5,930 matches
-
dar probabil este vorba despre cea gri, comună. Pentru indienii americani, aceste detalii erau probabil clarificate de context. Atunci când vorbesc despre sfatul dat În almanah, nu iau În calcul faptul că europenii emigrați și-au elaborat foarte repede propriile metode empirice și, ca toți agricultorii din lume, au fost foarte atenți la ce fac ceilalți cultivatori. În general, nimeni nu vrea să fie nici primul care ară și sădește, dar nici ultimul. Citat În Ian Hacking, The Taming of Chance, Cambridge
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Feeble?”, Journal of Economic Literature 10, decembrie 1982, pp. 1463-1484). Citat În Roger Penrose, „The Great Diversifier”, recenzie a lucrării lui Freeman Dyson, From Eros to Gaia, În New York Review of Books, 4 martie 1993, p. 5. Ca toate regulile empirice, și aceasta este relativă. Ea s-ar putea să nu fie potrivită atunci când, de pildă, o catastrofă pare iminentă și este absolut necesar să se ia decizii rapide. Cred că acesta este cel mai puternic argument Împotriva pedepsei capitale pentru
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de opt picioare*. Dac) relatarea e autentic), pește mii de ani cineva ar putea, s)pând atent, s) descopere aceste ziduri. Aceast) idee i-a venit lui Heinrich Schliemann inc) de când era copil, iar ca adult a supus teoria testului empiric. Karl Deutsch se folosește de aceast) relatare că de un exemplu al modului în care teoriile sunt testate (1966, pp. 168-169). O teorie ia naștere într-o conjectur), si este valid) în cazul în care conjectura se confirm). Deutsch consider
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
mod curios, nutresc convingerea c) procesul cunoașterii pornește din start cu certitudini, privesc teoriile drept edificii ale adev)rului, pe care le-ar putea construi în mod inductiv. Aceștia definesc teoriile că ipoteze care sunt confirmate și conectate. Ins) cunoașterea empiric) este întotdeauna problematic). Experiență ne induce adesea în eroare. Așa cum formulă Heinrich Hertz, ,,ceea ce este derivat din experient) poate fi din nou anulat de c)tre experient)” (1894, p. 357). Nimic nu poate fi vreodat) simultan empiric și adev)rât
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
tre experient)” (1894, p. 357). Nimic nu poate fi vreodat) simultan empiric și adev)rât în mod absolut, o axiom) postulat) de Immanuel Kant și actualmente larg acceptat), cel puțin de c)tre cercet)torii științelor naturii. Și cum cunoașterea empiric) este potențial infinit) că întindere, în lipsa unui îndrumar potrivit nu vom putea ști nici ce informații trebuie s) culegem, nici cum s) le îmbin)m, astfel încât ele s) devin) comprehensibile. Dac) am înțelege de la sine universul care ne intereseaz), n-
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
leg)tur) cu teoriile, ne întreb)m: ,,Cât de mare este puterea lor explicativ)?”. Teoria newtonian) a gravitației universale a furnizat o explicație unificatoare a fenomenelor celeste și terestre. Forță ei const) în num)rul de legi și generaliz)ri empirice anterior disparate, care ar putea fi subsumate într-un sistem explicativ, precum și în num)rul și domeniul noilor ipoteze desprinse din teorie sau sugerate de ea, ipoteze care, la rândul lor, trimit c)tre noi legi experimentale. Aristotel a concluzionat
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
un astfel de control este posibil, măi degrab) decât doar din aceea de a prezice. Predicția decurge din cunoașterea regularit)ții asocierilor încorporate în legi. R)s)riturile și apusurile pot fi prezise în mod întemeiat doar pe seama constat)rilor empirice, f)r) aportul teoriilor menite s) explice de ce se petrec astfel de fenomene. Predicția poate, cu sigurant), s) fie util): forțele care propulseaz) dou) corpuri ce tind s) între în coliziune pot fi inaccesibile, ins), dac) avem posibilitatea de a
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
datelor observate. Prin intermediul deducției nimic nu poate fi explicat, întrucat rezultatele acesteia decurg logic din premisele ințiale. Ea poate oferi anumite r)spunsuri, ins) nimic nou; ceea ce este dedus e deja prezent fie în premisele teoretice majore, fie în premisele empirice minore referitoare la chestiuni anterior observate. Inducția poate furniza noi r)spunsuri, ins) nimic cert; multiplicarea observațiilor particulare nu poate niciodat) servi drept fundament al unei propoziții universale. Teoria d) roade, întrucat p)șește dincolo de inevitabilă sterilitate a abord)rii
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
una tehnic), f)când termenii operaționali. Aceasta nu va ajuta cu nimic. Oricare dintre termenii de mai sus pot fi f)cuți operaționali în cazul majorit)ții semnificațiilor pe care discursul nostru li le atribuie. Noțiunea ,,poli” are clari referenți empirici, fie definit) că blocuri, fie că mari puteri. Conform oric)rei definiții, “polii” pot deveni termeni descriptivi în formularea legilor. Utilizabilitatea tehnic) a termenilor este, din nefericire, un criteriu slab. Deși e ușor de observat c) noțiunile teoretice sunt definite
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
din realitate, adic) s) l)s)m de-o parte majoritatea lucrurilor pe care le vedem și experiment)m. Cei care au studiat politică internațional) au încercat s) se apropie mai mult de realitatea practicii internaționale, și s) dezvolte conținutul empiric al studiilor lor. În contrast, științele naturii au progresat de-a lungul mileniilor, îndep)rtându-se de experiență imediat), aducând la îndeplinire aspirația lui Conant, anterior menționat), de a reduce ,,gradul de empirism implicat în rezolvarea problemelor”. Cercet)torii științelor naturii
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
care ar trebui definite polărit)țile. A num)ra marile puteri ale unei epoci este aproape la fel de dificil - sau de ușor - că a spune câte firme principale exist) într-un sector oligopolistic al unei economii. Întrebarea este una de ordin empiric, admițând da un r)spuns de bun simț. Economiștii sunt de acord c), și atunci când num)rul total al firmelor dintr-un sector este mare, interacțiunile lor pot fi înțelese, cu toate c) nu și prezise în totalitate, prin prisma
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
este larg r)spândit), ea funcționând în ambele sensuri. Astfel, Herbert Simon crede c) scopul economiștilor clasici este de neatins, deoarece el consider) în mod greșit c) aceștia încercau ,,s) prevăd) comportamentul individului rațional, f)r) a întreprinde o investigație empiric) a tr)s)turilor lui psihologice” (1957, p. 199). Stephen Van Evera e cel care a sugerat utilizarea termenului bandwagoning, ca fiind opusul termenului balancing. *(Se pare, ins), c) Waltz atribuie greșit lui Stephen Van Evera paternitatea termenului, întrucât el
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Pologne, în „Dix-huitième siècle“, 13, 1981, p. 389-399. • Andrei Pippidi, Lecturile unui boier muntean acum un veac: Ioan Manu, în „Revista de istorie și teorie literară“, 20, 1, 1971; Arhivele Naționale Iași, fondul Spiridonie, LXVII/48: în O altă distincție empirică se referă la aspectele de viață cotidiană care, într-o vreme în care nobilimea Franței se încânta de „turqueries“ și prețuia pânzele „pictorilor Bosforului“61, permiteau confuzia cu lumea orientală. În trecere prin Moldova, un Richelieu constata la Herța că
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ca oricare altă disciplină, ea cuprinde atât adevăruri cât și erori, erori care nu sunt reziduuri sau corpuri străine ci au o eficacitate istorică, un rost adesea indisociabil de cel al adevărurilor 22. Mitul este cu siguranță legat de faptul empiric, dar nu ca reprezentare a acestuia: lucrurile pe care le descrie pot fi cu totul opuse celor reale 23. Mitul încearcă să exprime un adevăr negativ 24, • Jean François Lyotard, Condiția postmodernă. Raport asupra cunoașterii, traducere de Ciprian Mihali, București
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sau, în cel mai rău caz, să și le explice 29, printr-un model logic care să depășească dialectica reciprocităților și excluderilor 30. De unde și ezitările discursului despre om: pe de o parte, o tendință care se întemeiază pe adevărul empiric a cărui geneză în natură și în istorie el o descrie; este o analiză de tip pozitivist în care adevărul obiectului palpabil prescrie și adevărul discursului despre respectivul obiect; pe de altă parte, o tendință care anticipează un adevăr schițat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de la distanță; e un discurs de tip eshatologic; în acest caz adevărul discursului filosofic constituind un adevăr aflat în curs de formare 31. În fața noastră se află nu atât o alternativă cât oscilația inerentă oricărui tip de analiză care valorizează empiricul la nivelul transcedentalului 32. Comte și Marx depun mărturie asupra faptului că eshatologia (adevăr obiectiv „ce va să vină“ al discursului despre om) și pozitivismul (ca adevăr al discursului definit pornindu-se de la adevărul obiectului) sunt de fapt indisociabile: un
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și Marx depun mărturie asupra faptului că eshatologia (adevăr obiectiv „ce va să vină“ al discursului despre om) și pozitivismul (ca adevăr al discursului definit pornindu-se de la adevărul obiectului) sunt de fapt indisociabile: un discurs care se dorește deopotrivă empiric și critic nu poate fi decât pozitivist și eshatologic în același timp33. Omul apare în el ca adevăr totodată redus și promis, naivitatea precritică domnind aici nestingherită 34. Mitul nu își poate depăși propriul cadru, nu dezvoltă o reflecție teoretică
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
aceste metode confirmate științific? Nu. Ele sînt rezultatul proprie-mi experiențe și a experimentelor realizate pe femei, precum și a observațiilor asupra propriei persoane modificărilor consecutive apărute În starea emoțională, tiparele energetice și simptoamele fizice. Deși ele se bazează pe observațiile empirice de la baza teoriei conform căreia chimia urmează energia, aștept cu nerăbdare studiile de laborator ce măsoară modificările hormonale apărute după realizarea acestor tehnici. Acestea vor rafina aceste metode dincolo de orice Îndoială și de asemenea vor furniza informații mai bune cum
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Kierkegaard, niște măști pe care trebuie să le asumăm, niște roluri În care intrăm, dar nu știu dacă experiența alterității poate fi Într-adevăr dusă până la capăt. Sanda Cordoș: Eu vorbesc nu de pe o poziție teoretică, ci de pe o poziție empirică, și știu sigur că sunt momente când eu cea de aici nu sunt identică cu eu cea de acasă, iar prin păstrarea acestei distanțe nu intru - sper - În patologie. În al doilea rând, eu pot citi un discurs care lucrează
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
teoriei ficționalității. Puntea de legătură Între teoriile ficționalității și cele ale revoluției științifice postnewtoniene Îi este oferită de neokantienii Hans Vaihinger (cu lucrarea sa capitală din 1911) și Friedrich Albert Lange, datorită felului În care Împacă intuiționismul estetic cu pozitivismul empiric al științei moderne. Reușita acestora, după expresia lui Spăriosu, este consacrarea „mutației estetice” În majoritatea științelor moderne (dintre care Spăriosu analizează mai ales impactul asupra Noii fizici - einsteiniene și posteinsteiniene). Noutatea pe care o aduce mutația estetică În discursul științific
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
e bun (deocamdată nu găsesc altul), care să numească pur și simplu ceva actual, instituit, adică În act, de către subiect și care să nu mai presupună o legitimare printr-o realitate de alt ordin decât Însuși acest act - de ordin empiric, istoric etc. Marius Jucan: Discursul despre ficționalizare poate fi continuat Într-o paralelă cu discursul despre experiența religioasă. Mie mi se pare că aici este un domeniu În care Într-adevăr avem un act institutiv, În sensul a ceea ce spunea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nostru animalier. Se poate face o analiză a felului cum ne raportăm mental la imaginile animalelor, la relațiile dintre aceste animale În interiorul imaginarului colectiv, la rolul pe care ele Îl (mai) joacă În construcția identității noastre. Prin aceasta, metode pragmatice, empirice, folosite În cercetarea referenților imaginilor, ar putea fi transportate În cercetarea imaginilor Înseși, investigate de obicei cu metode estetice, filosofice, metafizice etc. Doru Pop: Ca să dau un exemplu despre specificul metodelor calitative. Le-am cerut studenților din anul patru de la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sensul puternic al cuvântului. Ca urmare, nu contează, pur și simplu, dacă opera de artă (căci, evident, nu putem fi, aici, decât În domeniul esteticului) propriu-zisă diferă În mod radical de obiectele preexistente ei; nu gradul ei de originalitate În raport cu empiricul este important, ci numai faptul că datul extrasubiectiv a fost „aneantizat” și apoi recreat ca produs al imaginației 1. Imaginea astfel rezultată va acționa apoi reflexiv asupra creatorului, căci În ea acesta a făcut din lume o ființă cu care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
deja sensibile dintre maestrul filosof și discipolul ce se dorea antropolog. Pentru primul, e oarecum necesar ca imaginația să fie sau productivă, Însă ca facultate transcendentală (oferind așadar schemele celor douăsprezece categorii ale intelectului), sau reproductivă, ca facultate a cogniției empirice (schematizând sub concepte); faptul că imaginația acționează productiv În domenii a posteriori cum sunt cele aferente exercitării facultății de judecare estetice sau teleologice e, din punctul de vedere al lui Kant, un fel de accident inevitabil, de același tip cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
iluziei transcendentale. Dimpotrivă, pentru Humboldt, numai desfășurarea actuală a imaginației productive este cea care contează. Mai exact (și Îmi rog cititorul probabil obosit de această fastidioasă discuție să fie atent acum, căci urmează partea realmente importantă): pentru Kant, subiectivitatea reală, empirică (cea căreia noi Îi spunem În mod naiv eu), este importantă doar În măsura În care ea reprezintă, În act, matricea apriorică ce procesează/„vede” fenomenele. Răsturnarea subiectivă kantiană nu ne aduce așadar În prezența unui subiect care este el În măsura În care se diferențiază
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]