2,689 matches
-
în numele Conferinței președinților principalelor organizații evreiești din America. El susținea reînnoirea Clauzei. Problema evreilor era complicată. În România erau aproximativ 65.000 de evrei, dintre care 50% depășeau vîrsta de 65 de ani. Aceștia nu voiau să plece din România. Emigrarea era importantă pentru evreii mai tineri, al căror număr era cam de 25.000. Astfel, dacă ritmul de emigrare se menținea constant, în zece ani puteau pleca toți evreii care-și doreau aceasta 1821. Și liderii cîtorva organizații etnice sprijineau
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aproximativ 65.000 de evrei, dintre care 50% depășeau vîrsta de 65 de ani. Aceștia nu voiau să plece din România. Emigrarea era importantă pentru evreii mai tineri, al căror număr era cam de 25.000. Astfel, dacă ritmul de emigrare se menținea constant, în zece ani puteau pleca toți evreii care-și doreau aceasta 1821. Și liderii cîtorva organizații etnice sprijineau Clauza pentru România. Deși nici unul dintre ei nu a venit să pledeze în fața Comitetului, Senatul a primit scrisori de la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
spuse, Barnes argumenta în raportul său că restricțiile se datorează faptului că Bucureștiul vede în publicațiile ungurești o cale de promovare a unei poziții prosovietice în politica externă și de încurajare a revanșismului 1823. Raportul lui Bingham trata și problema emigrării. România recunoștea cu sinceritate că, fiind o țară în curs de dezvoltare, practica o politică de "descurajare a emigrării". Ceaușescu nu putea moderniza România permițînd, totodată, o "scurgere de inteligență", prin emigrarea tinerilor talentați. Ceaușescu vedea în prevederile Legii comerciale
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de promovare a unei poziții prosovietice în politica externă și de încurajare a revanșismului 1823. Raportul lui Bingham trata și problema emigrării. România recunoștea cu sinceritate că, fiind o țară în curs de dezvoltare, practica o politică de "descurajare a emigrării". Ceaușescu nu putea moderniza România permițînd, totodată, o "scurgere de inteligență", prin emigrarea tinerilor talentați. Ceaușescu vedea în prevederile Legii comerciale din 1974 cu privire la "libertatea emigrării" un amestec în treburile interne ale României. Dar dat fiind că Bucureștiul dorea să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
revanșismului 1823. Raportul lui Bingham trata și problema emigrării. România recunoștea cu sinceritate că, fiind o țară în curs de dezvoltare, practica o politică de "descurajare a emigrării". Ceaușescu nu putea moderniza România permițînd, totodată, o "scurgere de inteligență", prin emigrarea tinerilor talentați. Ceaușescu vedea în prevederile Legii comerciale din 1974 cu privire la "libertatea emigrării" un amestec în treburile interne ale României. Dar dat fiind că Bucureștiul dorea să facă comerț cu Statele Unite, acesta a acceptat amendamentul Jackson-Vanik și a consimțit să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că, fiind o țară în curs de dezvoltare, practica o politică de "descurajare a emigrării". Ceaușescu nu putea moderniza România permițînd, totodată, o "scurgere de inteligență", prin emigrarea tinerilor talentați. Ceaușescu vedea în prevederile Legii comerciale din 1974 cu privire la "libertatea emigrării" un amestec în treburile interne ale României. Dar dat fiind că Bucureștiul dorea să facă comerț cu Statele Unite, acesta a acceptat amendamentul Jackson-Vanik și a consimțit să "ia măsuri în privința "problemelor umanitare", care puteau fi ameliorate prin emigrare"1824. În
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu privire la "libertatea emigrării" un amestec în treburile interne ale României. Dar dat fiind că Bucureștiul dorea să facă comerț cu Statele Unite, acesta a acceptat amendamentul Jackson-Vanik și a consimțit să "ia măsuri în privința "problemelor umanitare", care puteau fi ameliorate prin emigrare"1824. În discuțiile sale cu rabinul Rosen, Bingham a ajuns la concluzia că, totuși, comunitatea evreiască din România beneficiază de o libertate religioasă și culturală considerabilă. Exista învățămînt în limba ebraică, iar în București erau un teatru evreiesc, restaurante Kosher
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la concluzia că, totuși, comunitatea evreiască din România beneficiază de o libertate religioasă și culturală considerabilă. Exista învățămînt în limba ebraică, iar în București erau un teatru evreiesc, restaurante Kosher și un ziar ebraic bisăptămînal. Rosen se temea că o emigrare susținută a evreilor ar putea distruge comunitatea evreilor din România. În 1948 fuseseră 600 de rabini, acum nu mai erau decît 3. Lipsa măcelarilor Kosher era o problemă practică și mai mare, iar cei cîțiva care rămăseseră își petreceau cea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
decît 3. Lipsa măcelarilor Kosher era o problemă practică și mai mare, iar cei cîțiva care rămăseseră își petreceau cea mai mare parte a timpului deplasîndu-se dintr-o comunitate în alta1825. În recomandările lui, Bingham arăta că deși procesul de emigrare se lovește de diferite dificultăți și tărăgănări, "se pare că autoritățile române fac eforturi, cu bună-credință, să-și îndeplinească angajamentul făcut la nivel internațional de a lua măsuri în privința problemelor umanitare și de a le rezolva". Mai mult decît atît
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
tărăgănări, "se pare că autoritățile române fac eforturi, cu bună-credință, să-și îndeplinească angajamentul făcut la nivel internațional de a lua măsuri în privința problemelor umanitare și de a le rezolva". Mai mult decît atît, Congresul trebuia să revizuiască legile de emigrare, pentru a se asigura că românilor care voiau să intre în Statele Unite nu li se mai impuneau și alte restricții suplimentare, de vreme ce aveau deja vizele de emigrare aprobate de București. În concluzie, Bingham a recomandat Congresului să recunoască statutul României
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a le rezolva". Mai mult decît atît, Congresul trebuia să revizuiască legile de emigrare, pentru a se asigura că românilor care voiau să intre în Statele Unite nu li se mai impuneau și alte restricții suplimentare, de vreme ce aveau deja vizele de emigrare aprobate de București. În concluzie, Bingham a recomandat Congresului să recunoască statutul României de țară beneficiară de Clauză, oferindu-i, astfel, și un mijloc de a-și continua "politica externă independentă și curajoasă"1826. Pledoariile susținute în fața Camerei Reprezentanților au
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lui pentru prelungirea Clauzei avea o anumită greutate. El a adus ca argument faptul că acordînd în continuare Clauza României, i se dă acestei țări o "șansă în plus" să demonstreze că-și respectă angajamentul de a ajunge la o emigrare mai liberă 1827. McDonald, un membru din Georgia al Camerei Reprezentanților, s-a axat pe drepturile omului, problemă pe care o abordase și în iulie 1975. El voia să analizeze Comisia cîteva rezoluții al căror coautor era, menite să avertizeze
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
s-a axat pe drepturile omului, problemă pe care o abordase și în iulie 1975. El voia să analizeze Comisia cîteva rezoluții al căror coautor era, menite să avertizeze Bucureștiul că reînnoirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" depinde de creșterea emigrării și de respectarea drepturilor omului pentru minoritățile etnice și religioase 1828. După încheierea audierilor, membrii ambelor Camere au prezentat moțiuni prin care dezaprobau revalidarea dreptului președintelui de a face o derogare de la prevederea privind libertatea de emigrare. Pe 15 septembrie
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
depinde de creșterea emigrării și de respectarea drepturilor omului pentru minoritățile etnice și religioase 1828. După încheierea audierilor, membrii ambelor Camere au prezentat moțiuni prin care dezaprobau revalidarea dreptului președintelui de a face o derogare de la prevederea privind libertatea de emigrare. Pe 15 septembrie, McDonald a înaintat moțiunea 1547 și, la cinci zile după aceea, Jesse Helms, din Carolina de Nord, a prezentat Senatului o moțiune identică, cea cu nr. 555. Deși ambele au stîrnit discuții, nici una nu a fost supusă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aprecia această prelungire, procesul, în ansamblu, sublinia fragilitatea relațiilor româno-americane. Viitorul era definit în segmente de cîte un an. Legea comercială din 1974 cerea președintelui să solicite anual Congresului să aprobe sau să respingă o derogare de la condiția libertății de emigrare impusă de Paragraful 402 al Legii comerciale. Faptul că acesta era un eveniment anual însemna că prevederile privind Clauza din Acordul comercial româno- american, valabil pentru o perioadă de trei ani, se puteau aplica doar pentru un an. Fără derogarea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dar dezbaterile și audierile au trezit, totodată, aproape în fiecare din cei prezenți, conștiința importanței drepturilor omului. Ca urmare, orice țară care solicita din partea Statelor Unite un tratament special, precum "Clauza națiunii celei mai favorizate" sau o scutire anuală de condiția emigrării avea să fie examinată cu atenție în privința respectării drepturilor omului. Acesta era noul climat în care aveau să evolueze relațiile româno-americane. România și drepturile omului Printre problemele pe care le avea de înfruntat Administrația Carter după preluarea mandatului era și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
problemele pe care le avea de înfruntat Administrația Carter după preluarea mandatului era și necesitatea elaborării unei strategii politice pentru Europa de Est. Amendamentul Jackson-Vanik limita inițiativa Casei Albe și flexibilitatea acesteia. Din punct de vedere legal, nu contau decît procedurile de emigrare pe care le aplica o țară sau alta. Pe 10 ianuarie, o echipă prezidențială de tranziție a recomandat, printr-un raport adresat lui Carter ca Administrația să elaboreze o nouă politică economică pentru Europa de Est și Uniunea Sovietică 1858. Prin noua
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
s-a dus să lucreze la Radio Europa Liberă, la secția română din München 1873. Deși nu erau numeroase, aceste incidente au îndîrjit și mai mult elementele anticomuniste din Congres și pe apărătorii drepturilor omului. Mai gravă era, însă, scăderea emigrării din România, care submina argumentele celor ce susțineau prelungirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Statisticile pentru primele trei luni ale anului 1977 indicau o scădere drastică a numărului celor cărora li se permisese să emigreze în Statele Unite și Israel. Din
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
vorbit președintelui român despre îngrijorarea crescîndă a Congresului, pricinuită de nerespectarea drepturilor omului. Ei au insistat asupra acestei probleme, deoarece Congresul avea să analizeze, în scurt timp, cererea președintelui american de prelungire cu încă un an a derogării de la condiția emigrării. Răspunzîndu-le lui deHaan și Tinker, Ceaușescu le-a spus cu candoare că România nu are o politică de emigrare, dar a recunoscut că emigrarea este, de la caz la caz, necesară, din motive umanitare. Această atitudine pornea, în mod cert, de la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
deoarece Congresul avea să analizeze, în scurt timp, cererea președintelui american de prelungire cu încă un an a derogării de la condiția emigrării. Răspunzîndu-le lui deHaan și Tinker, Ceaușescu le-a spus cu candoare că România nu are o politică de emigrare, dar a recunoscut că emigrarea este, de la caz la caz, necesară, din motive umanitare. Această atitudine pornea, în mod cert, de la teama Bucureștiului de "exportul de inteligență". România era o țară în curs de dezvoltare și trebuia să-și păstreze
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în scurt timp, cererea președintelui american de prelungire cu încă un an a derogării de la condiția emigrării. Răspunzîndu-le lui deHaan și Tinker, Ceaușescu le-a spus cu candoare că România nu are o politică de emigrare, dar a recunoscut că emigrarea este, de la caz la caz, necesară, din motive umanitare. Această atitudine pornea, în mod cert, de la teama Bucureștiului de "exportul de inteligență". România era o țară în curs de dezvoltare și trebuia să-și păstreze oamenii pe care îi instruise
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din motive umanitare. Această atitudine pornea, în mod cert, de la teama Bucureștiului de "exportul de inteligență". România era o țară în curs de dezvoltare și trebuia să-și păstreze oamenii pe care îi instruise și îi calificase. Principalele excepții la emigrarea pe cazuri specifice erau cîteva contacte interguvernamentale, privind germanii care voiau să plece în Germania Federală și evreii care doreau să plece în Israel 1876. Ceaușescu a înțeles, totuși, avertismentul lui deHaan și Tinker. La o săptămînă după plecarea lor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
deliberat cu privire la situația reală"1878. Rosen avea convingerea că în calitate de "bun evreu" și de "om cinstit", Koch nu "va duce mai departe o acțiune care contravine adevărului și intereselor vitale ale comunității noastre"1879. Congresul și derogarea președintelui de la condiția emigrării, 1977 În acest timp, Departamentul de Stat și Ministerul Finanțelor au strîns informații și au recomandat ca președintele american să solicite Congresului prelungirea derogării de la condiția emigrării, prevăzută de Paragraful 402 al Legii comerciale din 1974. Pe 2 iunie, Carter
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și intereselor vitale ale comunității noastre"1879. Congresul și derogarea președintelui de la condiția emigrării, 1977 În acest timp, Departamentul de Stat și Ministerul Finanțelor au strîns informații și au recomandat ca președintele american să solicite Congresului prelungirea derogării de la condiția emigrării, prevăzută de Paragraful 402 al Legii comerciale din 1974. Pe 2 iunie, Carter și-a prezentat recomandarea de derogare. În cererea sa către Congres, președintele a atras atenția asupra dezvoltării comerțului dintre Statele Unite și România și a scos în evidență
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dintre Statele Unite și România și a scos în evidență relativa independență a Bucureștiului față de Moscova. Mai mult decît atît, prelungind derogarea, Washingtonul avea în continuare acces la autoritățile guvernamentale din România care puteau facilita reîntregirea familiilor și îmbunătățirea procedurilor de emigrare. Carter a arătat că Administrația americană va supraveghea emigrarea din România și dacă Bucureștiul nu se conformează scopului derogării, "îmi voi schimba recomandarea". Mai mult chiar, președintele a promis să aducă la cunoștința guvernului român "orice acțiuni sau tendințe privind
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]