1,418 matches
-
trustul ziarelor centrale de partid”, ajungând adjunct la Scînteia și, în ultima perioadă a dictaturii, membru în comitetul central, a desființat literalmente romanul, artistic și mai ales politic, subliniind ne-atașamentul autorului la „regimul nostru”, ca și accentele sale vădit dușmănoase. Cum avea s-o facă, câțiva ani mai târziu, Titus Popovici, „doborând în flăcări” romanul Bunavestire!Ă; Aurel Martin, critic literar ardelean, directorul Editurii Albatros și fidel, slugarnic comentator la ordinele și „sugestiile” secției de propagandă și cultură a c
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
aflu peste trei decenii din actele descoperite de cei doi istorici de la Dosarele istoriei, Ceaușescu însuși, în stenograma excluderii mele, urma „să mă apere” față de unii tovarăși mai radicali, precum Pană, Constantinescu-Iași și alții, care voiau să-mi aplice eticheta „dușmănos” - Ceaușescu însuși subliniază faptul că m-am „esprimat” doar negativ la adresa acestor „Teze...”, și nu criticasem întregul mod și aparatul comunist de conducere. Deci... cu puțin curaj și cu o minimă solidaritate, colegii mei, prestigioși și orgolioși „maeștri ai culturii
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
care ne trimiteam „semnalele” unei „noi arte” - care avea, ciudat, „doar” ambiția de a fi „cea veche”! -, mediul era încă confuz, traversat de dâre groase de cenușă și zgură, chiar de focare de dogmatism sovietic, realist-socialist, de artă falsă, propagandistică, dușmănoasă față de orice „artă burgheză”, de fapt, față de orice artă care-și declara primatul estetic. Și, cum o mai spuneam, lupta noastră nu a fost nici pe departe atât de simplificată cum au văzut-o - și au vrut neapărat s-o
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cu sabie și foc, în chipul cel mai jalnic, cu o puternică oaste de moldoveni, în unire cu turci și tătari, popoare foarte sălbatice. Și prădă așa de mult în lung și în lat și atât de vijelios, încât furia dușmănoasă pătrunse până la Canciuga și, până la râul Visloc și, trecând și peste Leopole, o cetate foarte bine întărită, dărâmă și arse Premislia, Radimno, Iaroslavia, Prevorsko, Prochinik și alte foarte multe orașe, așa încât mari grămezi de pradă trebuie să fi adunat, ca
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
hegemonie germană”. De aici decurge explicația că intrarea României în război, atât de prost văzută de Rusia, avea, darul de a încurca realizarea unor astfel de proiecte. Un fapt bine cunoscut care dovedește poate, în modul cel mai pertinent, intențiile dușmănoase ale Rusiei țariste față de România, este felul în care „aliatul” rus a „colaborat” cu Armata Română în luptele pentru apărarea teritoriului național, mai exact a apărării statu-quo-ului teritorial al României, conform cu înțelegerile din 1914. Angajarea României în război numai contra
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de complot împotriva statului sovietic; în același document, fără nici un drept și fără nici o motivație pertinentă, guvernul sovietic hotărăște “confiscarea” Tezaurului românesc depus spre păstrare la Kremlin, anunțând cu cinism că el va fi restituit “în mâinile poporului român” !?! Poziția dușmănoasă a Rusiei sovietice s-a manifestat fără întrerupere: intervenții armate în Basarabia mergând până la arestarea mai multor membri ai guvernului recent proclamatei Republici Democrate Moldovenești independente (la 24 ianuarie 1918) și înverșunata acțiune subversivă contra acestui stat, considerat de bolșevici
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cursurile și se țineau lucrările practice, de o bibliotecă cu mai multe tratate din materiile de bază, aduse de Negură și traduse de el din germană și franceză, și are în continuare studenți. Dar, față de acest succes, Epitropia continuă acțiunile dușmănoase, i se retrage spațiul, se retrage bugetul secției de spital unde lucrează (chirurgie), i se transferă personalul de clinică; se adună, probabil, și alte persecuții, pentru că anul III, pentru care erau pregătite materia didactică, materialul informativ, laboratoarele, nu mai poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
unele, provocate de lezarea unor interese materiale ale corpului medical ieșean sau de confruntări partinice, am amintit. Cele mai dificile lupte în care s-a angajat primul decanat și primul nucleu de consiliu a fost provocat de ostilitatea manifestă, chiar dușmănoasă, întreținută de Facultatea de Medicină de la București. Susținută de guvernele succesive, Iașul a fost tratat ca o favoare acordată unei provincii și de importanță secundară. Nu este locul să insistăm asupra acestor mizerii pe care a avut să le înfrunte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
arestare pentru 60 de zile, timp în care a fost supus tuturor torturilor materiale și mai ales psihologice. Mai ales, culpabilizarea inventată, delict de uneltire contra ordinii sociale, dădea câmp larg de investigare și răzbunare oamenilor legii... — Arată anchetei activitatea dușmănoasă pe care d ta ai desfășurat-o împotriva regimului democrat popular din R.P.R!, l-a tutuit de la începutul interogatorului, desfășurat în prima zi a arestării, locotenentul major Mihăilescu Gheorghe, care îi semnase actul de arestare. — Eu nu am desfășurat
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
semnase actul de arestare. — Eu nu am desfășurat nici un fel de activitate împotriva regimului democrat popular din R.P.R., a răspuns fără șovăială poetul. — Răspunsul dumitale nu corespunde realității deoarece din materialele ce le posedă ancheta reiese că ai desfășurat activitate dușmănoasă regimului din R.P.R., fapt pentru care ancheta revine și îți poruncește: arată adevărul ! — Arătând mai sus că n-am desfășurat nici un fel de activitate dușmănoasă regimului din R.P.R. eu am declarat adevărul, și-a susținut punctul de vedere cel interogat
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
nu corespunde realității deoarece din materialele ce le posedă ancheta reiese că ai desfășurat activitate dușmănoasă regimului din R.P.R., fapt pentru care ancheta revine și îți poruncește: arată adevărul ! — Arătând mai sus că n-am desfășurat nici un fel de activitate dușmănoasă regimului din R.P.R. eu am declarat adevărul, și-a susținut punctul de vedere cel interogat. Cum omul anchetat, i se părea ofițerului un bătrânel mai mult dezorientat și speriat decât un personaj periculos ordinii sociale, cu experiența pe care o
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
o avea în astfel de cazuri, l-a făcut pe poet, încet-încet, să admită și să consemneze: Față de cele obținute, anchetatorul, chiar nemulțumit, îl punea pe învinuit să încheie: „Declar că în afara celor declarate n-am mai desfășurat altă activitate dușmănoasă regimului din R.P.R”. Avea el ce avea cu... activitatea dușmănoasă ! La al doilea interogatoriu anchetatorul a rămas nevoit să accepte răspunsuri de genul: „La început între noi - V. Voiculescu și Alexandru Mironescuau fost simple relații de cunoștințe, apoi au
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
încet-încet, să admită și să consemneze: Față de cele obținute, anchetatorul, chiar nemulțumit, îl punea pe învinuit să încheie: „Declar că în afara celor declarate n-am mai desfășurat altă activitate dușmănoasă regimului din R.P.R”. Avea el ce avea cu... activitatea dușmănoasă ! La al doilea interogatoriu anchetatorul a rămas nevoit să accepte răspunsuri de genul: „La început între noi - V. Voiculescu și Alexandru Mironescuau fost simple relații de cunoștințe, apoi au devenit mai strânse, după 1954-1955 stabilindu-se legături de prietenie” ; iar
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
a privit încruntat pe fiecare și a intrat în... deliberare. Imediat apoi a cerut evacuarea sălii. Motivul? Secretul Statului! S-a aflat mai târziu că întreg procesul a fost o parodie, în dauna acuzaților. — Susnumitul este bine cunoscut ca element dușmănos al clasei muncitoare din U.R.S.S. prin scrierile sale din perioada celui de al doilea război mondial, în versurile sale a elogiat războiul criminal dus împotriva Țării Sovietice, astăzi prietene! și-a început procurorul acuzarea în cazul poetului V. Voiculescu
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
mine, pentru propria mea mulțămire, pentru că în această muncă singuratică și neinteresantă uitam neajunsurile vieței și îmi găseam liniștea cătră care năzuie sufletul meu. În lumea ce-mi cream, singur îmi era îndemână, mă simțeam fericit; eram, departe de atmosfera dușmănoasă din lumea aievea; trăiam zile ticnite cu ochii pe hârtie, cu gândul în nori, de unde mi se înfățoșa omenirea nu cum este, ci cum doream să fie. Acesta-i marele bine ce am cules din peregrinările mele în plaiurile înflorite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cocoța. 174 Înalta societate (engleză). 175 Priveau cu binoclul. 176 Tur de forță (franceză). 177 Doamne (engleză). 178 Pariu. 179 Cocoțat. 180 Zdruncinați. 181 Trăsură închisă. 182 Șindrilă. 183 Ațâțați, stârniți. 184 S-a potolit. 185 Abruptă, piezișă. 186 Nemiloasă, dușmănoasă. 187 Umbrelă. 188 Vârfuri (de munte). 189 Gesturi. 190 Paznici ai granițelor, la munte. 191 Orientare. 192 Surprize. 193 Cinci bani marele turc! (franceză) 194 Instrument muzical oriental. 195 Afacere bună. 196 Prinț. 197 Saftea (la cumpărături). 198 Prăjini. 199
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
o grămadă de moloz. Fosfații ajung Îngrășăminte. Nu mă leg de necesitatea acestora, mai ales În ultimele două secole, de când evoluția demografică a devenit, dintr’o linie aproape orizontală, una aproape verticală. E vorba doar de exemplul unei tehnologii improprii, dușmănoase mediului. Roca fosfatică nu e În sine accesibilă plantelor. Pentru asta, fosforul trebuie solubilizat, adică separat de calciu și legat de amoniu. Treaba asta o face acidul sulfuric, produs evident din sulf. După care, sulful, ajuns sulfat de calciu, adică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
în starea înapoiată în care se găsește, ci pentru a-l cultiva... Vrem să-l ridicăm pe sătean la înălțimea epocii lui" (împreună cu întreaga societate în care trăiește) (42, p. 48). După opinia sa, nici săteanul nu avea o atitudine dușmănoasă față de cultura evoluată a orașelor. Oricum, după cum s-a văzut din fragmentul citat mai sus, cultivarea patrimoniului rural urma să se facă în spirit critic; nu totul putea fi acceptat pentru simplul fapt că era o expresie a tradiției. Stanciu
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
total nepericuloasă pentru alte țări și popoare. În jurul acestor noțiuni s-au purtat multe discuții, unele drepte, altele nedrepte, unele obiective, multe însă subiective, bazate pe interese meschine. Ca în toate domeniile, și în domeniul naționalismului au existat manifestări extremiste dușmănoase și condamnabile. Nu este drept însă ca pentru unele manifestări izolate sau specifice unei perioade limitate în timp și spațiu, de exemplu într-un război, să se arunce oprobiul asupra frumosului sentiment de iubire de neam și țară. Și în cadrul
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
nu le-ai cercetat și admirat pe acestea?” Către finalul ședinței, s-a mai ridicat un revoluționar turbat și a strigat cu furie: „Și mai sunt desigur mulți alții care s-au ascuns, s-au sustras vigilenței noastre, care, deși dușmănoși, s-au abținut de a se manifesta public, ca de exemplu” - și căutând cu ochii de jur împrejur, și-a oprit privirea pe un coleg modest și liniștit care stătea cuminte în banca lui, a întins degetul spre el și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
savura libertatea, cunoașterea, lumina și toate binefacerile civilizației moderne. Cât am fost privit ca un turist, toți mi-au zâmbit prietenos. Când au aflat însă că vreau să mă stabileasc alături de ei, zâmbetele au disparut, cuvintele au devenit reci și dușmănoase. M-am lovit brusc de zidul rece al nepăsării, neîncrederii, inacceptanței, al invidiei, uneori al dușmăniei, al disprețului, al umilinței. Mi s-a spus adesea că „cel mai prost de la noi e mai bun decât cel mai deștept de la voi
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
despre luptele din Vietnam la care a participat el. Acolo, spunea el, toți purtau nume conspirative pentru a nu putea fi identificați, el de pildă era „Pitt”. Mi-a povestit de condițiile groaznice ale luptelor în jungla sălbatică, fierbinte și dușmănoasă. Un curd, purtător de șalvari, mi-a povestit despre suferințele unui popor care nu mai are drept să trăiască și pe care nimeni nu îl ajută deoarece curzii nu au petrol. Au sperat ajutor de la ruși, s-au apropiat de
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
au trecut de partea turcilor. Alături de Imperiul Habsburgic, aceste puteri doreau să mențină ostilitățile departe de zona Balcanilor și să apere interesele aliatului lor. S-au făcut deci presiuni puternice asupra Belgradului pentru ca acesta să se abțină de la orice act dușmănos. În perioada aceasta, guvernul sîrb era mai apropiat de Franța decît de orice altă putere. Atît Rusia cît și Austria continuau să fie nefavorabile administrației Karagheorghević și s-o privească cu suspiciune. Dat fiind faptul că Serbia nu putea spera
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și deodată s-a simțit mai în siguranță, hai c-o să rezolve ei doi și problema asta, e serioasă chestia, dar o s-o rezolve. -Bă, tovarășul Fanache, știi că până pe întâi trebuia să trimitem un nou lot de deportați, elemente dușmănoase care pun piedici construirii noii orânduiri pe meleagurile noastre. Tovarășul Gârmoci a fost foarte mândru de el însuși cât de frumos întorsese cuvintele „elemente dușmănoase care pun piedici construirii noii orânduiri pe meleagurile noastre“. Expresia asta o întâlnise în ziarul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
tovarășul Fanache, știi că până pe întâi trebuia să trimitem un nou lot de deportați, elemente dușmănoase care pun piedici construirii noii orânduiri pe meleagurile noastre. Tovarășul Gârmoci a fost foarte mândru de el însuși cât de frumos întorsese cuvintele „elemente dușmănoase care pun piedici construirii noii orânduiri pe meleagurile noastre“. Expresia asta o întâlnise în ziarul Scânteia și o învățase pe de rost, hotărât s-o folosească și el când s-o ivi ocazia. Și acum, iată, se ivise. Și el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]