4,278 matches
-
regulile care exprimă necesitatea integrării și a cooperării sociale. Mai mult chiar, în perioada adolescenței, când predominante devin actele de autonomie a conștiinței individuale (devenită capabilă de a evalua corect și de a asimila valoarea raporturilor de solidaritate și de echitate), sentimentul culpabilității capătă semnificație profundă a abaterii de la acel raport social și conștient între ceea ce ni se cuvine și ceea ce datorăm noi în comunitatea în care trăim, între drept și obligație. Indiferent însă de semnificație, mai simplă sau mai profundă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
relative și nu absolute; informațiile pe baza cărora se face evaluarea trebuie să provină din analiza postului; evaluarea posturilor trebuie făcută de echipe de specialiști, nu de persoane individuale; echipele de evaluare să utilizeze concepte adecvate pentru aprecierile emise (logică, echitate etc.) și să fie consecvente În deciziile de evaluare; prin evaluarea posturilor nu trebuie să se determine niveluri de salarizare, ci să se asigure elemente concrete, obiective pentru conceperea unei grile de salarizare. Pentru evaluarea posturilor, literatura de specialitate prezintă
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
nevoilor umane” (Maslow) Având ca fundal ecuația profitului și „piramida nevoilor umane”, individul face în permanență comparații între alte relații de același tip, între alte alternative de relații, decizând asupra intrării în relație, a menținerii sau a părăsirii ei. Teoria echității (Adams, 1965) stipulează că decizia indivizilor de a continua sau de a ieși dintr-o relație rezultă din compararea echității relației: indivizii decid să continue relația atunci când o percep ca fiind echitabilă în termenii raportului investiție/rezultate; indivizii decid să
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de același tip, între alte alternative de relații, decizând asupra intrării în relație, a menținerii sau a părăsirii ei. Teoria echității (Adams, 1965) stipulează că decizia indivizilor de a continua sau de a ieși dintr-o relație rezultă din compararea echității relației: indivizii decid să continue relația atunci când o percep ca fiind echitabilă în termenii raportului investiție/rezultate; indivizii decid să iasă din relație atunci când relația este percepută ca neechitabilă în termenii raportului investiții/rezultate. Cu alte cuvinte, când indivizii se
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și muncă forțată rezultate pe baza Decretului 153/1970 privind „parazitismul social”, „anarhismul” și orice alt „comportament deviant”. Dezavuarea Legii nr. 5 din 6 august 1978 pe baza căreia se putea desface contractul de muncă pentru „abateri de la etica și echitatea socialistă”. - Susțin modificarea cadrului legislativ prin care să fie înlesnită procedura de acordare a cetățeniei române celor cărora le-a fost retrasă de statul totalitar. - Susțin modificarea și completarea cadrului legislativ privind accesul la arhivele legate de perioada comunistă. La
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și exclude poziția și statutul social; distanța socială dintre individ și grup este mare, există delimitări laxe ale grupului, relațiile dintre indivizi se bazează pe competiție și angajare directă și deschisă în conflict, pe negociere pe baze interpersonale; este promovată echitatea în relațiile dintre indivizi și legitimitatea (legea, drepturile individuale, libertatea de alegere, imparțialitatea, universalismul, criteriul priorității). Alocentrismul caracterizează în special culturile colectiviste: individul acordă atenție identității sociale, relațiilor de rol, se percepe în strânsă dependență de grup, este preocupat de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ca sistem de semne; relația dintre limbă și elementele paraverbale și nonverbale; funcțiile limbii; Reducerea anxietății/incertitudinii Semnele lingvistice; relația dintre semnele lingvistice și utilizatori; Elemente verbale, elemente paraverbale, elemente nonverbale; Comunicarea intrapersonală Comunicarea interpersonală; teorii ale comunicării interpersonale; teoria echității; teoria schimbului; teoria penetrației sociale; teoria reducerii incertitudinii; teoria atracției interpersonale; teoria adaptării interpersonale; variabile care modelează comunicarea interpersonală Comunicarea organizațională Comunicarea publică Comunicarea media Comunicarea interculturală Variabile care modelează comunicarea interpersonală; particularitățile individuale ale vorbitorului (automonitorizarea, autodezvăluirea, trăsăturile de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
4); năzdrăvan (4); rapid (4); viteaz (4); bătrîn (3); car (3); călătorie (3); cursă (3); eleganță (3); fugă (3); ponei (3); potcoavă (3); sat (3); agricultură (2); animal frumos (2); bine (2); blînd (2); călări (2); copite (2); curat (2); echitate (2); fîn (2); forță (2); galop (2); harnic (2); herghelie (2); hipodrom (2); loialitate (2); mamifer (2); mașină (2); mîndrie (2); natură (2); nărăvaș (2); nărăvos (2); nobil (2); plimbare (2); povară (2); prinț (2); puritate (2); sălbatic (2); splendoare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
corect (17); corectitudine (17); avocat (14); minciună (13); nedreptate (13); judecător (11); cinste (9); cinstit (9); aproape (7); bucurie (5); mereu (5); plăcere (5); adevăr (4); credință (4); Dumnezeu (4); judecătorie (4); pace (4); poliție (4); sincer (4); sinceritate (4); echitate (3); egalitate (3); inexistență (3); just (3); mama (3); niciodată (3); onestitate (3); putere (3); tribunal (3); amară (2); balanță (2); bun (2); bunătate (2); bunăvoință (2); curaj (2); curată (2); cuvînt (2); divin (2); drept (2); dreptate (2); egal
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); 0,5 (2); 50 (2); acuprinși; alb; aleargă; Alexandru; de an; aparte; ardei; banană; bucăți; bună; bunătate; cale de mijloc; capăt; carte; cea bună; cealaltă; cine; ciocolată; cîntec; coleg; complementar; conducere; degeaba; destin; disfuncțional; distribuție; doar; în două; dreapta; echitate; egalitate; alter ego; el și ea; eu+tu; eu; făcut; fără; finețe; floare; foarte; forever; frățesc; frățește; gînd; hal; hale; iertare; imperfect; in; instinct; iubi; iubirea; iubita mea; iubitor; împart; împărțeală; împlinire; înger; înjumătățit; nu e întreg; întru; învață; juma
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
blondă; bun; caif; căldură în suflet; cinste; cod penal; cod rutier; conduite; constituția; constrîngere; contravenție; corectă; corupt; cretă; crîmpei; crunt; cunoștințe; da; datorie; decret; degeaba; demn; deputați; destin; dezleagă; deznodămînt; dezordine; dictatură (ascunsă); dicționar; dispreț; doctrine; dogmă; dubioasă; dulce; dureroasă; echitate; educație; exagerare; excepție; fără; fărădelege; floare; foaie; generic; grea; greșită; greutate; haos; important; importanță; incertitudine; incorectă; infractor; instituția; instrument; interdicții; interes; interzicere; inuman; inutil; inutilă; izvor de reguli; încalcă; încălcare; a încălca; încălcarea regulilor; încălcat; de încălcat; încălcări; încătușare; îndemn
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fiind orientate împotriva arbitrariului care domina în materie de impozite în perioada de trecere de la Evul Mediu la epoca modernă și în primele faze de dezvoltare ale epocii moderne. Este normal ca fiecare impozit nou-introdus să corespundă cerințelor, principiilor de echitate, de politică financiară, de politică economică și socială. Aceste principii sunt adesea interpretate de pe pozițiile celor care posedă puterea politică și, drept urmare, sunt aplicate de obicei în concordanță cu interesele acestora. În decursul timpului, prin știința finanțelor, principiile anterior enunțate
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
importului; - exercitarea unei influențe asupra evoluției sau involuției unor activități, sectoare de producție sau ramuri economice; - subvenționarea ramurilor indispensabile economiei, cu ajutorul cărora se asigură de obicei protecția socială a membrilor societății; - acceptarea amortizării accelerate, care determină reducerea impozitelor; principiile de echitate fiscală, de dreptate și egalitate: - echitatea fiscală semnifică dreptate socială în materie de impozite; - un sistem de impozite este echitabil dacă îndeplinește următoarele condiții: - să fie general, impozitele să fie aplicate tuturor persoanelor, fără nici o discriminare și fără nici o excepție
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
sau involuției unor activități, sectoare de producție sau ramuri economice; - subvenționarea ramurilor indispensabile economiei, cu ajutorul cărora se asigură de obicei protecția socială a membrilor societății; - acceptarea amortizării accelerate, care determină reducerea impozitelor; principiile de echitate fiscală, de dreptate și egalitate: - echitatea fiscală semnifică dreptate socială în materie de impozite; - un sistem de impozite este echitabil dacă îndeplinește următoarele condiții: - să fie general, impozitele să fie aplicate tuturor persoanelor, fără nici o discriminare și fără nici o excepție; Finanțe publice 68 68 - să fie
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
și urmărește încurajarea acestora în plasarea profitului realizat în investiții noi (dar este practicată mai rar); - se impune doar partea de profit care rămâne la dispoziția societății de capital; - nu sunt supuse impozitării dividendele repartizate acționarilor (astfel încălcându-se principiul echității fiscale); - se impun separat mai întâi dividendele repartizate acționarilor, iar apoi, partea din profit rămasă la dispoziția societății de capital; pentru determinarea venitului impozabil al societății de capital, se pornește de la rezultatele de bilanț ale acesteia, la care sunt adăugate
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
și încasează contribuțiile către stat, urmărește pe cei care nu și-au plătit în termen aceste contribuții etc.). Acest lucru nu se regăsește însă și la impozitele indirecte, unde nu se cunoaște dinainte contribuabilul. Printre avantajele impozitelor directe putem aminti echitatea fiscală și faptul că asigură statului venituri relativ stabile. Impozitarea directă are marele dezavantaj al perceperii lente, la mari intervale de timp, a impozitului. De asemenea, impozitarea directă este vizibilă și, mai ales, neplăcută pentru contribuabili și, nu independent de
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
transparenței în luarea deciziilor și în gestionarea fondurilor publice destinate educației, prin: asigurarea accesului public la datele privind bugetele unităților de învățământ, statisticile privind rezultatele elevilor, deciziile consiliilor de administrație ale școlilor, rapoartele periodice ale școlii; • asigurarea accesului și a echității în educație, pe de o parte, prin alocarea fondurilor pe baza costurilor pe elev, iar pe de altă parte, prin finanțarea programelor orientate către acoperirea cerințelor educaționale diferite ale elevilor, determinate de diversitatea culturală și etnică,creșterea participării, abordările incluzive
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
creșterea relevanței ofertei de servicii educaționale pentru toate categoriile de copii și elevi, prin asigurarea unei mai bune corelări cu nevoile locale, cu diversele situații și probleme ale comunităților, cu nevoile și interesele individuale ale elevilor. Asigurarea accesului și a echității în educație se va realiza prin oferte educaționale relevante pentru segmentele vulnerabile ale populației (copii și elevi romi, copii și elevi din medii sociale și economice dezavantajate, copii și elevi cu cerințe speciale), urmărindu-se în mod special creșterea participării
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
de un guvern în furnizarea serviciilor publice așteptate de cetățeni? Care sunt responsabilitățile și cum sunt gestionate potențialele riscuri? Răspunsurile la aceste întrebări trebuie să aibă în vedere accesul cetățenilor la serviciile publice, costurile pentru cetățeni, respectarea principiilor de corectitudine, echitate, responsabilitate financiară, de sustenabilitate și stabilitate, precum și de calitate a serviciilor oferite. O altă provocare pentru guvernarea în rețea este cea referitoare la resursele umane. Managementul resurselor umane în interiorul unei structuri de rețea ridică o serie de probleme legate de
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
sau poziției sale publice, pentru a eluda sau evita îndeplinirea unor norme, baremuri sau proceduri legale, pentru a obține în folosul ei unele avantaje materiale sau unele funcții profesionale sau administrative. Corupția constituie o amenințare pentru democrație, pentru supremația dreptului, echității sociale și a justiției, erodează principiile unei administrații eficiente, subminează economia de piață și pune în pericol stabilitatea instituțiilor statale. Corupția implică utilizarea abuzivă a puterii publice, în scopul obținerii, pentru sine ori pentru altul, a unui câștig necuvenit (Alina
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
educație de bază, de un minimum educativ pentru a înțelege mecanismele vieții comunitare și responsabilitatea cetățenească; - libertatea structurală: posibilitatea de a fi educați și în afara instituțiilor școlare tradiționale; - utilitatea: caracter funcțional, ajutându-l pe individ să-și rezolve problemele vieții; - echitatea: oferta se adresează în mod egal tuturor, îndeosebi celor dezavantajați. Operația de educație a adulților poate fi reprezentată formal printr-un model complex, articulând lărgirea cunoașterii cu ameliorarea competenței profesionale, acțiunea de destabilizare a unui model inadecvat de personalitate cu
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
e numai un drept, ci și o cheie pentru secolul XXI, o consecință a unei cetățenii active și condiția unei participări plenare și active la viața societății. Ea contribuie hotărâtor la dezvoltarea ecologică durabilă, la promovarea democrației, a justiției, a echității între sexe și la dezvoltarea științifică, socială și economică, dar și la edificarea unei lumi care preferă dialogul violenței, promovând o cultură a păcii, fondată pe justiție. Educația adulților are ca finalitate suportul acordat indivizilor în efortul lor de a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
el oricărui „om de rând” însuflețit de dorința și stăruința stabilirii „unei stări de lucruri oneste și sobre”. Aceasta ar trebui să fie - scrie într-un articol redacțional din Timpul (9 decembrie 1882) și intitulat mai târziu de editori „Muncă, echitate și adevăr” - „ținta la care se mărginește oricine din noi”. Statul trebuie să fie guvernat și administrat - „de oameni de cea mai elementară probitate”. El a fost - printre puținii, probabil - de o înaltă probitate. „Atribuțiile educative ale școlii sunt cele
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
fundamentală a cooperației este solidaritatea mutuală, principiul ajutorului reciproc. Munca solidară naște interese comune, simpatie, sentimentul de întrajutorare - principii social-pedagogice unanim admise și astăzi de științele formării. O altă idee a cooperației, care are și finalități social-pedagogice, este aceea de echitate în relațiile de schimb. Ea este concomitentă cu aceea a înlăturării intermediarilor necinstiți și deci imorali. Altă idee este aceea a necesității proprietății colective, capabile să aducă mai multe foloase sociale. Averea publică poate contribui la „răspândirea folosinței atâtor comori
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
guvernamentale, cuprinzând deopotrivă organizații din sectorul privat ce urmăresc finalități publice. Acesta presupune alocarea productivă a resurselor - resursele umane, banii publici și dotările - acolo unde ele dau cel mai bun randament, în paralel însă cu respectarea procedurilor menite să asigure echitatea în furnizarea bunurilor publice. Accentul se deplasează dinspre proceduri spre obținerea unor rezultate măsurabile. Desigur, la prima vedere, preocuparea pentru rezultate pare o opțiune firească, iar pledoaria în acest sens pedantă. Lucrurile nu sunt însă atât de simple, dacă ținemcont
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]