2,664 matches
-
ap. 1, județul Timiș. 481. Gadelmaier Elenă, născută la 13 ianuarie 1969 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Opriș Ilie și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 57074 Siegen, Friedrich Wilheimstr. 94, cu ultimul domiciliu din România, Sibiu. Str Dumbrăvii nr. 91, județul Sibiu. 482. Gruber Vasile Eugen, născut la 14 martie 1967 în localitatea Anina, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Pistoi Ilie și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 35236 Wolzhausen, Schelde-Lahnstr. 25, cu ultimul domiciliu din România, localitatea
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
Marcel, născut la 27 iulie 1970 în localitatea Codlea, județul Brașov, România, fiul lui Pop Iordan și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 26757 Borkum, Juliane str. 8, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Vladeni-Ardeal nr. 172, județul Brașov. 71. Dumbrava Mihai-Cristian, născut la 11 ianuarie 1972 în Constantă, județul Constantă, România, fiul lui Ion și Cocorgeanu Leana, cu domiciliul actual în Suedia, 29034 Fjalkinge, Mollehusvagen B, cu ultimul domiciliu din România, Constantă, str. Dragan Scarlat nr. 18, județul Constantă. 72
HOTĂRÂRE nr. 59 din 2 februarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120287_a_121616]
-
România, fiica lui Oltean Vasile și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 34127 Kassel, Tannenheckerweg 5, cu ultimul domiciliu din România, Arad, str. Batiștei bl. 568, ap. 9, județul Arad. 114. Stefanovici Elisabeta, născută la 2 aprilie 1958 în localitatea Dumbrava, județul Timiș, România, fiica lui Borș Mihai și Kajtar Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 85057 Ingolstadt Gustav Mahler str. 15, cu ultimul domiciliu din România, Deva, Str. Progresului bl. C, sc. D, ap. 32, județul Hunedoara. 115. Gliebe Karin
HOTĂRÂRE nr. 59 din 2 februarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120287_a_121616]
-
sectorul 1. 212. Nistor Radu, născut la 24 septembrie 1963 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiul lui Nistor Mircea Iancu și Maria Melania, cu domiciliul actual în Germania, 07407 Rudolstadt Kepler str. 40a, cu ultimul domiciliu din România, Sibiu, Calea Dumbrăvii bl. 17, ap. 122, județul Sibiu. 213. Gentsch Ionela Mirela, născută la 16 august 1967 în Constantă, județul Constantă, România, fiica lui Mirea Cornel și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 06120 Halle/Saale, Heideallee 4, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 59 din 2 februarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120287_a_121616]
-
Bogdan Ion Judecătoria Săliște - Titian Dana - Parchetul de pe lângă - Baldea Georgiana Gabriela Judecătoria Deva - Velicu Victorita - Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani - Kando Gabriela Mirela - Parchetul de pe lângă - Sârb Anca-Elena Judecătoria Orăștie - Sofan Dumitru - Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 - Iancu Ana-Maria București - Parchetul de pe lângă - Dumbrava Dinu-Florin Judecătoria Pitești - Focica Mihaela-Florina - Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung - Austrianu Margarit-Razvan - Parchetul de pe lângă Judecătoria Costești - Stoica Gheorghe - Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea - Oltei Gabriela-Iuliana - Parchetul de pe lângă Judecătoria Drăgășani - Caplea George-Dacian - Parchetul de pe lângă Judecătoria Horezu - Buduluca Cerasela-Mihaela - Parchetul de pe lângă - Dumitrescu Adina-Monica
DECRET nr. 277 din 2 iulie 1997 privind numirea în funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118349_a_119678]
-
România, fiica lui Florea Ioan și Viorica, cu domiciliul actual în Austria, 2513 Mollersdorf, Schulgasse 9, cu ultimul domiciliu din România, Arad, Str. Pădurii, bl. 13, ap. 15, județul Arad. 164. Mircea Nicolae, născut la 19 septembrie 1959 în localitatea Dumbrava, județul Timiș, România, fiul lui Virgil și Elena, cu domiciliul actual în Austria, Linz, Hillerstr. 8/96, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, Aleea Farului nr. 24, județul Timiș. 165. Mircea Ana, născută la 19 august 1961 în localitatea Iernut
HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118610_a_119939]
-
numele uzual care? șesul locul potopit de oameni, zvîrlit în anexe gospodărești, garduri, bătături, ulițe crîncene, izlaz cu iarba tocită, se termină, intră ogoarele, plugul plagă, rana pămîntului, bine se păcălea etimologic cineva dintre latiniști! apucăm pe locuri vălurite, ierburi, dumbravă și cîți copaci bătrîni, dendrolatrule! și ei cu plugăria dau în fiecare an triste priveliști de grîu și porumb! ceață pe deal înălțat, l-a învelit în pas de limax rece, barza din cioc în coadă la stîlpul vechi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
prinde în joc cercurile de cădere de picături, am dublat o garnitură, să fi fost cea de Tîrgu-Neamț, sosită mai înainte, tracțiunea diesel marca "Faur" București pe linie electrificată, oraș peste deal și sub deal, din mal împădurit și din dumbrăvi petice de asfalturi și colțuri de patologie dentară din solul-gingie, "Dumbrava minunată" era paliativ sadovenian, Nichita Stănescu efectul placebo Sadoveanu, stabil în mers cu iluzia de staționare pe șină, CFR 500 oprirea, cariile imobilele plombate contra ploii, pictograme albastre sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
garnitură, să fi fost cea de Tîrgu-Neamț, sosită mai înainte, tracțiunea diesel marca "Faur" București pe linie electrificată, oraș peste deal și sub deal, din mal împădurit și din dumbrăvi petice de asfalturi și colțuri de patologie dentară din solul-gingie, "Dumbrava minunată" era paliativ sadovenian, Nichita Stănescu efectul placebo Sadoveanu, stabil în mers cu iluzia de staționare pe șină, CFR 500 oprirea, cariile imobilele plombate contra ploii, pictograme albastre sub streșini, prima cu o femeie, schema vestimentară specifică, ultima de bărbat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
aproape, ghemuit iar în scurta de piele jerpelită, scaunele în calorifere, încercîndu-le, sînt reci! mobilierul pune în vedetă omul imobil, baloturi de haine și fibre de mușchi încordate în frig, design actul de supraviețuire estetică la mobilier și cugete în dumbrăvile răcori, Semiramide a zis-o, eminescian, cizme, capul pe masă, tu cu pantofi, ți-ai făcut geaca pernă, macină memorie colectivă între pietrele literaturii, povestește tu ce, explică-i anume cum aranja Lăpușneanu capetele retezate pe masă, pînă la un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
țiței în praful marginii de sat, două sonde, comuna Tinca, vechi toate casele, toate mnemotehnică, firul de păr de la peruca ta, observat de aseară, halta Rîpa trei-patru pungi de la "Selgros", le duc într-unul din satele rărite peste dîmburi, halta Dumbrava plastic biodegradabil cînd aruncă sticla pe geam, vernil aprins turla bisericii, ascuțită dă explicații prin gotic, Holod Vest, Holod, ce, ți s-a părut că a trecut greu? păi ești în Bihor deja, da' nu ești la bunică-ta! cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cum am stabilit, tăișul deviat peste coline, ce să întorci din spinările lumii! mașinăria macină în gol, cîmpurile pieptoase la răsuciri de văi și văioage, în cap băiatul Două Vîrtecușuri, numai lăsat din sus pui locul pe trai pămîntesc, cimitirul Dumbrava, Cuca, românii în viață pe partide, Durbacă trecut la conservatori, Toader democrat cu crîșma, noaptea pustiei însorite în energia reliefului, trage la declarat dealuri Cîmpia Covurluiului, cf. Platoul Basarabiei de Nord, simetria Moldovei pe cumpănă NE SV, ploile din douăzeci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de lei pensie, 34 ani de muncă, olane pe acoperiș curb, Cibinul troleibuzul 15, uleiu-i cel mai bun! în loc de talc, i-am dat pempărșii jos de căldură, de la 6 luni îl pun pe oliță! am văzut copii italieni, veneau în Dumbravă, aveau 5 ani cu pempărs, apăi dă-o-ncolo! zece luni, doi ani, munții mărginimii, vara mîncam numai cartofi prăjiți și cîrnați! unde se unește pămîntul cu cerul, sensul cu cuvintele? Orlat, i-au tras în regimentul grăniceresc, morfologia în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
dosul cotierei cu urmă de bocanc, prin semne dai în pantomimă, mă gîndeam să plec în afară, conformismul social veșnic penibilul feminin, bărbatul hrana materialnică este prezentul peste 6-7 ani, peste 10-12 ani și se extinde 6, 7, 8 kilometri, Dumbrava tot, dincolo se fac cartiere rezidențiale, restaurant rotativ, vezi Ceahlăul, făinuț! întorci capul vezi altceva, are masa aia mare pe lîngă gard, ce-ai nevoie de mai mult? doi cîini mari avea, revelion un pachet de 3 zile, deci 10
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
a elevilor de la cursul supra primar a reușit să organizeze o pepinieră de pomi lângă Școala Racova. Tot cu ajutorul elevilor în anul 1942 a plantat în comuna Racova 1,5 ha cu puieți de salcâm împiedicând degradarea terenului, zonă denumită “Dumbrava eroilor”. În toate procesele verbale de inspecție a fost remarcată curățenia localului de școală și a sălilor de clasă, frumos ornate și curate, deși sumele alocate de Comitetul școlar erau mici. Pentru realizarea curățeniei localului de școală o parte din
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
părăsește noaptea și când melancolia se face vers119. Melancolia e o noapte a sufletului 120. Un îndrăgostit cuprins de melancolie vorbește încet pentru că descoperă o plăcere în a-și desfășura gândul 121 spune Stendhal. Și[-s] cu neguri îmbrăcate/ Lac, dumbravă și pădure./ Stele palid tremurânde/ Ard prin negurile sure.// Lumea-n rouă e scăldată,/ Lucioli pe lacuri sboară./ Luna umbrei, umbra lunei/ Se amestec, se-nfășoară122. În Literatură și senzație, Jean-Pierre Richard surprinde starea de melancolie în chiar rotundul miezului său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în imagini derulate vizual-descriptiv: În lacul cel verde și lin/ Resfrânge-se cerul senin/ Cu norii cei albi de argint/ Cu soarele nori sfâșiind 171. Ca întotdeauna, privitorul este situat la marginea lacului, de unde "focalizează" ce se întâmplă de jur împrejur: Dumbrava cea verde pe mal/ S-oglindă în umedul val/ [...] Văd apa ce tremură lin/ Cum vântul o-ncruntă-n suspin/ [...] Văd lebede, barcă de vânt,/ Prin unde din aripe dând172. Chiar și-n amintire, când poetul se visează plutind în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
stufoși, se ridica un mândru palat 193... De-aici înainte funcția de oglindă a lacului o preiau zidurile castelului, construite dintr-o marmură lucie și albă, atât de lucie, încât în ziduri se răsfrângea ca-ntr-o oglindă de argint: dumbravă și luncă, lac și țărmuri 194. Visul eminescian își întinde mrejele-văpaie acoperind realitatea și contaminând-o cu aripa geniului: În aerul nopții Făt-Frumos își spălă fața în baia de lacrimi, apoi învălindu-se cu mantaua, ce i-o țesuse din raze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ca oi de aur,/ Când a nopții întunerec înstelatul rege maur -/ Lasă norii lui molateci înfoiați în pat ceresc, [...]// Mergi tu, luntre-a vieții mele, pe-a visării lucii valuri,/ Până unde-n ape sfinte se ridică mândre maluri,/ Cu dumbrăvi de laur verde și cu lunci de chiparos 259. Mai mult, poetul se obiectivează într-atât, încât descrie mecanismul întreg al stării: Atuncea focu-mi spune povestea a mai frumoasă./ Din el o aud astfel cum voi să o aud (s.n.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
lunei trecea, sfâșiind voalul transparent de nouri albi ce se încrețeau pe dânsul. Noaptea era caldă, îmbătată de mirosul snopurilor de flori ce acopereau cu viața-nfoiată întinderea insulei... dealurile străluceau ca sub o pânzărie diamantină, apa molcomă a lacului ce-ncunjura dumbrava era poleită și, tremurând bolnavă, își răzima din cînd în când undele sclipitoare de țărmii adormiți 307. Comparând cele două atitudini, cea a tinereții și cea a erosului sublimat din Cezara, până într-un punct lacul și insula par a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
această carte, oferită unor "eminenți cărturari luptători întru românitate." Probabil, formularea explică multe. * P rin bunăvoința Editurii "Everest" a apărut o carte absolut surprinzătoare. Se intitulează "Ei, care au scris" și-l are ca autor pe criticul literar ieșean Lucian Dumbravă. Subtitlu: "Din istoria Asociației Scriitorilor din Iași. Documente inedite. Epoca Filialei. Volumul I (1949-1959)". Citești și te întrebi: Doamne, chiar așa să fi fost? Și câtă vreme "actele vorbește", nu-i loc de îndoială. Lectura cărții s-ar cuveni însoțită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cărții s-ar cuveni însoțită de recitirea excelentei cercetări "Sub zodia proletcultismului", de Marin Nițescu (Ed. "Humanitas", 1995), întrucât cele două lucrări se completează fericit: Nițescu a avut în colimator prestațiile publice ale scriitorilor români (cărți, articole, studii etc.), în vreme ce Dumbravă este preocupat de partea complet neștiută a vieții literare, așa cum reiese ea din arhiva unei Asociații de scriitori, în care s-au îndosariat laolaltă chitanțe, deconturi, procese verbale, memorii, puneri la punct, reclamații, delațiuni, atenționări etc. etc. Epoca este aceeași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
O primă sarcină: recrutarea de noi scriitori. Uniunea precizează, în legătură cu alcătuirea fișelor de cadre, că acestea trebuie să conțină informații privind vârsta, originea socială, profesiunea, apartenența politică (în trecut și astăzi) "și eventualele studii". Clar: originea esențială; studiile eventuale. Lucian Dumbravă împarte istoria acestui deceniu scriitoricesc ieșean în două perioade distincte. Prima: perioada directivelor dictatoriale exclusiviste, ideologice, politice, administrative. Despotismul "domniei" lui Mihai Novicov et co. "Reacțiunea" cvasi-permanentă a grupării scriitoricești de la Iași, fățișă ori numai sugestivă. A doua: perioada emancipării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
livezi și de amintiri. A stat cu chirie, apoi și-a ridicat o casă proprie, mare și frumoasă, departe de stradă, cu pomăt și zumzet de albine sus, în deal, în capătul Uliței Ion Creangă, nu departe de acea fermecată Dumbravă minunată, unde-au călătorit și s-au rătăcit micuța Lizuca și prietenul ei, Patrocle. De-aici pleca la vânătoare, în Munții Stânișoarei, ori la pescuit, la iazurile din preajma târgului, pe care le-a iubit și înveșnicit în Nada Florilor. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și strămoșilor săi, Sadoveanu știu și au văzut mulți dintre fălticenenii contemporani cu dânsul Măria Sa a revenit pe Ulița Ion Creangă, s-a suit în deal la Casa și livada pe care le-a stăpânit odinioară, a privit îndelung peste Dumbrava Minunată și spre iazurile din vale, spre Nada Florilor, a privit îndelung și-a oftat. Apoi, a oftat iarăși și a plecat... 3 Cea de-a doua instituție muzeală, care aureolează târgul, devenit în zilele noastre municipiu și care motivează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]