KorAP: Find »[drukola/base=dumnezeu & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...46 47 48 ...592 >

14,797 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230

Poate că de fapt ne dorim ca ucigașul să-și găsească mântuirea. Detectivul este mântuitorul ucigașului. Închipuiți-vă cum ar fi ca Iisus Hristos să vă urmărească pretutindeni, încercând să vă prindă și să vă mântuiască sufletul. Nu ca un Dumnezeu pasiv și răbdător, ci ca un copoi tenace și agresiv. Vrem ca ucigașul să mărturisească la proces. Vrem să-l vedem în imaginile din sala de judecată, înconjurat de semenii săi. Detectivul este un păstor, și vrem ca ucigașul să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
bătălia. Capitolul 28 Omul deschide ușa, și iată-ne în pragul casei sale, Helen și cu mine; eu duc trusa cosmetică a lui Helen, o jumătate de pas în spate, iar ea întide aratătorul, cu unghia lungă și roz, zicând: — Dumnezeule Doamne! Își ține agenda sub braț și zice: „Soțul meu“, apoi se dă în spate. — Soțul meu ar vrea să vă vorbească despre cuvântul Domnului nostru Iisus Hristos. Costumul lui Helen e galben, dar nu galben-rapiță. E mai degrabă galben

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
e altul acum. Eu și Helen o să ne jucăm la nesfârșit de-a v-ați ascunselea. Închipuiți-vă cum ar fi ca Iisus Cristos să vă urmărească pretutindeni, încercând să vă prindă și să vă mântuiască sufletul. Nu ca un Dumnezeu pasiv și răbdător, ci ca un copoi tenace și agresiv. Dom’ sergent deschide capsa de la tocul armei, cu același gest cu care Helen deschidea capsa poșetei, și scoate pistolul. Zice - sau Helen zice, sau zice cine-o fi: — Ce-ar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791

Sper că nu deranjez... De unde știți că am mers la autogară? Alo! ridică glasul Paula, derutată, săltîndu-se din fotoliu. Cine-i la telefon? Radu? se bîlbîie, încurcată de-a binelea, clipind mărunt, să alunge amețeala. Nu, Vlad vine răspunsul. Of, Dumnezeule! exclamă Paula nervoasă, lovindu-și palma liberă de coapsă. Domnule, te rog foarte mult, dacă n-ai ce face, găsește-ți alt mod de-a-ți umple timpul! Tocmai voiam să adorm, am fost de gardă și... Vă rog să mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Acum aș fi fost acasă." Țevile de sub canapea încep să se răcească, iar dinspre geam coboară valul de răceală. Aura se mută pe locul din mijloc, strîngîndu-și blana la piept, cu o ciudă mereu crescîndă că a scăpat cursa rapidă. Dumnezeule mare! exclamă șoferul, răsuflînd ușurat, trăgînd frîna de mînă. Am ajuns la restaurantul Sălcii spune, întorcîndu-se spre interior. Propun să rămînem aici. Pe vîntul ăsta nu se mai poate înainta. Aici, măcar, sîntem la adăpost. De ce n-ai tras mașina

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
pungi de hîrtie. Cu șefa îi spune Mihai. Domnișoara Cristina! strigă femeia sînteți căutată. Imediat vine vocea dintr-un colț îndepărtat al magaziei. Mihai pornește într-acolo. Da, ce doriți? îl întîmpină șefa, cu palmele desfăcute, murdare de făină albă. "Dumnezeule! se miră Mihai. Ce naiba să-i spun?!" A, dumneavoastră... rîde Cristina, recunoscîndu-l. Am adus banii și-am venit să-mi dați revista spune Mihai șăgalnic, încurajat de rîsul fetei. Cristina devine gravă, se uită fix în ochii lui Mihai, apoi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
ai și simțit: incultura nu doare, că spunea Sadoveanu despre prostie dacă ar durea, ai auzi o mulțime de urlete. Incultura, băiete, doare, cînd devine agresivă. De-aceea te iubesc! Băiete, încă două! spune chelnerului care aduce vodca lui Mihai. "Dumnezeule! Cum să mă topesc?! gîndește Mihai cu groază. A trecut la declarații de dragoste; nu-i sănătos..." Luați și paharul ăsta cu apă, s-a încălzit arată Mihai chelnerului spre paharul în care a răsturnat vodca la un moment de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
mă amestecam. Chirurgul șef, bătrînul Tudoriu, care stă băgat într-un fișet, răscolind hîrtii și cărți, aude ultimele cuvinte spuse de Runca și renunță la a mai scotoci, trîntind furios ușa de metal, îndreptîndu-se spre ieșire, exclamînd printre dinții încleștați: Dumnezeii mă-si de meserie, dacă am ajuns să ne pese mai mult de sentimentele colegului decît de viața pacientului! Radu se face că nu aude și-și aprinde o țigară, lipindu-se cu genunchii de calorifer, să poată privi pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Vlad, Dan! le strigă tatăl, plecîndu-se spre ei. Aam! răspunde unul, arătînd cățelușa. Am papa precizează celălalt, cu ochii la cățelușa care mănîncă de zor, așezată în mijlocul unei grămezi albe, de la punga cu lapte praf, molfăind un picior de pui. Dumnezeule!! își duce bărbatul mîna la frunte. Ce-i, dragă? se interesează soția. Uite ce-au făcut... Te-am rugat doar să-i supraveghezi un pic... Am. Papa, papa se bucură copiii de izbînda lor, fericiți că pentru cățelușă a mînca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
rog !... încearcă să-l tempereze studenta. Lasă-mă! se eliberează Lazăr din mîna fetei. Nici măcar ceai chior n-o să mai avem peste o oră. Fă o nouă convorbire cu autogara, altfel crăpăm aici! Alo, alo! bate șoferul în furcă. Ce Dumnezeu! se uită el de-a lungul firului. Alo, alo ! Alo!!... De afară se aude cum vîntul învăluie zăpada, izbind-o în ferestre și sub streașină. Cred... îngînă șoferul cred că se face undeva un contact, sau s-a rupt firul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
fi fost Camelia în țară, să vină la premieră, nici nu știu cînd pot avea nevoie de-o pilă, chiar dacă n-aș fi condus-o la hotel, că eu nu-s nea Toader, să dau prin băț. În rest, ceilalți... Dumnezeii mamei lor !..." Intră în cabina telefonică de lîngă parc și-l sună pe Ion: Spune-mi, te rog, cum îl cheamă pe colegul tău de facultate, care lucrează în centrala telefonică; vreau să-mi înlesnească o comandă urgentă cu restaurantul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
de pe petalele bujorilor din fața casei, Maria scoate un țipăt înfundat, născut din sublimul plăcerii, ca un geamăt de durere ori de extaz și se repede în sus, cu o mișcare scurtă, de fiară lovită mortal. Pregătit, Mihai așteaptă loviturile palmelor. Dumnezeule mare! șoptește Maria tremurînd toată, ca de friguri, făcînd o jumătate de pas, pînă lîngă Mihai, căutîndu-i gura cu înfrigurare. Și tu ești ca un blestem, și tu... îi șoptește, rupîndu-se o clipă din sărut, învăluind privirea lui Mihai cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
de la uzina din Iași), călcînd peste ura și dragostea ce i-o purta. Sînt Maria Bujoreanu, fosta dumneavoastră profesoară... N-a mai apucat să-i spună că vrea să-l vadă, să-i ceară un sfat. Săteanu a și exclamat: Dumnezeule, unde ești? Vreau să te văd! Le-a întîmpinat un bărbat matur, cu semnele oboselii vizibile pe față, corect îmbrăcat, sigur pe el, siguranță ce o transmitea și celor din jur, care nu avea comun cu tînărul venit în locuința

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
a continuat el gluma, intrînd. Vedeți ce bine ne împăcăm a arătat spre copilul din brațele sale, mic cît o păpușă, cu ochii mari, speriați, îndesat cu totul în gulerul brumăriu al aceleiași haine din șiac de acum trei ani. "Dumnezeule, exiști cu adevărat?! Și dacă exiști și pretinzi că ești "bun și de oameni iubitor", de ce-ți bați joc de mine?" s-a întrebat Maria cu groază, simțindu-se atunci, pentru întîia oară, înfiorată profund de gîndul că fetița

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-l acoperă pe Mihai cu cearșaful pînă peste ochi: Am să-ți spun eu cînd mă poți privi. Supus, Mihai acceptă. O simte cum pășește peste el și o aude îmbrăcîndu-și hainele. Osteneala nopții precedente, nedormită, vodca băută cu Maria "Dumnezeule!, m-am jurat că nu mai vreau complicații" -, cafeaua, cele două pastile amare iar acum, toată povestea asta, cu Cristina, se învîrt în capul lui, ca într-un dans halucinant, în care se simte antrenat cu totul, dîndu-i senzația că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
ar putea să rămînă la spectacol, mîine. La șapte jumate e premiera, da? Absorbit de un gînd, Mihai uită să mai răspundă. Bea toată cafeaua din ceașcă, apoi privește lung ceasul de la mînă, scoțînd un fluierat tărăgănat, ca un vaiet: Dumnezeule! E aproape opt... Lasă slobode cîteva înjurături, spre stupefacția tînărului din fotoliu, care, intimidat, roșește tot, stingher. Nu pe tine te înjur spune Mihai în graba lui de-a se îmbrăca. Trebuia să fiu la teatru, am vizionare oficială. Ptiu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-s totuna cu actrițe -, ochii, pînă la urmă, le dau de gol; luminițele dinăuntrul lor nu se aprind la comandă, ele există ori ba. Și-n ochii Mariei s-au aprins azi steluțe cînd, sărind din fotoliu, mi-a strigat: "Dumnezeule mare! Și tu ești ca un blestem, și tu...", dar s-au stins brusc, acoperite de durere, cînd a țipat cu sălbăticie. Chiar atît de inuman să se fi purtat bărbatul acela cu ea?! Hm!... Acel bărbat, care e tatăl

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
tocmai cînd îi crapă lui capul de-o idee și vrea să lucreze mai cu sîrg. Ba o dată culmea disprețului pentru munca lui! a venit madama cu cratița cu fasole și i-a răstumat-o peste lucrările lui de Chimie; ptiu!, Dumnezeule! se ia Mihai cu mîinile de păr cred c-o făceam bucăți... Ăsta însă e vorba de inginerul Muraru de la noi, doctor în Chimie o face pe domnul, cu principii de bună creștere, ba mai bănuie că-i pune și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
de dragoste pentru tine. Ori eu am deja promisiunea unei căsătorii, nu-mi pot permite să mă îndrăgostesc. Speram că, scurtînd drumul, ajungînd la actul erotic final, îmi va fi mai ușor să te uit, iar tu mă vei ignora. Dumnezeule! își trece Mihai palma peste frunte, pînă spre ceafă aud bine ori am halucinații?! Încet, te rog! îl temperează Cristina. Bine, Cristina, clătină Mihai din cap să admitem că tam-nesam ai optat pentru actul final, prezidat de nebunie, ca să-mi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
să tremure, gata să riposteze, dar nu mai are timp: întregul sîn a fost cuprins în gura tînărului, pentru ca în final buzele lui să rețină mamelonul, sugîndu-l cu plăcere, uneori prinzîndu-l între dinți, să-l poată atinge cu vîrful limbii. Dumnezeule, ce-i cu mine?! aude Mihai exclamația femeii ca un suspin de deznădejde. Gura lui Mihai se ridică de pe sîn pe piept și lunecă pe gît pînă la ureche, s-o poată acoperi cu buzele, șoptindu-și cuvintele, avînd grijă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244

ar putea ieși dintr-odată din strânsoarea blugilor și a lenjeriei elastice. Ajunsă pe un culoar pe care nu se mai afla nimeni, Carol își desfăcu șlițul pentru ca mâna să i se strecoare înăuntru și să poată pipăi interiorul umed. Dumnezeule! Era acolo, mai mare ca oricând! Să fie oare de vină sensibilitatea exagerată a degetelor, sau grăunciorul chiar crescuse? I se părea ei, sau degetele chiar simțeau că aceasta avea o consistență internă proprie, care îi sugera că nu e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
ce-i de făcut. Trimite pe cineva în seara asta, un individ pe nume Dave. O să mă ducă la un fel de întrunire. Dan lenevise în casă toată ziua, rezemându-și capul de tocurile ușilor și de cuverturile cu model. Dumnezeule, cât putea să o enerveze pe Carol privirea lui mahmură! Niciodată nu o mai scârbise în halul ăsta. Era atât de demoralizant. Și acum ceda în fața mamei sale, accepta să fie evaluat de ea și îi cerea ajutorul. Slăbiciunea i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
cuvântul-cheie aici, pentru că eu mă refer la o sculă cu care să poți fute. Vorbesc despre o bucată țeapănă de țesut spongios, bine irigat, cu o cupolă roșiatică și bombată, din care țâșnește spermă, țâșnește viață: picături dătătoare de viață! Dumnezeule, ce misiune nobilă! Compania bărbaților mi se pare mult, mult mai plăcută, ție nu? Am întrebat, ție nu? — Ba da, categoric. Legătura non-erotică dintre bărbați, despre asta e vorba, nu-i așa? I se mai spune și amiciție. — Da, da

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
mână nevăzută care să tragă sforile, nu există un narator omniscient, care să pândească din umbră personajele. Ce îți spun eu e adevărul. Allah Akbar, știi ce înseamnă asta? Sunt trimisul Domnului. Grăiesc Adevărul - adevărul Domnului. „Nu există nici un alt Dumnezeu în afara lui Dumnezeu.“ Profesorul rostise aceste versete din Coran pe tonul cântat al unui Sahel emancipat. Apoi reintră în pielea personajului pe care i-l stabilisem și își întrebă elevul: — De ce această afirmație pare tautologică? Dar continuă, dându-și singur

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
își lăsase mai jos de genunchi pantalonii călcați la dungă, după care îi scosese de tot. Pentru aceasta, a fost nevoie să se ghemuiască și să-și expună fesierii, luând întâmplător tocmai poziția pe care o avea când descoperise vaginul. Dumnezeule, își spuse el, sper că nu e nimic grav. Deși, ca să fie sincer, o mică parte din el spera să fie suficient de grav. Avea o asigurare foarte bună și așa mai departe... da, ar fi dat orice să poată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]