4,870 matches
-
stânci, Cu cât avansez înspre ținta ce-mi este un far, văd că eu, Găsesc noi puteri căci alături, îmi este mereu Dumnezeu! Adeseori tremură pasul când colțuri de piatră rănesc, Căzut din înalt, bob de rouă îmi dă un elan tineresc, Cu haina în zdrențe și-o traistă ce n-are nimic de-oferit, Înfing talpa-n praful uitării și tind spre un plus infinit, Când arșița-mi taie din aripi și zborul devine mai crunt, Primesc adieri de speranță
CÂND SPERANȚELE MOR de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350257_a_351586]
-
dintre cei doi nu se împlinește, cuplul nu poate să depășească interesele exterioare și lumea meschină, eroii ființându-se într-o lume în care s-au confruntat nu numai cu indiferența și cu scepticismul unei generații blazate și înfrânte în elanurile ei spirituale, dar mai ales cu limita însăși într-o societate în care valorile adevărate s-au degradat, iar nonvalorile tenace au ajuns să-i dea un alt curs de evoluție decât cel firesc... Tortura sufletească a protagonistului provine, ca
AUTOBIOGRAFIA POETULUI ÎN OPERA LUI EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362136_a_363465]
-
narațiunii convenționale. Conținutul lucrării nu este copleșit de excesul voluptoasei depozitări de împrumut psihologico/infantile - ca în atâtea nefericite cazuri -, ci demonstrează cum poate fi stăpânită și folosită cheia puterii relevante de caracterizare pe întinderea relatării obiective. Permanent dinamizată de elanul scriitorului, materia narativă se amplifică, generând fuziuni unitive de cunoaștere a conștiințelor umane în circumstanțe genuine. La nivelul ansamblurilor structurale, trăiri auctoriale, fenomene și evenimente, sunt distribuite în admirabile, captivante configurații. Geneza artistică este impulsionată de un ferment nostalgic, rămas
FILIGRAMA DOR DE BUCOVINA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365784_a_367113]
-
scriu aceste rânduri, chiar în mai puțin timp cât v-a luat vouă să le citiți, dar suficient să îmi trezească dorința de a pătrunde în esența celor „Treizeci și trei de zile de fericire”, autor Ion Dumitrașcu, editura SITECH- Craiova, 2015. Elanul mi-a fost retezat, la fel de repede cum venise, de un răspuns deloc încurajator, așa că am uitat și de carte, și de căutările mele „filozofice” imediat ce trecusem la o altă postare. Nu știu cât timp a trecut, până când un mesaj mă anunța că
TREIZECI ȘI TREI DE ZILE DE FERICIRE AUTOR ION DUMITRAȘCU, SAU CALEA SPRE UN PRIETEN de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365885_a_367214]
-
prada. O bună parte dintre gradați sunt demni urmași ai gardienilor din gulagurile comuniste, înzestrați fiind cu ură față de aproapele lor. Disprețuind, umilind, batjocorind, se simt mai presus decât semenii lor. Pifanii nu au decât vina de a fi tineri. Elanul tineresc cultivat în sufletele lor începând cu momentul în care fuseseră primiți în rândul detașamentelor de pionieri nu își mai are rostul, a devenit de prisos, acum nu mai este decât o pecingine ce trebuia stârpită. Rolurile interpretate de ei
VII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365287_a_366616]
-
tineri, nu era decât personaj de bancuri, snoave și bășcălie, pentru reușita acestora apelând, nu de puține ori, la cea care avea tendința să devină personaj sinistru ; Leana Ceaușescu. Constrânși să ovaționeze, la mitinguri și defilări, strigau din răsputeri, cu elan tineresc, ca orice român de bună credință : ,,Ceaușescu pe cer e !... Ceaușescu pe cer e !... Ceaușescu pe cer e !... Erau încântați de personalitatea lui Adrian Păunescu, de poeziile lui, de spectacolele Cenaclului Flacăra dar asta nu îi împiedica să-și
I. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365175_a_366504]
-
rutină, Monotonia vieții și timpul sunt de vină, Iar grijile își lasă amprentele pe noi, Torentul vieții trece, iar noi privim-napoi, Legându-ne pe lume cu gingășii ce dor, Cu vise și speranțe, cu clipe de amor, Redându-ne elanul, zborul spre nesfârșit, Spre-o dragoste eternă, lângă un chip iubit! În tăcerea nopții, simți cum leneș curge Timpul care trece ritmic, cadențat? Rămânem în urmă, grija tot ne-ajunge Și-ngropăm speranțe-ntr-un adânc oftat!. Referință Bibliografică: În
ÎN TĂCEREA NOPŢII de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364902_a_366231]
-
a intra cu acel tânăr în discuție, însă nu fu cu putință să mai discut cu el, pentru că la următoarea stație coborâ și el. Iar eu prin geamul autobuzului i-am privit statura înaltă, cu fața sa ce reflecta atâta elan tineresc și acea dorință a sa de a reuși în viață, de a face ceva spre a prospera. Pășea în noapte cu pași mari, având un mers hotărât, bărbătesc, ce îmi dădea impresia că el era decis să treacă peste
ÎN CĂUTAREA UNEI VIEȚI DECENTE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366274_a_367603]
-
uitării și a morții care ne împresoară de peste tot. Salvarea o speră Vasilica Ilie prin visul mirificei iubiri, a eternei renașteri din genezica puritate a ființei noastre fragile și efemere. Volumul dă glas vocii feminității puternice în plină izbucnire a elanurilor primăverii, căutând prin vers și cuvânt mirajul iubirii ca ideal și țintă supremă a ... Citește mai mult Volumul de versuri „Pașii singurătății” de Vasilica Ilie, apărut în 2014 la Editura Betta din București, prefațat de sensibilul poet Radu Cârneci, se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
uitării și a morții care ne împresoară de peste tot. Salvarea o speră Vasilica Ilie prin visul mirificei iubiri, a eternei renașteri din genezica puritate a ființei noastre fragile și efemere. Volumul dă glas vocii feminității puternice în plină izbucnire a elanurilor primăverii, căutând prin vers și cuvânt mirajul iubirii ca ideal și țintă supremă a ... XVII. FILOZOFIA CARTOFULUI, de Vasilica Ilie , publicat în Ediția nr. 1849 din 23 ianuarie 2016. Cunoșteam sintagma „a explodat mămăliga”, o expresie metaforică atunci când cineva este
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
de pe urma căreia a avut mult de suferit, salvarea fiind adusă doar de divorț. Ca printr-un adevărat miracol, vechile legături de prietenie s-au refăcut iar rănile s-au cicatrizat. Dar timpul, ireversibil si necruțător, avea să-și spună cuvântul: elanul tinereții și flacăra mistuitoare a iubirii au început să pălească, venind vremea unei consolări doar cu amintirea bucuriilor și fericirea trecutului. Îmbolnăvirea prietenului a fost percepută de eroină ca un adevărat trăznet, care a cutremurat-o. Dovedind însă spirit de
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366639_a_367968]
-
de pe urma căreia a avut mult de suferit, salvarea fiind adusă doar de divorț. Ca printr-un adevărat miracol, vechile legături de prietenie s-au refăcut iar rănile s-au cicatrizat. Dar timpul, ireversibil si necruțător, avea să-și spună cuvântul: elanul tinereții și flacăra mistuitoare a iubirii au început să pălească, venind vremea unei consolări doar cu amintirea bucuriilor și fericirea trecutului. Îmbolnăvirea prietenului a fost percepută de eroină ca un adevărat trăznet, care a cutremurat-o. Dovedind însă spirit de
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366638_a_367967]
-
dar la toamnă vor crește frumos, înflorind iarăși. În timp ce Dimi îi răspundea la întrebări pe Alexia o apucă deja căscatul. - Mai bine îți citesc o poveste, spuse Dimi. Uite, ”Ursul păcălit de vulpe!" Și Dimi începe să citească plin de elan povestea, dar nici n-a apucat să treacă la a doua pagină și fetița a adormit liniștită, trecând în lumea viselor. Se făcea că ea s-a trezit într-o pădure plină de cântece și flori, o pădure ca cea
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
și l-au lăsat acolo, acoperit cu o folie metalizată, timp de 4 ore !!! În weekend, nu e bine să ai o urgență; spitalele lucrează pe regim redus și nimeni nu se simte responsabil. Nici poliția nu manifesta prea mult elan. Au trimis după nevastă-sa. A venit și s-a uitat la el la fel de absentă ca și mine. «Pare așa de ... mort», a bâiguit, nesigură. În ciuda dramatismului, situația era oarecum comică: ea îmi prezenta regretul pentru clipele grele prin care
FRAGMENT DE CARTE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366064_a_367393]
-
împrejurimile, știind că prin canion nu este drum accesibil pentru mașină, am simțit imboldul de a merge pe jos, chiar dacă nu ne țin așa de bine picioarele. Mara, cu tinerețea ei n-a stat pe gânduri și nici Tibi, cu elanul-i bărbătesc; Andaluza și cu mine am mers cât am mers, dar mai mult ne-am oprit să facem fotografii privind în toate direcțiile, căci fiecare unghi din care priveai îți oferea peisaje incredibile. Imaginea era una nemaiîntâlnita. Parcă o
O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]
-
uitării și a morții care ne împresoară de peste tot. Salvarea o speră Vasilica Ilie prin visul mirificei iubiri, a eternei renașteri din genezica puritate a ființei noastre fragile și efemere. Volumul dă glas vocii feminității puternice în plină izbucnire a elanurilor primăverii, căutând prin vers și cuvânt mirajul iubirii ca ideal și țintă supremă a împlinirii vieții omului: „este o minune să vezi / cum se naște poezia, iubirea...”/ („Prolog”, p. 9). Din versurile acestui volum se simte tumultul ritmurilor naturii în
„PAȘII SINGURĂTĂȚII” SAU PERIPLUL LUI PSYCHE ÎN CĂUTAREA IUBITULUI ÎN VISUL IUBIRII ETERNE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366142_a_367471]
-
instituțiile lor. El proclamă manifeste incendiare, chemări la luptă, declarații de război până când se va instaura o nouă Ordine socială și morală. Uneori, autorul descoperă și vocea cu adevărat poetică potrivită cu asemenea dezlănțuire apocaliptică și, cel mai frecvent, imensele elanuri distructive se apropie de discursul arghezian: „Nu mă tem de moarte, chiar de mă iubește/ Cu vorbe deșarte nu mă amagește.// Nu mă tem de Sfântul, căci mă știe bine,/ Când colind pământul, El stă lângă mine.// Nu mă tem
VIRGIL CIUCĂ, UN ROMÂN AMERICAN ŞI POEZIA CA DISCURS MORAL ŞI REVENDICARE SOCIALĂ de AURELIU GOCI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366229_a_367558]
-
denunț, așa cum a fost condamnat mai târziu la zece ani de închisoare și Teodor Damsa, într-un alt proces, s-ar putea să nu fiu capabilă de aceeasi tărie morală că cel pe care il considerăm erou. Desigur că numai elanul tinereții și frumusețea înaltă a sentimentelor pentru oamenii deosebiți, frumuseți cu care suntem înzestrați în anii fără prea multă experiență de viață au făcut să trec pragul riscului major. Mai tarziu nu știu dacă aș mai fi fost așa viteaza
OAMENI CARE AU FOST, ARTICOL DE ELENA BUICĂ-BUNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361562_a_362891]
-
între izbucnirea ca o spinare de mistreț și cântecul limpede cu tristeți domoale, acest specific sufletesc sudează, într-o valoare nouă,-de conținut intern și de relief-într-un inedit plin de încântare, luminișurile cu sobrietatea, energiile dinamice cu dorul și visul, elanul cu melancoliile, decorativul cu substanța spirituală. Acest specific sufletesc oltean, luat însă pe plan istoric, a avut o minunată sinteză în răscoala lui Tudor. Pandurii n-au fost numai o răzvrătire și o dinamică, ci și un freamăt de largă
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
un râu le ieșea în cale, îl treceau înot pe spinările cailor. Iar de întâlneau păduri întunecate și dese, treceau prin ele întocmai ca foșnetul vântului. Și încă, de le stăteau în cale munții cei înalți, treceau de ei cu elanul tinereții și al iubirii. Și cât de voioși zburau caii lor, adulmecând priveliști și câmpii necunoscute. Dar mai aprinse erau inimile lor arzând de flăcările dragostei. Învingeau ușor și seceta și pustiul stepelor. Seara se odihneau la adăpostul pădurii, ascultând
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
ei de femeie. “După moartea maestrului au dispărut toți prietenii” Reporter: Spuneți-mi cum s-a descurcat ea după moartea lui Eliade? Stelian Plesoiu: Moartea maestrului, pe 22 aprilie 1986, a fost pentru Christinel Eliade o adevarată nenorocire, pierzîndu-și tot elanul și toată energia care o caracteriza în timpul vieții acestuia, s-a simțit foarte slabă în fața tuturor, foarte amărîta. Într-adevăr, a avut datorii, a terminat într-o sărăcie că aproape nu-ți vine să crezi. În ultimele trei luni care
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351870_a_353199]
-
deplină este posibilă doar în Universul Om: „Sfere, netezimi, spirale,/ sacre-mpărății astrale/ meteori, punți, galaxii/ cresc pe ramii inimii”. Simțurile eonizate ale Poetului, cu precădere vederea, „ochiul”, descoperă în elementele realului tainice structuri armonice ce consonează cu pulsațiile sângelui. Elanurile vitaliste sunt însă bine temperate de răceala gândului și a rațiunii pure, nepervertite ce taie geometric versul, construind imaginea de o limpezime ce amintește forma cristalului șlefuit. Dintre cele patru elemente presocratice, poetul acceptă pământul în măsura în care acesta ilustrează condiția primară
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
nedemn și elibera esența. De ce nu și poezia? Desfășurarea în spațiile astrale e mediată de visul, compensație și revanșă, a Poetului vizionar trăitor în capcanele realului. Într-un veac alterat de cruzimea izgonirii cuvintelor, „crucea visului” devine singurul refugiu ocrotitor. Elanurile de contopire cu Universul străbat întregul volum, pentru că Eu și Lumea sunt materializări ale aceleiași substanțe energetice puse în mișcare de lumină. Lumina este în viziune autorului esența universului. Ea este copărtașă cuvântului, dar și a tăcerii; urmează întunericului, tot
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
poruncești ca un rege, să muncești ca un sclav”, acest superb aforism brâncușian este o deviză a maestrului și nimic nu poate fi mai frumos decît porunca dată bronzului de a i se supune, decît încordarea arcului minții sau acel elan nestăvilit al brațelor de a stăpîni formele. Capabil de eforturi mari maestrul creează pe lîngă lucrările monumentale și alte bijuterii sculpturale, reușind întotdeauna să se impună exigențelor. Aflat în rodnice contacte cu peisajul artei contemporane, maestrul i-a înnobilat înfățișarea
ARMURA DIN CAREUL DE ARME de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350618_a_351947]
-
ambiție ori aspirație. Omul rămânea calm și indiferent la emoții toată viața. Printr-un artificiu literar, autorul duce povestea mai departe. După ce lobocoagularea s-a aplicat tuturor indivizilor, fără excepție, a urmat o eră fericită, lipsită de chinuri metafizice și elanuri mistice. Totuși, după o vreme, componenta emoțională a reînviat. După lungi cercetări și experimente științifice s-a ajuns la concluzia că spiritul, expulzat din "creier și glande" prin lobocoagulare, a reînviat, găsindu-și alt sediu, pentru aflarea căruia s-a
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]