atunci chiar că o să te pui bine cu ea. — N-are culoarea de păr potrivită, spuse el cu părere de rău

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
și unghii verzi, care inspectau stativele de care atârnau haine din materiale sintetice, cu o crăpătură la spate legată cu șireturi, prin care trebuia să se vadă pielea de un alb cadaveric. Unele din ele (de haine vorbesc) erau destul de drăguțe. M-am uitat la niște inele, dar erau atât de multe că era imposibil să alegi. În spatele meu bântuia un vânzător Îmbrăcat Într-un kilt lung până la gambe și un tricou cu Cure, dar nu voiam să-i cer ajutorul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
la cele ale organizațiilor de caritate. Ai fi surprinsă câte poți găsi prin locurile astea. Vine și Andy cu tine? — Când poate. Dar el e mai tot timpul la muncă. Am ridicat o cutiuță de lemn sculptat. — Și asta e drăguță. Pariez că ai acasă un adevărat cufăr al comorilor. Total neașteptat, Fliss zâmbi. N-o văzusem aproape niciodată zâmbind; asta o făcea să pară mai tânără și mai frumoasă. — E OK, răspunse ea aspru. Tare greu e să te desparți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
trebui să faci e să mai dai din când În când pe la mine, să-ți vopsești rădăcinile. Să știi că, În ziua de azi, multora le place să aibă rădăcinile În culoarea naturală. Ți-aș putea face o tunsoare scurtă drăguță. — Atunci, când mă hotărăsc, o să trec pe la tine. — Dacă vrei, ai putea Începe doar cu o simplă tunsoare, Îmi sugeră ea. Aș putea să-ți aranjez puțin părul. — Mersi. Ne mai vedem. Mi-a făcut semn cu mâna, apoi traversă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
glugă și se Încheia cu bocancii de munte. — O, și Încă ceva, Sam, spuse ea. Clienții pe care-i reprezint sunt desigur Înnebuniți după stilul boem, dar n-ar trebui să exagerezi În privința asta, nu crezi? Ești o fată foarte drăguță! Ce rost are să-ți ascunzi silueta? Ieși În oraș și cumpără-ți o rochiță simpatică pentru luni. Consider-o o investiție! Îmi zâmbi aproape matern. Chiar că-mi amintești de fiul meu, zise. Știu eu că voi tinerii aveți părerile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
a făcut Linda? Că te-a reclamat, vreau să spun? — Ce? se Încruntă ea. — Când am vorbit jos, la vestiare, spuneai că o să-i zici lui Derek ce s-a Întâmplat. — Ah, da, i-am zis și a fost tare drăguț. Doar i-am povestit ce s-a petrecut și mi-a cerut să nu-mi fac griji pentru că o să discute cu ea. Deci, n-a fost de fapt nevoie să mă plâng de Linda În mod direct. Găsesc asta foarte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
În mă-sa. Naomi continua să meargă, privind drept Înainte. Speram că totuși acesta nu va fi ultimul său cuvânt. — M-am Întâlnit ieri cu o prietenă de-a ta, la piață, am spus, schimbând tactica de atac. Cath. Tare drăguță. — Mda, Cath e de treabă, Încuviință ea, Încetinind oarecum pasul. Venind din gura lui Naomi, ăsta probabil că era complimentul suprem. — E o amică de-a mea, știi? Vocea a Început să-i sune aproape normal. În vreme ce-mi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
gata. — Noroc! ne-am urat, ciocnind paharele. — Ai dat lovitura cu el, am spus, gesticulând În direcția lui tipul cu pantaloni argintii, care tot mai era urcat pe estradă. Rachel chicoti. — Nu poate să aibă mai mult de optsprezece ani. — Drăguț și coruptibil. N-aș mai scăpa de el după aia. De data asta, am chicotit amândouă. — Ah, am spus, amintindu-mi brusc. Am vorbit cu Brian. Pe urmă, mi-am dorit să-mi ținut gura Închisă. Rachel reveni foarte brutal

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
exclamare Îi punctau conversația tot atât de mult ca de obicei. Nu găsești că e un apartament minunat? Ador stilul lui Duggie! Ți-ai luat de băut? — Am niște punch... — O, măiculiță! Ia-o binișor! Ai prevenit-o, Stanford? — Îhî. — E tare drăguț, nu? mi-a zis ea, conducându-mă prin Încăpere. Dar nu pentru noi, dragă! Însă cred că Duggie are șanse! — Apartamentul ăsta nu se prea potrivește cu statutul lui de asociat la Wellington, am remarcat, iar ea râse. — Duggie e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
lui Devon. — Ce dracu’ crezi că faci? Mă spinonezi pe mine? exclamă ea și a făcut doi pași În direcția mea. Asta e, nu-i așa? Pândești pe lângă casa mea, mă păcălești să-ți fac destăinuiri, amăgindu-mă că ești drăguță și Înțelegătoare... Cum Îndrăznești?! Deși reușisem să-mi păstrez calmul, acum Începusem și eu să mă enervez. Stai așa, i-am spus. Nu te-am păcălit să-mi povestești nimic. Ai făcut asta de bună voie, Îți amintești? Nici măcar n-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]