1,187 matches
-
sânge", "mândră crăiasă, a lumii mireasă", iar personificarea este prezentă în umanizarea mioarei, a oilor,în cântecul fluierelor sau în inegalabila alegorie a morții. Folosirea din abundență a diminutivelor, multe dintre ele la cazul vocativ. "oiță bârsană", "mioriță", "bolnăvioară", "drăguță". "drăguțule bace", "ciobănel", "măicuță", "fețișoara", "mustăcioră" subliniază încărcătura emoțională a textului, accentuează lirismul, dă un spor de gingășie sentimentelor exprimate. Ca și în alte creații populare, se întâlnesc, ca formule specifice, dativul etic ("vor să mi te omoare", "ca să mi-\ omoare
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
al modei din New York. Eram ca un copil, entuziasmată la culme de întîlnire. Cu un zîmbet imens, am mers către el și m-am prezentat: „Bună ziua! Mă numesc Janet și lucrez pentru dumneavoastră, aici, în sediul din Los Angeles!” „Ce drăguț din partea ta”, a răspuns el, apoi mi-a întors spatele și a început să vorbească cu altcineva. M-am simțit ca un gîndac strivit. Evident, nu mă ridicam la înălțimea unei discuții cu el. Teoria des întîlnită, dar - în opinia
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
Eroul din basmul Crai-vișăn [Păun - Angelescu] datorează puterea unei origini animale: este fiul unei vaci negre (de fapt, al unei neveste de preot transformată într-o vacă neagră). Vaca, înjurată de argat, rămâne însărcinată. Ea naște, lângă un vișin "un drăguț de băiat, de-ți venea să-l mănânci". Vaca "și-a lins pruncul", numindu-l Crai-vișăn; "creștea băiatul într-o zi cât alții creșteau într-un an." La fel se întâmplă în Fiul vacii [Oprișan, III]. Când veni sorocul sarcinii
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
acest semn de pe butonul din dreapta?" • Să nu răspundem niciodată cu același compliment. De exemplu: BOB: îmi place jacheta ta, Fred. FRED: Și mie-mi place jacheta ta, Bob. Asemenea aprecieri par superficiale, ca și cum ar fi rostite doar ca să spunem ceva drăguț, ca replică. • Să nu facem complimente în legătură cu lucruri evidente, pentru că în acest caz și complimentele noastre sincere s-ar putea să sune fals. Să presupunem că purtăm o cravată roșie la serviciu. Putem fi siguri că în acea zi cele
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
o ocazie să-mi revăd prietenele și să-mi cunosc vecinii, dar prefer să nu fac chetă la vecini. (Acceptă adevărul și folosește tehnica "discului stricat". ) STAN: Sunt sigur că te-ai descurca foarte bine. Toți vecinii te plac. GEN: Drăguț din partea ta să spui asta, dar prefer să nu fac chetă la vecini ("Discul stricat". ) STAN: Știi, e mai mult ca sigur că nu ți-ar lua decât o oră pe zi. GEN: Sunt sigură că nu mi-ar lua
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
lumină și în El nu este întuneric. Dacă zicem că avem părtășie cu el, și umblăm în întuneric, mințim, și nu trăim adevărul. Dar dacă umblăm în lumină, după cum El însuși este în lumină, avem părtășie unii cu alții.” Păi drăguțule, Iahwe al vostru stă numai în întuneric și pucioasă, iar de lumină nici vorbă, ea vine din bolovanii plini de flăcări care îi aruncă pe nări. Recunoaște că scorneala lor nu este cunoscută chiar printre ivriți, iar de Nea-muri nici
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
fost distrusă. Metoda alegoriei practicată de Filon în interpretarea Scripturii a fost preluată de Clement și Origene pe care au introdus-o în tradiția creștină considerînd că o in-terpretare literară a scrierii nu este demnă de Dumnezeu! Se putea altcumva drăguților la ce grozăvii sînt descrise în pretinsele voastre scrieri sfinte, drept fapte dumnezeiești ale lui Iahwe cel întunecat? Puțin din opera lui Origene s-a păstrat prin traducerile lui Rufin și Ieronim. Concepția lui teologică era o îmbinare a tuturor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ar fi petrecut ceasuri plăcute în tovărășia lui Jupân Dumitrache, la un pahar de vin, ori la o sindrofie, cu el, cu Zița și Veta..."; aserțiunea își păstrează valabilitatea, chiar dacă aprecierile autorului față de propriile personaje sunt contradictorii: "Uite-i ce drăguți sunt!" versus "Îi urăsc, mă!" În imaginarea celebrului personaj Rică Venturiano, Caragiale a avut în memorie atît experiența ziaristică a lui C. A. Rosetti la ziarul Românul unde "inventează vestitul său limbaj italo-macaronic" cît și propriile sale aventuri de tînăr
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Giurescu, refugiat politic în SUA, lansează cartea The Razing of Romania's Past în care condamnă demolarea monumentelor istorice și de artă în România, menționând și numele celor care s-au pronunțat prin memorii împotriva acestor demolări: D.M. Pipidi, Vasile Drăguț, Radu Popa, Răzvan Theodorescu, Virgil Cândea, Andrei Pippidi, Aurelian Trișcu. Ei se alătură astfel lui Gabriel Andreescu, Petre Mihai Băcanu, Ana Blandiana, Doina Cornea, Radu Filipescu, Dorin Tudoran, care nu încetau să protesteze, fiecare în felul său, împotriva unui regim
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
și doi feciori di lele fărmecați, doi lîngăi ce li pute botu a lapte?... N-avem noi nevoie di domn muntean, munteanul îi om viclean; nu-i ca moldoveanul, ortoman, și dănos la mână și la suflet fălos... Hai! voinici, drăguții mei, dați năvală de mi-i prindeți și mi-i legați colea cot la cot să-i ducem poclon lui Ioniță-vodă, ca doi berbecei di Armindean! . - Câni nerușinați, liftă rea!... strigă Chiajna, spumegând deturbare; dar Dumbravă nu-i dete vreme
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Johannes Gantschow, București, 1946 (în colaborare cu Nora Marian); Franco Ciampitti, Minutul nouzeci, București, 1942; Gian Dauli, Căruțe în noapte, București, 1942 (în colaborare cu Eugen B. Marian), Frescolino, București, 1943 (în colaborare cu Eugen B. Marian); Horst Wolfram Geiszler, Drăguțul Augustin, București, 1942; K. J. Benes, O viață furată, București, 1943; Eric Knight, Cine pierde, câștigă, București, 1945; Nevil Shute, Pastorală, București, 1945; John Steinbeck, Tortilla, București, 1945 (în colaborare cu Eugen B. Marian); Vicki Baum, Marion, București, 1946 (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288022_a_289351]
-
la ureche Lui, bunicu, o lulea C-a pierdut-o sărăcuțu... Poate-aduci vreun os lui Cuțu Poate ai vreo acadea? Lui Dănuț cel mititel, Care plânge-n copăița Să-i aduci un covrigel Noapte bună! Niculiță. Brăduleț, brăduț Brăduleț, brăduț, drăguț Ninge peste tine. Haide, hai în casa mea, Unde-i cald și bine. Pom de Crăciun te fac O, ce bucurie Cu beteala am să te-mbrac Și steluțe-o mie. Și fetițe și băieți Bătând din mânuțe, Ți-om
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
emisă și primită de Grigore Nandriș (1946-1967), îngr. și pref. I. Oprișan, București, 2000. Ediții: Documente slavo-române din mănăstirile Muntelui Athos. 1372-1658, București, 1936. Traduceri: Mihai Choromanski, Gelozie și medicină, București, 1935; Wladyslaw Podlacha, Pictura murală din Bucovina, pref. Vasile Drăguț, introd. Mabel Nandriș, București, 1985 (în colaborare cu Anca Irina Ionescu). Repere bibliografice: Repertorium bibliographicum in quo continentur opuscula Gregorii Nandriș, I-II, Londra, 1961; Constantin Sporea, Profesorul Grigore Nandriș (1895-1968), „Revista scriitorilor români” (München), 1967, 7; Petre Popescu, La
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288351_a_289680]
-
cuprinde termeni familiari lui Eminescu, care nu au rămas Însă În limba literară: „fameni”, „noptoasă”, „clocotindă” etc. O replică la poezia eminesciană În metru popular - Revedere; s-ar vrea poemul lui Ion Brad, intitulat Marele poet sărac: «Codrule, codruțule, Freamătă, drăguțule, Chiar de noaptea stă să cadă Și-s troiene de zăpadăCă aici la noi În țară Bate vânt de primăvarăă (Ă) Codrule cu râuri line, Noaptea trece, ziua vineă Noi din tineri cum pornim Tot mereu Întinerimă.» (Ion Brad, Marelui
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
el cel puțin douăzeci de pfunduri, Marea Trăpașă, superba dilie din saună, Firfirică, irezistibilul acroșeur, apucații din sabatul de sîmbătă, cu fata și băiatul scandînd aiurit inky-dinky parlez-vous, Pip-Narcisa însăși da, iată-i pe toți aici, da, acuma-i știu, drăguții de ei, progeniturile mele din seria "Nocturne", care ieșeau în lume în septembrie și care, săptămînă de săptămînă, m-au acaparat, m-au scos din marasme și smîrcuri adunate, drăguții, unii din ei ca vai de ei, de-abia ținîndu-se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
da, iată-i pe toți aici, da, acuma-i știu, drăguții de ei, progeniturile mele din seria "Nocturne", care ieșeau în lume în septembrie și care, săptămînă de săptămînă, m-au acaparat, m-au scos din marasme și smîrcuri adunate, drăguții, unii din ei ca vai de ei, de-abia ținîndu-se pe piciorușele lor de spiriduși hrăniți cu aer, dar dănțuind, dănțuind, să-mi facă mie plăcere, și alții și alții, halebardierii, artificierii subiectelor parșive, scumpii de ei, hi-ha, hi-ha, beee
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Armeană, un mic loc de parcare al unei televiziuni locale. Cît e ziua de lungă, băieții de băieți (cu aparate sau fără) își încearcă alarmele mașinilor. Scenariul e același: alarmă, după care toți, în cor: hă, hă, hă, hă, hă... Drăguții de ei, inteligenții! Nu aud, notează din Berlin pentru România literară Ioana Pârvulescu, deloc telefoanele mobile și nu aud oamenii vorbind cît mai tare la "Handy", pe străzi, în autobuze, în trenuri. Distracția asta pare să fi rămas pe seama elevilor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
iată, hipnotizată letal de veneticul ăsta cu aer hușchit-crunt-cărunt. Treptat însă, totul reîncepu să miște. În debit de Bahlui, dar să miște. Și cei ce, la patru ace partinice, îl firitisiseră pe răzgîiatul frescar, și bunii cîrcotași ai scrisului diurn, drăguții de ei, dar și piloșii fripturiști ai aceluiași scris, într-un cuvînt și tămîioșii, și clevetitorii, cu toții s-au tranchilizat și s-au întors într-ale lor. Cînd și-au dat seama, în sfîrșit, că schelele zurbavnicei fresce sînt deja
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
venerat în obișnuitul bis. Și cînd te gîndești că sala nici n-ar fi observat... neridicarea capacului. Extrapolînd în același cîrcotaș puseu primăvăratic să trecem subit la altceva. Nu ați uitat (cei care de obicei nu uitați) cum a amenințat drăguțul de Hrușciov plenul ONU: cu pantoful. Nu mergem pînă acolo unde mersese Păstorel, apropo de parfumul emanat de cizma ostașului sovietic eliberator (factor agravant în înfundarea pușcăriei de către glumețul epigramist), dar nimic nu ne împiedică (cu atît mai puțin, azi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
chenzinele pe scaun!; de ce nu s-ar consuma în edulcorate divagații enciclopedice, în galante exerciții stilistice, fie ele chiar în rubricile personale ale unor ziare care, culmea, în compartimentele lor forte duc o luptă crîncenă cu puterea mafiotă la zi!; drăguții de ei, esteții (bine hrăniți de buget), iar unii beneficiind și de recentele indemnizații de merit (pe fățișe criterii politice)!; - spirite realmente distinse, rezistente la vocea de sirenă gîjîită, se trezesc brusc miruite, și ele, la Cotroceni, zîmbind ingenuu camerelor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
liniște mare. O fi aparentă sau reală? Nu știu". Ce nu știa Tell, la 1890, aveam s-o știm noi, mai tîrziu, citind cursul scurt al bolșevicilor, în care e trecut și momentul cînd în "liniștita" colonie rusească se ivea drăguțul nostru Lenin, sub chelia căruia clocea deja meningita revoluției. Chiar dacă n-am prea înțeles ce-i cu nifiliștii helveți, să trecem la Drama din amor cu care ne și așezăm sub titlul paginii, Iadul casnic. Camil Brukel, amant tînăr, de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu aer general. Într-o țară în care, slavă domnului, palierul de sus al artelor vizuale a dat, nu o dată, tonul mondial! Și pentru ca șfichiul francez să nu sufere total nici chiar în bietul talcioc cineva scosese pe tarabă portretul drăguțului monstru Brejnev (eu fiind,de altfel, singurul care știam, acolo, în acea amestecată lume, că pentru români, figura mongoloidului nu fusese defel o glumă...). Revenind la ancheta (artistică) de pe trotuar, mă întreb de ce moderatorul emisiunii nu i-a avut în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un lipom cît un cartof sub perciunul stîng... Și mai semăna totul cu promiscuitatea veselă din mai toate peliculele ce se toarnă acum de juni cineaști, încîntător de vocalizanți, încît... Și-l mai văzusem în sală (se putea!) și pe drăguțul de lider al artei alternative locale... Ieșind așadar în autentic frumoasa înserare, mă salvam, iată, de căderea într-o nedorită fandaxie. Nereușind, of, nereușind (... s-o ia de obsesie!) desprinderea totală de morbul vineției sinteze. Era de plecat, nu?, chiar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vi s-a întâmplat în spital. Lăsați lucrurile în voia lor. Pacienta - Cred că mi-au transmis într-adevăr un sentiment de teamă, acești doi medici și modul lor de a-mi comunica informațiile, de a veni împreună. Totuși, erau drăguți, cuvintele lor erau liniștitoare, foarte amabili dar simțeam... Terapeutul - Hum, hum... Pacienta - (Liniște). Si apoi eram foarte singură. Soțul meu era plecat pentru moment. Poate este vina mea că mi-a fost atât de teamă încât am interpretat totul greșit
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Marius Chicoș Rostogan, cel care adoptă și experimentează cu entuziasta aprobare a inspectorilor la fel de ,,competenți", noua metodă intuitivă, ținta satirei caragialiene, dezvăluită ca pandant al ironiei subiacente: Profesorul: Și cine era Traian? Elevul: El era om bun! Profesorul (emoționat): Bun, drăguțul de el! Zic zău lui Dumnezeu, bun!... Și cu cine s-a bătut el? Elevul (brav): Cu turcii! Profesorul: Pe dracu! Că-z unghe erau turcii până atunci în Europa... Mai târziu doară s-or descoperit turcii... (Puternic): Cu dacii, mă
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]