12,690 matches
-
de celebra serie de române a lui Marcel Proust, " În căutarea timpului pierdut". Acest premiu a fost stabilit prin testament de Joseph Pulitzer (1847-1911), un editor de succes de ziare și care a menținut în timpul vieții o mare rivalitate cu editorul și magnatul de presă William Randolph Hearst (1863-1951). Este atribuit de asemenea pentru literatură, muzica, poezie, teatru și istorie. Juriul este format din 102 persoane care trebuie să acorde 21 de premii, dintre care 14 pentru lucrări de jurnalism, iar
Jennifer Egan, premiul Pulitzer pentru roman de ficţiune - „A Visit from the Goon Squad“ () [Corola-journal/Journalistic/26669_a_27994]
-
include și enorma concurență de publicații apărute tot în engleză, din Statele Unite până în Australia, Canada și Asia. The London Review of Books nu se poate mândri nici măcar cu blazonul vechimii: a fost fondată abia în 1979, când un grup de editori a profitat de faptul că principala revistă culturală britanică, The Times Literary Supplement, nu a apărut timp de un an. Având drept model mărturisit The New York Review of Books (probabil cea mai influentă revistă culturală din lume), bilunarul londonez nu
La ce bun revistele culturale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2667_a_3992]
-
care i-a asumat organizarea evenimentelor sărbătorești este A.Tzigara-Samurcaș, iar strângerea rândurilor vechilor junimiști în jurul revistei face obiectul preocupării sale asidui. Scriitorul nostru răspunde cu osârdie tuturor propunerilor, cu toate că din 1935 trăia retras la Piatra Neamț, dedicându-se muncii de editor al lui Creangă, după cum o dovedește ediția de Opere, apărută în 1939. Tot acum dorește să tipărească scrierile lui Lambrior, ca „un prinos de dragoste și recunoștință față de un suflet mare moldovenesc”, dar întreprinderea editorială n-a mai avut loc.
Retrospectiva G.T.Kirileanu by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/2684_a_4009]
-
arhivistică, adunată cu mari eforturi materiale și spirituale, este dată încet-încet și temeinic la lumină, printr-o muncă pricepută și tenace, schimbând și rectificând multe date eronate de istorie literară perpetuate prin timp. Munca lui ilustrează dăruirea pe care înzestratul editor o atestă prin notele bine ticluite și judicios plasate cu care își însoțește prezentarea scrisorilor. E un mare pas înainte spre redactarea în viitor a unei monografii G.T.Kirileanu, pe care o așteptăm cu vădită nerăbdare.
Retrospectiva G.T.Kirileanu by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/2684_a_4009]
-
Jerónimo Pizzaro au avut ideea să editeze o culegere de Proverbe portugheze (Provérbios portugueses,Ática, 2010) compilate și traduse în engleză de Pessoa între 1913 și 1914 - aproape 300 la număr - pe care poetul le trimisese din proprie inițitivă unui editor la Londra să le publice într-o faimoasă colecție. Dar a izbucnit războiul, editura britanică a dat faliment, dactilograma trimisă în Anglia nu a mai fost regăsită, cartea a putut fi însă reconstituită din cele 12 de pagini ale proiectului
Noi explorări pe continentul Pessoa by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/2702_a_4027]
-
războiul, editura britanică a dat faliment, dactilograma trimisă în Anglia nu a mai fost regăsită, cartea a putut fi însă reconstituită din cele 12 de pagini ale proiectului inițial rămase în arhiva Pessoa; și din corespondența lui Pessoa cu respectivul editor. Aceeași editură Ática ne propune un alt proiect al lui Pessoa, devenit carte abia recent. E vorba de o neașteptată culegere de scenarii cinatografice schițate de Pessoa, poet care făcuse o adevărată pasiune pentru cea de a șaptea artă. Argumente
Noi explorări pe continentul Pessoa by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/2702_a_4027]
-
de Leopoldo Brizuela; Recrutul de Martin Kohan; Micii combatanți de Raquel Robles; Joc de copii de Inés Garland; Naufragiați de Fernando Monacelli. Câți citesc? Într-un interviu prilejuit de același Salon du Livre, Vincent Montagne, președinte al Sindicatului Național al Editorilor, care tocmai a publicat un sondaj, spune că 70% din francezi citesc o carte pe an, cu 5% mai puțini decât cu cinci ani în urmă. Contrar ideii celei mai răspândite, tinerii sub 35 de ani citesc mai mult decât
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2705_a_4030]
-
The Telegraph. „Jurnaliștii britanici” (ca să preiau formula) propun treizeci de începuturi de roman, aparținând unor autori clasici ori în curs de clasicizare. Deși nu toate mi se par egal de expresive, iată-le pe primele zece, în ordinea stabilită de editori: 1. „E un adevăr universal recunoscut că un burlac, posesor al unei averi frumoase, are nevoie de o nevastă.” (Jane Austen, Mândrie și prejudecată.) 2. „Toate familiile fericite se aseamănă între el. Fiecare familie nefericită însă este nenorocită în felul
Începuturi de roman by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2709_a_4034]
-
deși n-ar fi o idee rea, mai ales prin prisma a ce urmează să vă spun. Povestea minunilor cu pricina este o înțelegere urâtă, urâtă între moștenitorii drepturilor de autor ai lui Conan Doyle sau ai Agathei Christie și editori contemporani, în căutarea unui succes de librărie pe care n-au reușit să-l obțină pe cale normală. Un nepot septuagenar al Agathei și cei trei fii ai săi și-au dat seama că nu pot trăi (in)decent cu patru
Unsprezece negri mititei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2725_a_4050]
-
de ce nu s-ar plăti călătorii în ficțiune? Vă pot comunica prețul unei întâlniri de taină cu eroul lui Conan Doyle: 2.500 de lire sterline. Nu sunt singurele cazuri de exploatare a talentului unor scriitori defuncți de către moștenitori și editori cupizi. Supărați pe fosta tovarășă de viață a lui Stieg Larsson, autorul Mileniului, tradus și la noi, care n-a vrut să le comunice stadiul în care scriitorul a lăsat volumul al patrulea, încă inedit, al romanului, tatăl și fratele
Unsprezece negri mititei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2725_a_4050]
-
--- Cartea și cinematograful Citim într-un hebdomadar francez: „Vineri 21 martie, la etajul I al Salonului Cărții din Paris de la porte de Versailles, va debuta un amuzant balet al editorilor și producătorilor de cinema”. Scriitorii români invitați de ICR la Salonul Cărții ar putea fi interesați de această întâlnire cu ocazia căreia editorii vor încerca să-i convingă pe producătorii cinematografici de două lucruri: că un film din cinci care
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2723_a_4048]
-
etajul I al Salonului Cărții din Paris de la porte de Versailles, va debuta un amuzant balet al editorilor și producătorilor de cinema”. Scriitorii români invitați de ICR la Salonul Cărții ar putea fi interesați de această întâlnire cu ocazia căreia editorii vor încerca să-i convingă pe producătorii cinematografici de două lucruri: că un film din cinci care s-a bucurat de succes este o adaptare și că 38% din filmele cu mai mult de 500.000 de intrări în 2013
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2723_a_4048]
-
că un film din cinci care s-a bucurat de succes este o adaptare și că 38% din filmele cu mai mult de 500.000 de intrări în 2013 sunt de asemenea adaptări ale unor opere literare. Arma secretă a editorilor este un studiu recent asupra adaptărilor cinematografice din Franța. Vom vedea ce va fi și vă vom ține la curent. Cum vom arăta mâine? Ocarte a unui biolog contemporan încearcă să pună cap la cap descoperirile științei contemporane despre om
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2723_a_4048]
-
lipsesc din multe biblioteci, publice sau private. Din păcate, criticii nu au încă parte de asemenea colecții de autor. Semn de conservatorism al conștiinței literare românești - care ezită a accepta critica drept un gen literar deplin - sau de prudență a editorilor - în ciuda succesului de piață al unor cărți de critică și eseistică. În lipsa unui demers coerent de reeditare a operelor marilor noștri critici din deceniile anterioare, suntem obligați să ne mulțumim cu inițiativele aleatorii, care ne aduc câteodată în fața ochilor texte
Mircea Martin, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2736_a_4061]
-
în spaniolă ca despre „un proiect personal“. Ce înseamnă asta pentru tine și pentru Editura Impedimenta, care îl publică pe Mircea Cărtărescu în Spania? Proiectul lui Enrique e un dublu cadou pentru mine: pe de o parte, el este un editor minunat, foarte cunoscut, catalogul editurii sale e impecabil și reflectă bunul lui gust, vasta lui cultură, exigența față de lucrul bine făcut și capacitatea sa de muncă impresionantă. Este atât de angajat în recuperarea operei lui Cărtărescu, încât l-a invitat
Sunt bolnavă de „românism“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2607_a_3932]
-
recititul textului până ajung să simt în mine ritmul, accentul, greutatea silabelor, mirosul cuvintelor... Eu lucrez foarte încet, nu mă grăbesc deloc. De fapt, cred că nu eu dețin controlul, ci fraza, perioada, ritmul... ele impun deciziile, după repetate încercări. Editorul cunoaște foarte bine metoda mea migăloasă și mă lasă liberă să-mi organizez munca așa cum vreau, am mereu destul timp la dispoziție. Aceasta a fost și cheia succesului pentru Nostalgia, de exemplu. Traducerea a câștigat în 2013 Premiul Estado crítico
Sunt bolnavă de „românism“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2607_a_3932]
-
vizibilitatea unei cărți din Est? Sezonul literar prin excelență la noi, primăvara, va aduce anul acesta și lansarea cărții Agata muriendo la Madrid, după care, evident, așteptăm reacția presei. Vizibilitatea, succesul cărților din Est țin în primul rând de activitatea editorului și de felul în care el se luptă pentru cărțile lui. Marele lobbyuri editoriale sunt aceleași în toată Europa, librăriile seamănă din ce în ce mai mult unele cu altele: bestselleruri americane, romane polițiste sau erotice, romane istorice mai mult sau mai puțin reușite
Sunt bolnavă de „românism“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2607_a_3932]
-
din Est rezistă greu la această concurență, dar nu mai greu decât literatura spaniolă, franceză sau argentiniană de calitate, de altfel. Oricum, sprijinul ICR a fost determinant pentru succesul și difuzarea literaturii române în Spania. În ziua de azi, un editor nu-și poate permite luxul de a promova el singur un autor din Est, este o utopie din punct de vedere financiar pentru că, chiar și în cazul unei cărți de succes, acest succes ar fi greu de comparat cu vânzările
Sunt bolnavă de „românism“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2607_a_3932]
-
căutarea mea naivă și nebună - știu! - de ciuperci și de urși. Ne spuneai acum câțiva ani că în Spania se simte nevoia unei politici de prezentare a literaturii române din partea instituțiilor românești, că îți e imposibil să convingi singură un editor de importanța unui scriitor român în context european. Simți că lucrurile sau schimbat de atunci? Viața culturală a unei țări e supusă unor tensiuni politice care nu au legătură cu ea, dar care de obicei o zguduie violent. Cultura, din
Sunt bolnavă de „românism“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2607_a_3932]
-
deja pregătit să apară, ceea ce ne oferă garanția reconfortantă că, la 97 de ani de la dispariția autorului, jurnalul său ne va fi accesibil într-o ediție demnă de spiritul care l-a patronat. Am precizat formația inițială, de germaniști, a editorilor, întrucât stabilirea textului presupunea cunoștințe avansate de limbă și cultură germană (ca și de altele, căci Maiorescu a scris, pe lângă germană și română, și în franceză, italiană, engleză sau latină). Cu atât mai mult cu cât, deși și editorii precedenți
Jurnalul lui Titu Maiorescu, în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2617_a_3942]
-
a editorilor, întrucât stabilirea textului presupunea cunoștințe avansate de limbă și cultură germană (ca și de altele, căci Maiorescu a scris, pe lângă germană și română, și în franceză, italiană, engleză sau latină). Cu atât mai mult cu cât, deși și editorii precedenți ai textului - I. A. Rădulescu-Pogoneanu și, respectiv, Georgeta Rădulescu-Dulgheru și Domnica Filimon - stăpâneau această limbă, examenul critic al versiunilor lor a evidențiat numeroase erori, de lecțiune ca și de traducere din germană în română, ca să nu mai vorbim de
Jurnalul lui Titu Maiorescu, în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2617_a_3942]
-
în română, ca să nu mai vorbim de omisiunile inexplicabile și de „interpretările” textului originar. Explicația acestor erori de editare ține de variațiile normei lingvistice pe care Titu Maiorescu a urmat-o, atunci când a utilizat limba germană, variații necunoscute, se pare, editorilor anteriori. Până la actuala ediție, oricum, nici măcar numărul exact al jurnalelor și al caietelor care le-au găzduit nu era cunoscut istoriei literare. După cum arată Ana-Maria și Bogdan Mihai Dascălu, este vorba, conform numerotării criticului, de 45 de jurnale, notate însă
Jurnalul lui Titu Maiorescu, în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2617_a_3942]
-
Jurnalului mai punea o problemă: faimosul caiet numărul 4, pierdut în împrejurări necunoscute și păstrat exclusiv în versiunea tipărită de Rădulescu-Pogoneanu. Ana-Maria și Bogdan Mihai Dascălu au preluat textul, spre a nu întrerupe cursul însemnărilor zilnice, dar nu și notele editorului interbelic, prea lacunare în raport cu aparatul critic al versiunii de față. Pe lângă refacerea unității cronologice a textului maiorescian, editorii au adoptat o metodă filologică în egală măsură minuțioasă și transparentă de indicare a fluctuațiilor lingvistice. Fiecare trecere de la o limbă la
Jurnalul lui Titu Maiorescu, în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2617_a_3942]
-
tipărită de Rădulescu-Pogoneanu. Ana-Maria și Bogdan Mihai Dascălu au preluat textul, spre a nu întrerupe cursul însemnărilor zilnice, dar nu și notele editorului interbelic, prea lacunare în raport cu aparatul critic al versiunii de față. Pe lângă refacerea unității cronologice a textului maiorescian, editorii au adoptat o metodă filologică în egală măsură minuțioasă și transparentă de indicare a fluctuațiilor lingvistice. Fiecare trecere de la o limbă la alta este semnalată prompt, în pagină, printr-o notă, astfel încât lectorul este, simultan, în posesia conținutului, dar și
Jurnalul lui Titu Maiorescu, în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2617_a_3942]
-
notele exasperant de detaliate (o singură eroare: Al. Parodi, din care traduce Caragiale, nu este scriitor italian, ci francez), de un masiv glosar, de un indice de nume și de unul de locuri, această secțiune completează instrumentele filologice pe care editorii le oferă prezumtivului lector. Nu cred că vreunul dintre căuzașii „despărțirii de Maiorescu” a citit vreodată cu atenție însemnările zilnice ale criticului, nici măcar în edițiile insuficiente de până acum. Ana-Maria și Bogdan Mihai Dascălu le (și ne) oferă, din fericire
Jurnalul lui Titu Maiorescu, în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2617_a_3942]