1,967 matches
-
ciclul final (Judecătorul pleacă), apar și semnele unei schimbări de tonalitate. Virajul către notele grave, renunțarea la muzicalitate, apelul la nuanțele mai sumbre ale valorilor plastice anunță un contrapunct necesar. Lirismul dobândește dimensiunea meditației, vizibilă în distanțarea ironică; în spațiul edenului miniatural își face apariția un „loc rănit”: „Soldatul din tine e mort / Artistul, singur / Poezia se destramă ca micul dejun / În aburul de cicoare. / Un morman de istorioare ticăloase / Mucegăiesc pe rafturi / Pledând pentru această infirmitate biografică” (Biografică). În volumele
BOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
31; Anton Ilica, Monica Lavinia Nan, Toposul în creația lui Ioan Slavici, Arad, 1999; Mircea Tomuș, Romanul romanului românesc, I, București, 1999, 132-154; Virgil Vintilescu, Idila slaviciană, București, 1999; Sergiu Ailenei, Marele cuibar al destrăbălării, CL, 2000, 6; Sergiu Ailenei, Edenul și Sodoma, CL, 2000, 7; Dicț. esențial, 764-770; Micu, Ist. lit., 145-149; Mircea Popa, Homo militans, Cluj-Napoca, 2000, 26-40; Cornel Ungureanu, Ioan Slavici, Brașov, 2002; Nicolae Manolescu, Nedreptățitul Slavici, RL, 2003, 14; Constantin M. Popa, Brațul de la Lepanto, Craiova, 2003
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
zile după evacuarea teniei din organism, dar nicidecum În combinație cu oțetul sau alcoolul. Nu departe de Kannobin, mai jos de cele mai Înalte piscuri veșnic acoperite de zăpadă ale Munților Liban, acolo unde cresc faimoșii cedri, se află satele Eden și Besherri, unde În vara anului 1821 am reușit să vindec numeroase persoane suferinde. Agreabila locuință a autorului În Palestina de-a lungul mai multor anitc "Agreabila locuință a autorului În Palestina de‑a lungul mai multor ani" Sosind la
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
fi intenționat să vândă Panjabul englezilor, astfel Încât trebuia Înlăturat fără Întârziere. 222. Dar Sikh Encyclopedia (p. 262) dă crezare, afirmând că a fost otrăvit, cu doze „homeopatice”, timp de nouă luni. 223. Soră a guvernatorului general englez al Indiilor, Emily Eden (1797-1869), reamintește Bernard Le Calloc’h, raporta Într-o scrisoare că jumătate dintre supușii lui Dhian Singh fuseseră privați fie de nas, fie de urechi, cf. op. cit., n. 23. 224. Afluent al Chenabului, care trece la nord-vest de Lahore. 225
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
literatura bucovineană la 1860-1870 de D. Vatamaniuc, Ideea de progres la Eminescu de Ioan Saizu, Acte culturale bucovinene de George Muntean, Modelul Bucovinei, Bucovina în mileniul al treilea de Radu Grigorovici, „Revista Bucovinei” (1942-1945) de Mircea Grigoroviță, Bucovina istorică - un eden pierdut? de Daniel Hrenciuc etc. Și la rubrica „Personalități ale Bucovinei” sunt incluse texte evocatoare: Un cărturar întemeietor: Aron Pumnul (Petru Bejinaru), Leca Moraru, lingvist și folclorist (Traian Cantemir), Profesorul Octavian Nandriș (Gabriel Vasiliu), Traian Brăileanu, omul și profesorul (Vladimir
SEPTENTRION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289626_a_290955]
-
unele cu altele, se reface traiectoria vieții unor tinere, fiecare cu împlinirile și neîmplinirile ei, dar totul relatat pe un ton firesc, fără patetism (Nouă luni - sau zece). În schimb, idilismul pătrunde în romanul Mersul pe ape, impregnat de nostalgia edenului pierdut al copilăriei și al adolescenței petrecute într-un sat patriarhal. E prezentă și reacția de respingere în fața orașului tentacular, cu toate neplăcerile cotidiene: aglomerația în așteptarea vreunui autobuz, obligatoria înghesuială din tramvaie și troleibuze, alături de oameni obosiți, veșnic nervoși
SIPOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289703_a_291032]
-
8, care prezice că Dumnezeu „îi va distruge pe cei ce distrug pământul”. Așadar, nu ne putem permite să fim nepăsători când vedem ce se întâmplă cu pământul. Dumnezeu l-a instruit pe Adam să lucreze și să păzească Grădina Edenului, iar prin analogie putem considera grija pentru Creația Domnului ca sarcina noastră sacră. Un consumator obișnuit de carne folosește până de 14 ori mai multă apă și de 20 de ori mai multă energie decât un vegetarian. Într-adevăr, folosirea
GRIJA BISERICII FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Camelia Apopei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_919]
-
pierdută în împrejurările tulburi din august 1944. SCRIERI: Naționalismul, Craiova, 1912; Momente din lupta noastră, Turnu Severin, 1914; Atitudini politice și literare, Craiova, [1932]; Contribuțiuni la istoricul tipografiei oltene Samitca (1835-1922), Craiova, 1945. Traduceri: Antonio Fogazzaro, Idile spulberate, București, 1908, Eden Anto, București, 1909, Misterul poetului, Orăștie, 1912; Alessandro Manzoni, Logodnicii, I, București, 1911. Repere bibliografice: Radu S. Dragnea, Acțiunea naționalistă, „Unirea”, 1912, 21; Pamfil Șeicaru, Un luptător de caracter: D. Tomescu, „Răsăritul”, 1913, 36; Aderca, Contribuții, I, 309-310, II, 9-15
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
o senzație de liniște și mulțumire, rar înfiorată de întrebări sau de îndoieli. Prohod pentru zi relevă aceeași apetență pentru imaginile clare, luminoase, trasând contururi hieratice în decor de alb imaculat, dar accentuează latura angoasată, exprimând, în manieră bacoviană, nostalgia edenului pierdut - copilăria - sau tristețea „iubirilor ucise în toamna putredă”. Ceea ce diferențiază acest volum e accentuarea situării tradiționaliste și implicit potențarea anumitor particularități de limbaj. Abundă cuvinte devenite fetișuri, ca „fruntarii”, „năier” (cu sensul „cântăreț din nai”), „zodier”, „tropar” ș.a., nu
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
De altfel, această reprezentare se va desăvârși prin teoria „cercurilor” culturale, pe care criticul o va expune în Mitteleuropa periferiilor (2002). În al doilea rând, prin volumele Mircea Eliade și literatura exilului (1995; Premiul Uniunii Scriitorilor) și La vest de Eden. O introducere în literatura exilului (I-II, 1995-2001), U. va întreprinde o amplă acțiune de recuperare a „exilaților”, printre cei „regăsiți” numărându-se nu numai Mircea Eliade, ci și Panait Istrati, Aron Cotruș, Emil Cioran, Vintilă Horia, Petru Dumitriu, Monica
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
în floare, Timișoara, 1975; Proză și reflexivitate, București, 1977; Contextul operei, București, 1978; Imediata noastră apropiere, I-II, Timișoara, 1980-1990; Proza românească de azi, vol. I: Cucerirea tradiției, București, 1985; Mircea Eliade și literatura exilului, București, 1995; La vest de Eden. O introducere în literatura exilului, I-II, Timișoara, 1995-2000; Europa Centrală. Nevroze, dileme, utopii (în colaborare cu Adriana Babeți), Iași, 1997; A muri în Tibet. Jurnal, Iași, 1998; Fragmente despre teatru, postfață Gheorghe Jurma, Reșița, 1998; Europa Centrală. Memorie, Paradis
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
din Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie: „Iar acum, fătul mieu, eu te las să fii gard grădinii mele și să o păzești cum am păzitu și eu”, iar „personajul” este „fiul rătăcitor”; pentru el satul rămâne un eden spre care i se îndreaptă mereu gândurile: „Eu voi veni/ Eu cel de vârsta prorelor oarbe/ și toți mă vor pofti/ La tăierea vițelului gras” (Cântec pentru întoarcere). Focul, omniprezent, este simbolul „eternei reîntoarceri”, al legăturii afective dintre oameni. În
VARGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290429_a_291758]
-
să trezească o omenire hipnotizată de „deliciile modernismului”. Revoluția științifică și mai ales inovațiile tehnice spectaculoase din secolul XX au creat miraje; virtuțile aproape magice ale tech-urilor interbelice și ale high-tech-urilor postbelice au făcut viața din ce în ce mai comodă, apropiind spectaculos recucerirea Edenului pierdut. În anii ’50, ororile conflagrațiilor mondiale au fost uitate și eforturile de reconstrucție și-au dat roadele. Oamenii - cel puțin în spațiul euroatlantic - au început să trăiască din ce în ce mai lejer. Începând de prin anii ’60-’70, viața grea a generațiilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
problemele grave ale soteriologiei și eshatologiei care chinuiau pe omul elin și care, mai apoi, vor sfâșia sufletul celui creștin. (Similitudinea dintre mitul prehomeric al androginului fulgerat de Zeus și mitul veterotestamentar al Adamului izgonit de Dumnezeul mozaic din Grădina Edenului este totală; înainte de a căuta filonul mitic comun al celor două fabuloase povești, apare evidența că ambele furnizează o explicație cauzală comună aceleiași chinuitoare probleme: moartea 41.) Pitagoreicii erau așadar fericiți știindu-se, de fapt, nemuritori 42. Problema lor fundamentală
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acestui nou și definitiv „ordin cavaleresc”. De-acum reforma s-a încheiat. Nimeni nu mai are nevoie de vreo altă religie sau de vreo altă trudă. S-a luat în stăpânire Lâna de Aur (Societatea Bunăstării) și s-a instituit Edenul Veșnic, în care nu mai este nevoie de nici o cunoaștere. Pomul Cunoașterii este abolit și, pe porțile noului Paradis, Christian Rosenkreutz a scris: Summa Scientia nihil Scire („Cea mai înaltă știință este aceea de a nu ști nimic”). Este mottoul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
generat o atmosferă culturală greu respirabilă de către omul declarat „bun de la natură” de J.-J. Rousseau cu două veacuri mai înainte și admis ca atare de Constituția „țării tuturor posibilităților”. Era vorba de o ciudată convertire a paradisului în infern. Edenul negru taylorian se baza pe două erori logice care înlocuiau aspirații umane profunde cu eufemisme îngrozitoare. Prima dintre ele fusese zămislită de Stuart Mill. Aceasta asimilase Binele cu Utilitatea. Esența utilitarismului putea fi redusă la câteva sofisme ce păreau să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
țară a tuturor posibilităților” în realitate. Totul părea a fi rezultatul pragmatismului, progresivismului și eficientismului, adică al unei religii care celebra știința, promova o eshatologie bazată pe prosperitate materială și dădea dovezi clare că este pe cale să edifice, cu ajutorul tehnologiilor, Edenul terestru. În anii ’60, oamenii de știință, savanții, cercetătorii etc. au înlocuit profeții, evangheliștii și apostolii. „Fructul cunoașterii” științifice dădea în pârg, în sfârșit, pentru prima oară de la alungarea lui Adam din Rai. Nimeni nu băga de seamă că perfecțiunea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
experimentale și pozitive le-au dăruit însă oamenilor tehnologii. Cu ajutorul lor s-au înălțat societățile industriale cu uzine monstruoase și mii de coșuri de fum; oamenii s-au adunat în mase, supraviețuind îngrămădiți în orașe gigantice, care nu semănau cu Edenul, dar făceau viața mai ușoară și mai sigură decât jungla... Dar știința nu s-a oprit aici. După al doilea război mondial a progresat exploziv, antrenând noi tehnologii. Dar aceste noi tehnologii, botezate high-tech, erau (sunt) profund diferite de cele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
istoriei omenești. Postmoderniștii au sesizat formidabilul eveniment și nu au întârziat să declare „sfârșitul istoriei”; ei susțin că viitorul omenirii va fi complet diferit de trecutul ei și că previzibilul global village nu va fi altceva decât replica omenească la Edenul biblic pierdut în zorii istoriei. Oamenii vor trăi complet liber, demasificați, „subiectivizați”! Și fericiți... În ce mod se vor adapta generațiile de astăzi și de mâine acestui viitor amețitor constituie o problemă curriculară năucitoare, pe care numai o gândire pedagogică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
website, - a șcuvânt aleatoriuț șcuvânt aleatoriuț patch, - șcuvânt aleatoriuț removal tools, - how are you, - let’s be friends, - darling, - so cool a flash, enjoy Internet, - your password, - honey, - some questions, - please try again, - welcome to my hometown, - the garden of Eden, - introduction on ASDL, - meeting notice, - questionnaire, - congratulations, - sos!, - japanese girls VS playboy, - look, my beautiful girl friend, - eager to see you, - spice girls’ vocal concert, - japanese lass’ sexy pictures; • cuvântul aleatoriu, șRandom Wordț, va fi unul dintre următoarele: - New, - Funny
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
a divinității, manifestare a sacrului în toate ale firii. Ființele apropiate, dătătoare de viață, Tatăl și Mama, capătă alura unor forțe primordiale, mai mult decât mitologice, iar liniștea satului, a pământului și a codrului e întrevăzută ca o imagine a Edenului. De aici, dorința de comuniune cu natura și de reîntoarcere către lumea miracolelor vii și a misterului insondabil, către viața simplă și solemnă, străjuită de dumnezeire. O aspirație nemărginită spre pacea divină, spre puritatea celestă individualizează în epocă această poezie
POPA-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288910_a_290239]
-
unde nu e așteptat de nimeni, zbuciumul acestui suflet pustiit învederează imposibilitatea evitării răului prin boicotarea istoriei. Atitudinea capitulării adoptată de el (și, mai înainte, de istoricul Dan Damian) echivalează cu o sinucidere. Refăcând în sens invers drumul izgoniților din Eden, Făt-Frumos nu rămâne în țara tinereții fără bătrânețe și a vieții fără de moarte. Conștiința sa nefericită („iepurele șchiop”) îl readuce în lumea muritorilor. Următoarele romane - Rezervația de pelicani (1983), Orașul îngerilor (1985), Dumnezeu în bucătărie (1994), Truman Capote și Nicolae
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
abandonează compoziția digresivă, ca în Poeme europene (1980), volum inspirat de câteva călătorii, aici respirația fiind mai largă și meditația luminată natural, sau în Tratatul despre spini și alte poeme (1982), unde se produce o așezare în matcă a lirismului. Edenul (1980) și Via (1984) sunt romane cu substrat moral și autobiografic, cu multe elemente de senzațional, construite după normele prozei descompuse liric, cu puține personaje de reținut (Iane Verga, de pildă). Cea mai adecvată caracterizare a poeziei lui M. îi
MURGEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288316_a_289645]
-
o revenire, de o virulență necenzurată, la obsesia esențială a autorului: opoziția dintre un mod de existență „naturală” și mecanismele alienante ale societății contemporane. De această dată, răbufnirile vizează „paradisul artificial” al consumismului, fotografiat din unghiuri diferite, în ipostaza unui eden acefal, larvar și devitalizant: „Suntem mulțumiți: W.C.-urile-s curate,/ Paturile moi, mâncarea pe săturate./ Nu trebuie să facem nimic, decât/ Să zâmbim pentru următorul afiș:/ Ștreangul transparent, petrecut după gât,/ Ne ține oricum cu ochii tot timpul deschiși” (P. C.
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
Gral Manu 6 4347. Laurian Ștefania, 2 apartamente, București, str. 30 Decembrie 9 4348. Ludwig Eliza, 4 apartamente, București, str. Popov 40 4349. Lazăr Titus, 9 apartamente, București, str. Episcopiei 5, str. Olga Băncic 14, Gral Praporgescu 27 4350. Lebel Eden și Șam, 4 apartamente, București, str. Caimatei 14 4351. Leibovici S. Ferdinand, Maria Polden și Leibovici Emil, 38 apartamente, Iași, B-dul 30 Decembrie 11 4352. Lego M. Ioan, 14 apartamente, București, str. Cal. Moșilor, 258, str. Mantuleasa 8 4353. Leibovici
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]