2,114 matches
-
2 - Import, export 122. "Hortiprod" - Producerea, industrializarea 83,2 Breasta - - Dolj Breasta Breasta - și comercializarea produselor ------ Ș.A. agrozootehnice 68,1 - Prestări servicii 15,1 - Import, export 123. "Agro- - Producerea, industrializarea 42,3 Dunăreni-sat - - Dolj Bistreț industrială" și comercializarea produselor ------ Bistreț Dunăreni - agrozootehnice 39,6 Ș.A. - Prestări servicii 2,7 - Import, export 124. "Agro-Ind" - Producerea, industrializarea 80,1 Craiova Prelungirea km 3 Dolj Craiova Craiova - și comercializarea produselor ------ Caracal Ș.A. agrozootehnice 66,6 - Prestări servicii 13,5 - Import, export 125. "Agricolă" - Producerea
HOTĂRÎRE nr. 266 din 12 aprilie 1991 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni prin reorganizarea unor întreprinderi agricole de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107779_a_109108]
-
6 - Prestări servicii 13,5 - Import, export 125. "Agricolă" - Producerea, industrializarea 130,9 Dăbuleni - - Dolj Dăbuleni Dăbuleni - și comercializarea produselor ------- Ș.A. agrozootehnice 109,9 - Prestări servicii 21,0 - Import, export 126. "Agro- - Producerea, industrializarea 103,6 Măceșu de Jos - - Dolj Dunăreni industrială" și comercializarea produselor ------- Măceșu de agrozootehnice 91,9 Jos - Ș.A. - Prestări servicii 11,7 - Import, export 127. "Agro- - Producerea, industrializarea 64,1 Giubega - - Dolj Giubega industrială" și comercializarea produselor ------ Giubega - agrozootehnice 50,2 Ș.A. - Prestări servicii 13,9 - Import
HOTĂRÎRE nr. 266 din 12 aprilie 1991 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni prin reorganizarea unor întreprinderi agricole de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107779_a_109108]
-
șantiere pentru realizarea în drumuri și poduri comun, în țară sau stră- Cluj inatate, de activități - Grup șantiere din domeniul de activi- drumuri și poduri țațe al societății; Timișoara - importul de materiale, uti- Grup șantiere laje, mijloace de transport, poduri dunărene piese de schimb și produse Fetești informatice; - Secția de uti- - executarea de operațiuni laj greu și privind dobîndirea, valori- transport Fetești ficarea și transmiterea de orice drepturi miniere, mo- biliare și imobiliare, pre- cum și participarea sub orice formă în
HOTĂRÎRE nr. 93 din 4 februarie 1991 privind înfiinţarea unor societăţi comerciale pe acţiuni în domeniul activităţilor de construcţii-montaj, industrie şi servicii din tranSporturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107643_a_108972]
-
staționează sub 12 ore și nu efectuează operațiuni de descărcare, de încărcare sau de transbordare de marfuri sunt exceptate de la obligația depunerii declarației proviziilor de bord. ... (3) În cazurile în care navele sunt obligate, potrivit legii, să oprească în porturile dunărene pentru efectuarea controlului de intrare în țară, chiar dacă nu efectuează operațiunile prevăzute la alin. (2), comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să depună imediat declarația proviziilor de bord. Articolul 16 (1) În declarația proviziilor de bord sunt înscrise următoarele
REGULAMENT din 6 octombrie 1997 de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119340_a_120669]
-
staționează sub 12 ore și nu efectuează operațiuni de descărcare, de încărcare sau de transbordare de marfuri sunt exceptate de la obligația depunerii declarației proviziilor de bord. ... (3) În cazurile în care navele sunt obligate, potrivit legii, să oprească în porturile dunărene pentru efectuarea controlului de intrare în țară, chiar dacă nu efectuează operațiunile prevăzute la alin. (2), comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să depună imediat declarația proviziilor de bord. Articolul 16 (1) În declarația proviziilor de bord sunt înscrise următoarele
ANEXA din 6 octombrie 1997 de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119342_a_120671]
-
la islamism. În ciuda faptului că acest sistem de administrație era în vigoare pe la începutul secolului al XVIII-lea în cea mai mare parte a peninsulei, în anumite provincii periferice și în ținuturile ajunse sub control habsburgic existau condiții diferite. Principatele dunărene ale Valahiei și Moldovei au avut întotdeauna un statut special. Transilvania, Croația-Slavonia și Vojvodina aveau să aibă și ele parte de guvernări separate. În zonele acestea, aristocrația creștină a reușit să-și păstreze o influență dominantă, chiar dacă pe alocuri în
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Mihail. În 1868, după asasinarea acestuia din urmă, domnitor a devenit Milan. Cea de a doua revoluție națională a fost declanșată în Grecia și a atras atenția și simpatia întregii lumi creștine. Rebeliunea a avut două centre: la început Principatele dunărene și apoi partea continentală a Greciei, în special Peloponesul și Rumelia. În ciuda faptului că revolta din ținuturile românești a fost zdrobită, liderii greci au obținut mai multe succese pe teritoriul Greciei propriu-zise. După intervenția puterilor și înfrîngerea Imperiului Otoman în
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
trei protectori Marea Britanie, Franța și Rusia -, care puteau interveni permanent, și chiar o făceau, în afacerile ei interne. După 1856, puterile semnatare ale Tratatului de la Paris din acel an au preluat rolul de protectoare nu numai ale Serbiei și Principatelor dunărene, ci și ale creștinilor din Balcani în general. Odată instituite, guvernele, cu excepția celui al Muntenegrului, au urmat o cale asemănătoare. După modelul instituțiilor din Europa Occidentală, toate au fost dotate cu Constituții: mai întîi Serbia, în 1838, apoi Grecia, în
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
timp, chestiunile naționale deveniseră o problemă majoră în Imperiul Habsburgic. Prin 1815, monarhia stăpînea zone întinse populate în cea mai mare parte de români și de slavi sudici. O populație românească și vorbind firește aceeași limbă ca și locuitorii Principatelor dunărene locuia în Transilvania și în partea ocupată de habsburgi a Bucovinei. Din rîndul popoarelor slave de sud, croații, sîrbii și slovenii aveau o limbă literară comună, dar erau diferiți ca religie. Croații și slovenii, deși catolici, vorbeau limbi diferite. Slovenii
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
anii șaizeci, cînd au fost declanșate marile eforturi balcanice în domeniul acesta, în Europa Occidentală fuseseră deja terminate liniile importante. Primele căi ferate, cele de la Constanța la Cernavodă și de la Varna la Ruse, legau orașele de pe țărmul Mării Negre cu porturile dunărene. Ele au fost construite de companii britanice pentru facilitarea intereselor lor comerciale. Efortul major a fost inițiat în 1868, cînd guvernul otoman a acordat concesionarea construirii unei linii care avea în cele din urmă să lege Constantinopolul de orașele Plovdiv
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și în secțiunile tratatului referitoare la Serbia și la Rumelia Orientală, unde ele îi protejau în special pe locuitorii musulmani ai acestor regiuni. În România, aceste reglementări afectau în primul rînd statutul evreilor. La începutul secolului al XIX-lea, Principatele dunărene nu aveau astfel de probleme cu minoritățile. Populația lor era într-o majoritate covîrșitoare alcătuită din români ca naționalitate și ortodocși ca religie. Situația s-a schimbat însă în a doua jumătate a secolului, cînd evreii ruși s-au mutat
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
reînarmase, în timp ce Franța investise sume mari în construirea Liniei Maginot. În ciuda unei alianțe ferme, francezii nu susținuseră interesele unei membre a Micii Antante. După anexarea teritoriului Austriei și cel al regiunii sudete, Germania deținea o poziție avantajoasă în privința dominării regiunii dunărene. Prestigiul dictaturilor atinsese și el un punct culminant. Ele repurtaseră mai multe victorii în confruntările cu puterile occidentale. Toate guvernele din Balcani erau nevoite să se adapteze noii situații. Echilibrul lor politic intern, precum și politica lor externă aveau să fie
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
surprins guvernul sovietic, care, după cum am văzut, a acționat repede ca să obțină partea din pradă cuvenită prin învoială. Dacă Marea Britanie ar fi încheiat pacea, Uniunea Sovietică ar fi fost izolată. În plus, diplomații sovietici își exprimaseră limpede interesele în zona dunăreană și în Balcani. În perioada Dictatului de la Viena, Molotov a invocat faptul că nu existase un acord anterior și a afirmat că fusese violat articolul III al Pactului. Drept replică, guvernul german a negat implicarea unei chestiuni de interes comun
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Din această civilizație bizantină, aflată la confluența romanității, elenismului și tradițiilor orientale, nu vom evoca aici decît aspectele cele mai specific "europene". Mai întîi capitala: Constantinopol, centru al Imperiului în primul rînd prin poziția sa, la mijlocul drumului între limes-ul dunărean și marginile orientale ale Asiei Mici. Construit, începînd cu 330, de către Constantin după modelul Romei, el este apărat de Teodosius printr-o triplă barieră de ziduri inexpugnabile. Orașul rezumă, am putea spune, întregul Imperiu, în sensul în care el adăpostește
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
de sebastocrator trimisă în aceeași perioadă regelui maghiar de împăratul Mihail VII (1067-1078), într-un moment în care, confruntat cu adversitatea vecinilor săi din Balcani, imperiul grec se străduia să-și îmbunătățească relațiile cu noul stat creștin apărut în Europa dunăreană (cel mai relevant pentru detaliile și demonstrația completă a chestiunii este studiul astăzi clasic al lui G. I. Brătianu, Byzance et la Hongrie, Á propos du récent article de M. Fr. Dölger, "Revue Historique du Sud-Est Éuropéen", XXII, [1945], p.
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
alte prelucrări ideologice, va fi convertită în conștiință naționalistă. Pe agenda politică a acesteia se va înfiripa, după Revoluțiile pașoptiste, programul unionist. Germenii ideii naționale, după ce au încolțit în gândirea Școlii Ardelene, se prelungesc rizomatic pentru a rodi în principatele dunărene, ale căror intelighenții vor prelua sarcina devenirii naționale a românimii. Răzuind toate elementele de detaliu pentru a ajunge la scheletul schematic, geneza conștiinței naționale din mult mai difuza conștiință de neam, urmată de precizarea sa graduală în matricea social politică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ca mijloc livresc dominant de educare în anii 1870 reflectă o adâncire a efectului de secularizare a literaturii didactice românești. Manualele de istorie și geografie păstrează dualitatea asimetrică din perioada precedentă, inversându-i însă ierarhia finalistă. După momentul unirii principatelor dunărene din 1859, pe măsura accelerării eforturilor de construcție a statului-națiune unitar român, scopul primordial al educației preia o finalitate identitară. Religia își păstrează un loc de cinste, însă este relegată pe plan secund de discursul naționalist- identitar căruia îi este
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
p. 55). Figura 3. Producție de carte românească în țările române, 1766-1830 Sursa: calcule proprii după A. Drace-Francis (2006, pp. 76-77, Fig. 1.7 și Fig. 1.8). Axa verticală reprezintă numărul de cărți în limba română publicate în Principatele dunărene și Imperiul Habsburgic Dinamica producției de carte românească de până la Regulamentele Organice, defalcată în categoriile religios-secular, indică același trend secularizant (vezi figura de mai sus). Demnă de remarcat este ascensiunea lentă dar crescândă în ritm constant al tipăriturilor cu conținut
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ediția a patra). Istoricește, Țările Române au evoluat în cadre distincte de statalitate. Numitorul politic comun împărtășit de toate cele trei țări române pe durata secolului al XVIII-lea consistă în statutul lor de state vasale (suzeranitate otomană în principatele dunărene, habsburgică în Transilvania începând cu 1699, respectiv în Bucovina din 1774). În Moldova și Țara Românească, regimurile fanariote instalate în 1711, respectiv în 1716, dincolo de înăsprirea dominației otomane, au precipitat eforturile de centralizare a autorității statale. În special începând cu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
15). Rămas în conștiința istorică românească mai degrabă ca "sistema fatală" care "a supt măduva țării", făcând ca "nefericirea țării rumânești să ajungă la vârf", "veacul de durere" al epocii fanariote ascunde un amplu proces modernizator suferit de societățile principatelor dunărene (Aaron, 1835, pp. xviii, xii). Corectând astigmatismele opticii naționaliste, F. Constantiniu (2011) pledează pentru ideea că "secolul fanariot" (1711-1821) ar putea fi numit, dacă ar fi privit dintr-un alt unghi, "secolul reformelor" (p. 180), ținând cont de amploarea și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cadrul legislativ pentru cele două principate. Scopul Regulamentelor a fost îndoit: de a raționaliza și reforma instituțiile consacrate ale vieții politice românești fără să perturbe ordinea socio-politică existentă și să așeze bazele legislative pentru omogenizarea instituțională a celor două principate dunărene (Hitchins, 1998, p. 203). Inovațiile introduse de Regulamente (cum ar fi de exemplu principiul separării puterilor în stat) nu ținteau la revoluționarea vieții publice, ci, dimpotrivă, la o paradoxală modernizare în cadrele tradiției. După cum remarcă și K. Hitchins, unul dintre
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
revendicări "Unirea Moldovei cu Țara Romănească". Apreciată ca fiind "cununa" tuturor reformelor, unirea principatelor este descrisă drept "cheia bolței fără de care s-ar prăbuși tot edificiul național" (Kogălniceanu, 1883, p. 31). Același deziderat de unificare statală a celor două principate dunărene este exprimat și de documentul redactat de revoluționarii moldoveni V. Alecsandri și A. Russo refugiați la Brașov sub titlul Principiile noastre pentru reformarea patriei, în care unirea Moldovei și Țării Românești completează tabloul cererilor cu caracter social-democratic. Fără să conțină
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în 1777 (Ratio educationis), în Țara Românească și Moldova sistemul public de învățământ este instituționalizat doar în 1831-32, cu ocazia adoptării Regulamentelor Organice. Ieșite din epoca fanariotă și de sub dominația unui învățământ grecesc, Regulamentele Organice specificau pentru cele două principate dunărene obligativitatea educației în limba română (art. 365-366). Fiecare "oraș de căpetenie" trebuia, conform noii "constituții" a principatelor, să înființeze câte o "școală obștească" (Murgescu, 1999, p. 33). Învățământul public a fost organizat prin Regulamentul școalelor publice din Principatul Țării Românești
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unor texte religioase, putem avea o înțelegere mai concretă a cât de infuzată de spiritul religios era educația elementară în școlile din prima parte a secolului al XIX-lea. Geografia Moldovei și a Țării Românești este predată, spre deosebire de istoria principatelor dunărene, care nu își găsește loc în programa școlară. În ciclul gimnazial predomină în continuare istoria sacră și geografia marilor puteri, precum și un pachet de discipline clasice, axate pe studiul limbilor latină și greacă. Datele statistice disponibile pentru situația școlii din
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o modalitate de prezervare a ortodoxiei, una din rațiunile de a fi ale statului fiind aceea de păstrare a adevărurilor religiei răsăritene. Concluzii: construcții segregate de memorii colective românești. În această perioadă a secolului al XIX-lea, până la unirea principatelor dunărene în prima formulă, minimală, a statalității românești, a fost pilonată infrastructura pe baza căreia se va edifica ordinea mnemonică a conștiinței naționale românești. Aceasta s-a înfăptuit prin instituționalizarea progresivă a unui sistem educațional public de masă sponsorizat statal și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]