2,028 matches
-
remarcă. Astfel, o bună comunicare implicativă plasează ideile importante fie la început, fie la sfârșit, pentru că ideile majore să nu se piardă în conținutul comunicării. La nivel comportamental, deschiderea și permisivitatea reprezintă modul în care receptorului i se induce, de către emițător, încrederea printr-o atitudine onestă și constantă. Pe de altă parte, câștigarea încrederii receptorului poate fi urmată de manifestarea unei atitudini de mulțămire sau de satisfacție din partea acestuia.Dobândirea încrederii receptorului este, de fapt, unul din punctele cheie ale comunicării
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
Comunicarea organizațională în sprijinul calității serviciilor educaționale- Diaconu Nicoleta 6 judecată de valoare, o atitudine sau o stare emoțională. Din punct de vedere al teoriei generale a informației, comunicarea reprezintă un transfer de informații de la o sursă la alta (de la emițător la receptor), iar din perspectiva psiholingvistica este o transmitere de semnificații cu ajutorul semnelor.Considerata că atribut fundamental al ființelor cuvântătoare, comunicarea a fost definită drept mod de interactiune psihosociala a persoanelor. Din punct de vedere psihologic, vorbirea este o activitate
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
vieții. Din analiza activităților manageriale în cadrul unei organizații s-a observat faptul că procesul de comunicare ocupă aproximativ o treime din timpul de lucru. Toate activitățile specifice managerului au ca principiu fundamental comunicarea. Componentele procesului de comunicare sunt reprezentate de: emițător, mesaj, canal, receptor. De asemenea, au fost identificate și funcțiile comunicării: ♦ Funcția de comandă și instruire; 1. COMUNICAREA - FUNCȚIE VITALĂ A ORGANIZAȚIEI PUBLICE 7 ♦ Funcția de influențare și convingere, îndrumare și sfătuire; ♦ Funcția de integrare și menținere. 1.2. Modalități
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
conținutul acestuia sau de canalul de comunicare, ci și de impactul anticipat la nivelul receptorului. Cu alte cuvinte, pentru o comunicare dată, este esențială declararea obiectivelor, ținta pe care comunicatorul dorește să o atingă. Stabilirea unui obiectiv pentru comunicare determina emițătorul să-și aleagă clar țintă (receptorul căruia îi adresează mesajul), să definească scopul mesajului și să stabilească implicațiile acestuia. Cu cat obiectivul comunicării este mai clar și mai onest, cu atat credibilitatea comunicatorului este mai mare. În situația în care
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
marketing se confruntă cu noi realități de comunicare pe care trebuie să le înțeleagă că modalități în îndeplinirea obiectivelor și dezvoltării prezente și viitoare a afacerii. 1.3.1.Strategia ușilor deschise Această strategie realizează o transmitere de informații de la emițător către receptor urmărind inducerea, la nivelul receptorului, a stării de acceptare a ideilor și trecerea la 1. COMUNICAREA - FUNCȚIE VITALĂ A ORGANIZAȚIEI PUBLICE 17 executarea unei anumite acțiuni. Obiectivul principal al acestei strategii îl constituie aducerea receptorului în starea de
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
remarcă. Astfel, o bună comunicare implicativă plasează ideile importante fie la început, fie la sfârșit, pentru că ideile majore să nu se piardă în conținutul comunicării. La nivel comportamental, deschiderea și permisivitatea reprezintă modul în care receptorului i se induce, de către emițător, încrederea printr-o atitudine onestă și constantă. Pe de altă parte, câștigarea încrederii receptorului poate fi urmată de manifestarea unei atitudini de mulțămire sau de satisfacție din partea acestuia.Dobândirea încrederii receptorului este, de fapt, unul din punctele cheie ale comunicării
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
prin care se efectuează operația de punere în relație cu una sau mai multe persoane în vederea atingerii unor anumite obiective. În sens restrâns, comunicarea implică schimbul de mesaje orale, scrise sau de altă natură, sub forma cărora informația trece de la emițător la receptor în cadrul unor secvențe de comunicare” ( 2003: 5). Jean-Claude Abric „comunicarea reprezintă ansamblul proceselor prin care se efectuează schimburi de informații și de semnificații între persoane aflate într-o situație socială dată” (2002: 14). Brent D. Ruben, propune un
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
transformă și folosesc informația pentru a-și duce la bun sfârșit activitățile sau viața” (cf. Lohisse, 2002: 16). David K. Berlo vede comunicarea ca pe „un proces dinamic și continuu între două persoane care pot fi, separat și simultan, și emițător, și receptor” (cf. Lohisse, 2002: 73). Potrivit lui Umberto Eco, un proces de comunicare poate fi denumit ca „trecerea unui semnal de la o sursă, cu ajutorul unui transmițător, printr-un canal, la un destinatar sau punct de destinație” (1982: 20). Traian D.
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
într-o primă aproximare, este echivalent cu a transmite informații referitoare la ceea ce avem în minte. Am ales intenționat expresia vagă „a avea în minte”; astfel, ea corespunde totalității fenomenelor psihologice, puțin cunoscute și incorect clasificate, asupra cărora comunicatorul sau emițătorul, informează pe ceilalți: cunoștințe, amintiri, imagini, păreri, dorințe sentimente etc. Această enumerație demonstrează varietatea elementelor pe care le putem comunica. 1.2.2. În limbajul curent, desemnăm cu termenul de indice orice element care revelează ceea ce este în mod disimulat
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
optimei comunicări A vorbi despre comunicarea optimă, eficientă, înseamnă, în fapt, identificarea condițiilor favorizante ca premise reale, efective. Dintre acestea: consistența de conținut a mesajelor - dată de cantitatea de informație principală cuprinsă în mesaj și de semnificația acesteia atât pentru emițător cât și pentru receptor; expresivitatea comunicării; inteligibilitatea celor transmise, determinată de nivelul de acces al interlocutorilor la aceste informații, de compatibilitatea comunicațională a acestora. 2.5 Strategii ale convingerii Strategia actului de convingere este dată de context. Emițătorul își propune
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
atât pentru emițător cât și pentru receptor; expresivitatea comunicării; inteligibilitatea celor transmise, determinată de nivelul de acces al interlocutorilor la aceste informații, de compatibilitatea comunicațională a acestora. 2.5 Strategii ale convingerii Strategia actului de convingere este dată de context. Emițătorul își propune de la început să exercite o influență, să „afecteze”, să modifice convigerile receptorului. Emițătorul vrea să-l atragă de partea ideilor propuse, îndepărtându-l eventual de altele, prezentate de o altă sursă sau generate de experiențe personale. În drumul
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
de acces al interlocutorilor la aceste informații, de compatibilitatea comunicațională a acestora. 2.5 Strategii ale convingerii Strategia actului de convingere este dată de context. Emițătorul își propune de la început să exercite o influență, să „afecteze”, să modifice convigerile receptorului. Emițătorul vrea să-l atragă de partea ideilor propuse, îndepărtându-l eventual de altele, prezentate de o altă sursă sau generate de experiențe personale. În drumul spre convingere se vor parcurge patru etape: receptarea, memorizarea pasivă, raționalizarea - operată prin constrângerile dictate
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
Oamenii au nevoie nu numai de idei, ci și de sentimente. Astfel, între mijloacele de influențare alături de autoritatea emițătorului și constrângerea argumentelor se află persuasiunea obținută pe calea „imaginației, a emoției și a sugestiei”. Persuasiunea folosește și exploatează particularitățile afective. Emițătorul își deghizează într-o măsură mai mare sau mai mică interesele, relația emițătorului cu receptorul devine „instrument”. De aceea, persuasiunea lipsită de etică devine pericol, semnalat pentru nocivitatea sa încă din antichitate. 2.6 Contagiunea Contagiunea produsă de emițător este
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
afective. Emițătorul își deghizează într-o măsură mai mare sau mai mică interesele, relația emițătorului cu receptorul devine „instrument”. De aceea, persuasiunea lipsită de etică devine pericol, semnalat pentru nocivitatea sa încă din antichitate. 2.6 Contagiunea Contagiunea produsă de emițător este determinată nu atât de creșterea numărului de informații la receptor, cât de sporul adus acelui depozit imaginar de frumos. Aceste amplificări sunt posibile datorită emoției resimțite de receptor. Putem vorbi, așadar, și de intensitatea contagiunii, înțelegând prin aceasta numărul
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
posibile datorită emoției resimțite de receptor. Putem vorbi, așadar, și de intensitatea contagiunii, înțelegând prin aceasta numărul celor impresionați și, în egală măsură, amploarea la care experiența a fost reprodusă. În momentul comunicării se transmite și măreția sentimentului trăit de emițător în timpul enunțării. Emițătorul va da dovadă că ceea ce spune îi aparține în măsura în care aparține tuturor, trăirea sa fiind eliberată de povara individualului, trecând granița particularului, îndreptându-se curajos spre ceilalți. 2.7 Puterea cuvântului Cuvântul devine astfel nu numai unitate de
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
resimțite de receptor. Putem vorbi, așadar, și de intensitatea contagiunii, înțelegând prin aceasta numărul celor impresionați și, în egală măsură, amploarea la care experiența a fost reprodusă. În momentul comunicării se transmite și măreția sentimentului trăit de emițător în timpul enunțării. Emițătorul va da dovadă că ceea ce spune îi aparține în măsura în care aparține tuturor, trăirea sa fiind eliberată de povara individualului, trecând granița particularului, îndreptându-se curajos spre ceilalți. 2.7 Puterea cuvântului Cuvântul devine astfel nu numai unitate de bază a comunicării
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
prin forța sa expresivă, dă valoare comunicării. Este mijlocul de comunicare cel mai bogat în sensuri, în rezonanțe interioare generate și amplificate de muzicalitatea rostirii. Cuvântul corect utilizat gramatical și ca tonalitate, fără prețiozități, are menirea să înlăture barierele dintre emițător și receptor, precum bătrâna ateniană îl recunoaște pe Theophrast că este străin după un singur cuvânt rostit, la fel ascultătorul simte când cel ce vorbește este „la el acasă”, din punctul de vedere al tematicii și limbajului. Când Theophrast a
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
Callas, pe care o vedem și acum în spectacole, în concerte, în recitaluri înregistrate, era ca o stană de piatră, dar avea o forță a privirii cu totul specială. I.H. Artistul. Artistul. Primul, cântărețul, nu e artist, e doar un emițător de sunete, câteodată mai puternice, mai frumoase, timbrul vocal este un dar al naturii, nu e "construibil". Și, cum să vă spun, stupiditatea genului "operă" este tocmai frumusețea timbrului vocal, care are o senzualitate comunicativă. Da. Dar, eu apreciez adevărul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
act dramatic le influențează în moduri diametral opuse, pricinuindu-le dezechilibrul psihic sau emoțional, aducând haos și pierdere de sine. Toate acestea sunt create de o echipă format din 5 oameni, echipă care are un singur exponent, purtător de cuvânt, emițător principal - actrița Ofelia Popii. Pentru a contura în linii mari acțiunea, dar și pentru a stabili contextul, trebuie să pornim de la singurul fapt adânc rădăcinat în real, în stare brută, care ține strict de trăirea în material, sau neființare, cum
A doua oară unu by Tudosă Andreea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92970]
-
iubire, ceea ce îi dă forță și slăbiciune, nebunie și coerență. Acțiunea operei are caracter atemporal, iar etalarea diferitelor tipologii feminine are rolul de o oferi posibilitatea identificării cu un personaj, sau crearea unor asocieri cu personaje conexe, din realitatea imediată. Emițătorul, în acest caz, Ofelia Popii, metamorfozată în 7 personaje, sau 7 Ofelii miniaturale amplificate, poate fi identificat cu sursa mesajului, deoarece dincolo de textul ca atare, cumulul de semnificație este dat mesajului prin subiectivism și prin prelucrarea informației astfel încât cuvintele să
A doua oară unu by Tudosă Andreea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92970]
-
viziune propune o deculpabilizare a defunctului, axânduse pe haosul produs de femeie sieși, sau pe modul în care lasă această ruptură din rutină să-i modeleze existența, sufletul. Conform teoretizărilor de actualitate, într-o situație de comunicare, cei doi actanți, emițătorul și receptorul, sunt într-un proces de identitate și complementaritate, întrucât fluxul de informație este simultan. În acest caz, deși spectacolul nu are momente de improvizație, reacția publicului influențează rolul scenic, atmosfera este maleabilă prin schimbul de energie care are
A doua oară unu by Tudosă Andreea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92970]
-
cu activarea împrumuturilor de la o limbă la alta. Împrumutul grăbit - adeseori în condițiile unei asimilări imperfecte - al unor cuvinte poate constitui sursă unor formulări derutante sau obscure din perspectiva receptorilor (formulări uneori insuficient de clare - si responsabile - chiar și pentru emițător). Un exemplu ilustrativ în acest sens oferă recentă vîltoare stîrnita în societatea românească de "Declarația de la Cluj". Acest text, mai mult ciorna/proiect, baza de discuție, decît document finit, a intrat în atenția opiniei publice, printr-o neașteptată și îngrijorată
Dificultăti de comunicare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/17638_a_18963]
-
numele fiind însoțit de termenul de reverența: "aceste două obiecte se află la doamna Dafina"; "Doamna Margareta, doamna Ana, doamna Maria au un sediu deschis pentru ghicit în cărți, cafea"; "doamna Brățară răspunde la țel.(...)". (Cititorului suspicios, care presupune ca emițătorul impersonal e în realitate una și aceeași persoană cu vrăjitoarea însăși, autodesemnarea reverentială îi pare, desigur, comică.) O garanție de profesionalism e oferită de cuprinderea într-o tradiție magică, într-o descendentă care conferă autoritate. Harul sau darul vrăjitoresc sînt
Anunturi magice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18153_a_19478]
-
fi meritat o atenție mai mare din partea autorilor de manuale, dar care sunt expediate înainte de a fi lămurite. Astfel, în același manual de clasa a IX-a, la care ne-am referit mai sus, se disting șase factori ai comunicării: emițător, receptor, mesaj, cod, canal de transmitere a mesajului și referent. Sub această formă, cu aceleași șase componente, comunicarea este prezentată și în alte manuale de limba și literatura română, de la diverse clase. Însă problema comunicării traversează mai multe discipline școlare
D'ale manualelor by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14348_a_15673]
-
de comunicare și, eventual, îl arbitrează, îl evaluează sau/și îl ferește de boală. Pe de altă parte, ținând seamă de faptul că tot mai multe acte de comunicare se folosesc de diferite mijloace tehnologice, trebuie să admitem posibilitatea ca emițătorul să nu fie și transmițătorul mesajului (cum ar fi informaticianul care lucrează efectiv la calculator); avem deci, în general, un emițător, un transmițător și, în mod simetric, un receptor și un destinatar. În anumite cazuri, de exemplu, când tehnologia lipsește
D'ale manualelor by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14348_a_15673]