1,707 matches
-
Bistrița, lângă Piatra lui Crăciun. La 23 aprilie 1448, Petru voievod îi dăruia Mihului locul unde au fost morile domnești de la Baia ca să își întemeieze mori noi sau steze, dărste și pive. La 22 septembrie 1448, Mihul și frații săi Duma și Tador se pârăsc cu Stan Poiană pentru satul Temeșești, de la gura Studinețului. Câștig de cauză au avut fiii popii Iuga și domnul a pus zavescă 60 de ruble de argint topit, încât, atunci când Stan Poiană și urmașii săi se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
treia Bilava și a patra Sima și fratele său Negrilă. Ștefan cel Mare face în această perioadă două danii: la 5 aprilie 1474, dă satul Anteleștii lui Ion Bulboșii și fratelui său Mihul. La 5 aprilie 1488, domnul dăruia lui Duma pârcălab, fiul lui Vlaicu, unchiul lui Ștefan, un sat și o seliște, care “ne-au rămas de la Vâlcea și de la cneaghina lui Olga”. Este, probabil, vorba despre un caz în care un boier nu are moștenitori și averea lui revine
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sat, s-au dat 38 de privilegii, 21 reprezentând o cumpărătură, 12 întărirea unei proprietăți și cinci danii făcute de domn. Beneficiarii daniilor ar trebui să fie niște oameni mai puțin bogați. La 14 noiembrie 1499, domnul dăruia lui pan Duma Brudur o jumătate de sat. La 11 ianuarie 1495, primea o jumătate de sat pe Bârlad și jumătate din zăgazul de prins pește “pan Petru ușar” și cele două surori ale sale. În aceeași zi, primea jumătate din satul Piscul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al XV-lea se destramă spre sfârșitul secolului, prin împărțirea lor între urmași sau prin vânzarea unor sate, care aparținuseră lui Giurgiu de la Frătăuți, lui Cupcici sau lui Oană Porcul (tendința de polonizare a numelor a făcut din urmașii lui Duma Negru niște Ciornei, adică negrii, din Porcu - Porcovici, iar pentru că la Frătăuți nu se putea atârna un “ci”, s-a făcut Fratovschi). Este și un domeniu foarte mare, acela al lui Stan Procelnic, prezent în Sfatul Domnesc între 1412-1423. Pentru că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu titlul de dvornici- vornici”. Astfel, curtea boierească din Moldova semăna perfect cu castelul unui feudal din Franța sau Germania. Convingerea că au existat asemenea locuri întărite s-a format pe seama unui singur document în care era pomenită cetatea lui Duma Negru. Într-un privilegiu, din 8 octombrie 1462, i se întărea lui Nicoară Sârbescul satele lui, „ocină dreaptă”, de pe Rebricea, în care se menționa: „unde a fost curtea lui Duma Negru, <și> mai sus unde au fost grecii lui Duma
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe seama unui singur document în care era pomenită cetatea lui Duma Negru. Într-un privilegiu, din 8 octombrie 1462, i se întărea lui Nicoară Sârbescul satele lui, „ocină dreaptă”, de pe Rebricea, în care se menționa: „unde a fost curtea lui Duma Negru, <și> mai sus unde au fost grecii lui Duma Negru și mai sus, Drăgești și Borisești și Ț<ibă>nești și Muncei, unde a fost cetatea lui Duma Negru și unde a fost Moișă Filosoful, pe Rebricea, pe care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Duma Negru. Într-un privilegiu, din 8 octombrie 1462, i se întărea lui Nicoară Sârbescul satele lui, „ocină dreaptă”, de pe Rebricea, în care se menționa: „unde a fost curtea lui Duma Negru, <și> mai sus unde au fost grecii lui Duma Negru și mai sus, Drăgești și Borisești și Ț<ibă>nești și Muncei, unde a fost cetatea lui Duma Negru și unde a fost Moișă Filosoful, pe Rebricea, pe care le-a cumpărat Nicoară de la Ilea, fiica lui Popșa și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de pe Rebricea, în care se menționa: „unde a fost curtea lui Duma Negru, <și> mai sus unde au fost grecii lui Duma Negru și mai sus, Drăgești și Borisești și Ț<ibă>nești și Muncei, unde a fost cetatea lui Duma Negru și unde a fost Moișă Filosoful, pe Rebricea, pe care le-a cumpărat Nicoară de la Ilea, fiica lui Popșa și de la fiii lui Moișă, de la Danciul și de la Marușca, pentru 60 de zloți”. În document, curtea nu e confundată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Moișă, de la Danciul și de la Marușca, pentru 60 de zloți”. În document, curtea nu e confundată cu cetatea. Ceea ce înseamnă că nu era fortificată și nici nu ar fi avut rostul să fie, din moment ce era aproape de o cetate. Curtea lui Duma Negru era „unde au fost grecii lui Duma Negru”, iar cetatea lui Duma Negru s-a aflat unde era sălul Muncei, acum satul Poiana cu Cetate, din comuna Grajduri. Se poate ca, pe Rebricea și pe pâraiele din stânga și din dreapta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de zloți”. În document, curtea nu e confundată cu cetatea. Ceea ce înseamnă că nu era fortificată și nici nu ar fi avut rostul să fie, din moment ce era aproape de o cetate. Curtea lui Duma Negru era „unde au fost grecii lui Duma Negru”, iar cetatea lui Duma Negru s-a aflat unde era sălul Muncei, acum satul Poiana cu Cetate, din comuna Grajduri. Se poate ca, pe Rebricea și pe pâraiele din stânga și din dreapta, să fi existat o obște sătească de dinainte de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu e confundată cu cetatea. Ceea ce înseamnă că nu era fortificată și nici nu ar fi avut rostul să fie, din moment ce era aproape de o cetate. Curtea lui Duma Negru era „unde au fost grecii lui Duma Negru”, iar cetatea lui Duma Negru s-a aflat unde era sălul Muncei, acum satul Poiana cu Cetate, din comuna Grajduri. Se poate ca, pe Rebricea și pe pâraiele din stânga și din dreapta, să fi existat o obște sătească de dinainte de întemeiere, care avea o cetate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din dreapta, să fi existat o obște sătească de dinainte de întemeiere, care avea o cetate, adică o întăritură de pământ și bârne. În 1462, această întăritură nu mai avea nici un rost, era doar un reper topografic „unde a fost cetatea lui Duma Negru”. Satele lui Duma Negru erau grupate în apropiere de satul Scânteia, toponimul luând numele de la proprietarul lui, boierul Scânteie. Dovadă că cetatea nu avea nici o importanță o constituie documentul din 1608, prin care Toader Scânteie și fratele lui Mihăilă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o obște sătească de dinainte de întemeiere, care avea o cetate, adică o întăritură de pământ și bârne. În 1462, această întăritură nu mai avea nici un rost, era doar un reper topografic „unde a fost cetatea lui Duma Negru”. Satele lui Duma Negru erau grupate în apropiere de satul Scânteia, toponimul luând numele de la proprietarul lui, boierul Scânteie. Dovadă că cetatea nu avea nici o importanță o constituie documentul din 1608, prin care Toader Scânteie și fratele lui Mihăilă, fii lui Scânteie Bătrânul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
apropiere de satul Scânteia, toponimul luând numele de la proprietarul lui, boierul Scânteie. Dovadă că cetatea nu avea nici o importanță o constituie documentul din 1608, prin care Toader Scânteie și fratele lui Mihăilă, fii lui Scânteie Bătrânul, nepoții și strănepoții lui Duma Ciornei (adică Duma Negru- numele se slavizase între timp, era la modă), vindeau două părți din a patra parte de ocină unde a fost Mândrea, care „să numescu acum Scânteiaștii pe Rebrice”. Această fărâmițare extremă a unei moșii ne demonstrează
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Scânteia, toponimul luând numele de la proprietarul lui, boierul Scânteie. Dovadă că cetatea nu avea nici o importanță o constituie documentul din 1608, prin care Toader Scânteie și fratele lui Mihăilă, fii lui Scânteie Bătrânul, nepoții și strănepoții lui Duma Ciornei (adică Duma Negru- numele se slavizase între timp, era la modă), vindeau două părți din a patra parte de ocină unde a fost Mândrea, care „să numescu acum Scânteiaștii pe Rebrice”. Această fărâmițare extremă a unei moșii ne demonstrează că moșia lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Negru- numele se slavizase între timp, era la modă), vindeau două părți din a patra parte de ocină unde a fost Mândrea, care „să numescu acum Scânteiaștii pe Rebrice”. Această fărâmițare extremă a unei moșii ne demonstrează că moșia lui Duma Negru ajunsese în 1462 în proprietatea lui Nicoară Sârbescul, după aceea în proprietatea boierului Scânteie, iar nepoții lui Duma Negru vindeau două părți din a patra parte dintr-un sat, ca în 1628 să ajungă în stăpânirea mânăstirii Bârnova. Este
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a fost Mândrea, care „să numescu acum Scânteiaștii pe Rebrice”. Această fărâmițare extremă a unei moșii ne demonstrează că moșia lui Duma Negru ajunsese în 1462 în proprietatea lui Nicoară Sârbescul, după aceea în proprietatea boierului Scânteie, iar nepoții lui Duma Negru vindeau două părți din a patra parte dintr-un sat, ca în 1628 să ajungă în stăpânirea mânăstirii Bârnova. Este greu de stabilit valoarea tuturor satelor lui Duma Negru pe care le cumpără Nicoară Sârbescul. Documentul este ambiguu. După
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Nicoară Sârbescul, după aceea în proprietatea boierului Scânteie, iar nepoții lui Duma Negru vindeau două părți din a patra parte dintr-un sat, ca în 1628 să ajungă în stăpânirea mânăstirii Bârnova. Este greu de stabilit valoarea tuturor satelor lui Duma Negru pe care le cumpără Nicoară Sârbescul. Documentul este ambiguu. După enumerarea satelor lui Popșa și Moișă Filosoful, se arată că s-au plătit 60 de zloți, dar în epocă, un sat valora 75 de zloți. În august 1466, i
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
apare în Sfat, pe primul loc, Cozma al lui Șandru, prezent în Sfatul Domnesc încă de pe vremea lui Alexandru cel Bun, Manoil, fost pârcălab de Neamț, prezent și el în Sfatul Domnesc din 1436. Dintre dregătorii fugiți cu Petru Aron, Duma Braevici (al lui Brae), care apare ca primul boier din Sfatul Domnesc înainte de 1457, se întoarce și ocupă primul loc și în Sfatul lui Ștefan cel Mare, din 1460. Se întoarce, din 1459, Stanciul Marele, căsătorit cu Chiajna, fiica lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
8 septembrie 1457). Important este faptul că Sfatul Domnesc este aproape același până în 1467. După bătălia de la Baia și executarea vornicului Crasnăș, va fi numit vornic Isaia, cumnatul domnului. Șendrea, un alt cumnat al domnului, va deveni portar al Sucevii. Duma, fiul lui Vlaicu, va îndeplini dregătoria de pârcălab. La fel Petrică al lui Iachim (Iachimovici), Iachim fiind unchiul domnului, iar cel de-al doilea fiu al său, Vasco, va face și el parte din Sfat. Dumșa postelnicul era nepotul de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel de-al doilea fiu al său, Vasco, va face și el parte din Sfat. Dumșa postelnicul era nepotul de soră al lui Ștefan, iar Clănău spătarul era căsătorit cu Dragna, nepoata domnului. Eremia vistiernicul era căsătorit cu nepoata lui Duma, fiul lui Vlaicu . Hărman, în Sfatul Domnesc, ca pârcălab de Cetatea Albă, din aprilie 1475, se pare că era rudă cu Ștefan, fiind căsătorit cu o nepoată a lui Oană vornicul, al cărei unchi era Stanciul Marele. A fost boierul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Pitic, Șandru de Dorohoi, uciși probabil în timpul luptei de la Baia. Vornic este numit Isaia, cumnatul lui Ștefan cel Mare, în rest sunt prezenți în Sfat toți boierii de dinainte de Baia. În 1470, apar în Sfat Mârza, fiul lui Stanciul, și Duma, fiul lui Vlaicul, care vor face uneori pereche cu pârcălabi de Cetatea Albă și Hotin, Vlaicul și Duma deținând dregătoria de staroste de Hotin. Până la campania din 1476, Sfatul este aproape același. La 28 august 1474 sau 22 mai 1476
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mare, în rest sunt prezenți în Sfat toți boierii de dinainte de Baia. În 1470, apar în Sfat Mârza, fiul lui Stanciul, și Duma, fiul lui Vlaicul, care vor face uneori pereche cu pârcălabi de Cetatea Albă și Hotin, Vlaicul și Duma deținând dregătoria de staroste de Hotin. Până la campania din 1476, Sfatul este aproape același. La 28 august 1474 sau 22 mai 1476, Stanciul și fiul său, Mârzea, sunt pe primele două locuri din Sfat, urmați de Vlaicu și fiul său
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
deținând dregătoria de staroste de Hotin. Până la campania din 1476, Sfatul este aproape același. La 28 august 1474 sau 22 mai 1476, Stanciul și fiul său, Mârzea, sunt pe primele două locuri din Sfat, urmați de Vlaicu și fiul său, Duma, staroste la Hotin. Apare și Arbure, pârcălab de Neamț. Urmează vornicul Bodea, după care sunt Luca și Bălco, pârcălabi de Cetatea Nouă, Gangur pârcălab la Orhei, Negru și Ivașcu, pârcălabi de Chilia. Așadar, din Sfat fac parte boierii care îi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
devreme cu o lună, este de presupus că biserica de la Pătrăuți a fost terminată mai devreme decât cea de la Milișăuți. Dintre bisericile zidite în Basarabia în timpul domniei lui Ștefan cel Mare “nu s-a păstrat nici o urmă”. Și totuși, pârcălabii Duma și Herman de la Cetatea Albă au ridicat o mânăstire în sudul Basarabiei, în 1482. O altă biserică a fost zidită la Chilia, fiind înlocuită de o alta, în secolul al XVII-lea. Și la Tighina a fost ridicată o biserică
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]