4,229 matches
-
A absolvit Facultatea de Ziaristică a Universității de Stat din Chișinău (1972). A fost redactor la Radio Chișinău, consultant la Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, șef de secție la revista „Orizontul”, redactor-șef adjunct la „Literatura și arta”, redactor la Editura Enciclopedică „Gh. Asachi” și la Editura Prut Internațional. Face parte din generația „ochiului al treilea” (Nicolae Dabija), care și-a propus să repună esteticul în drepturile lui. Debutează în 1974 cu placheta de versuri Genealogie. Este laureat al Premiului „George Bacovia
ROMANCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289307_a_290636]
-
R. (1968), Fundamentul cultural al personalității, Editura Științifică, București. Lorenz, K. (1966), An aggression, Harcourt, Brace & World, New York. Mann, P. (1996), „Comportament colectiv”, în R. Boudon, P. Besnard, M. Cherkaoui și B. Lécuyer (coord.), Dicționar de sociologie Larousse, Editura Univers Enciclopedic, București. Manstead, A.; Proffil, T.; Smart, J. (1983), „Predicting and understanding mothers infant-feeding intentions and behavior”, Journal of Personality and Social Psychology, 44. Marga, A. (2003), University reform today, Cluj University Press, Cluj-Napoca. Mărgineanu, N. (1973), Condiția umană, Editura Științifică
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1990), Introducere în sociologia delicvenței juvenile, Editura Medicală, București. Ricks, A.E. (1978), „Personalitate și educație”, în J.R. Davitz și B. Ball (eds.), Psihologia procesului educațional, Editura Didactică și Pedagogică, București. Roco, M. (1985), Stimularea creativității tehnico-științifice, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Rogers, C. (1961), On becoming a person, Houghton Mifflin, Boston. Rokeach, M. (1960), The open and closed mind, Basic Books, New York. Rokeach, M. (1973), The nature of human values, Free Press, New York. Rooth, D.O. (1999), „Refugee immigrants in
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
W.G. (1985), Two social psychologies, The Dorsey Press, Homewood. Sternberg, R. (1988), The triangle of love, Basic Books, New York. Stoetzel, J. (1963), La psychologie sociale, Flammarion, Paris. Stoetzel, J.; Girard, H. (1975), Sondajele de opinie publică, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stone, A.A.; Neale, J.M.; Cox, D.S.; Napoli, A.; Valdimarsdottir, H.; Kennedy-Moore, E. (1994), „Daily events are associated with a secretary immune response to an oral antigen in men”, Health Psychology, 13. Straus, M.; Gelles, R.; Steinmetz, S. (1981
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
A. (1973), Production de la société, Le Seuil, Paris. Tönnies, F. (1887), Gemeinshaft und Geselshaft, Berlin. Tuckman, B.; Jensen, M. (1977), „Stage of small groups development revisited”, Group and Organizational Studies, 2. Zamfirescu, V.D. (1982), Etică și etiologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Williams, R. (1968), „Values”, în B. Sills (ed.), International Encyclopedia of the Social Science, MacMillan, New York. Wilson, E.O. ș1975ț (2003), Sociobiologia, Editura Trei, București. Wilson, E.O. (1979), On Human Nature, A Bantam Book, New York. Wilson T.D.; Lindzey
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
LUCEAFĂRUL LITERAR, revista apărută la București, lunar, apoi bilunar, din octombrie 1927 până în 15 ianuarie 1942. În 1932 își schimbă titlul în „Luceafărul enciclopedic”, la care se adaugă, după 1939, subtitlurile „Orizonturi academice” în ediția de la 1 și „Orizonturi populare” la 15 ale fiecărei luni, indicând o structurare specială a sumarului. Redactor este Nicolae Graur, care în ultima perioadă de apariție va figură ca
LUCEAFARUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287866_a_289195]
-
, revistă enciclopedică apărută la București, bilunar, din iunie 1885 până în mai 1895. Director, iar din octombrie 1889 și proprietar este publicistul Eniu D. Bălteanu. În 1890 și 1891 va fi condusă de un comitet de redacție din care mai fac parte Barbu
LUMINA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287901_a_289230]
-
epidemiile de ciumă din Transilvania de-a lungul timpului, despre vechile colinde românești, despre târgul de fete de pe muntele Găina ș.a. Consemnând elementul istoric și literar rar sau inedit, așa cum figurează în documente și tradiții, revista are caracterul unui bazar (enciclopedic) local. M.Pp.
LUMINA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287912_a_289241]
-
LUNGU, Eugen (1.X.1949, Hăsnășenii Mari, j. Bălți), eseist. Este fiul Olgăi și al lui Gherasim Lungu, țărani. După ce a absolvit în 1975 Universitatea de Stat din Chișinău, este redactor la Editura Literatura Artistică, redactor-șef la Editura Enciclopedică „Gh. Asachi” și, din 1995, redactor-șef al Editurii Arc. Scrie cronici despre literatura contemporană, articole de sinteză referitoare la fenomenul literar basarabean și la literatura română clasică, în care se relevă ca un bun diagnostician și un comentator critic
LUNGU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287921_a_289250]
-
ȘTIU-TOT, publicație apărută la București, bilunar de la 1 aprilie până la 15 iunie 1925, și lunar din iulie 1925 până în ianuarie 1928, cu subtitlul „Văd-tot, spun-tot”, iar de la numărul 11/1925 „Revistă enciclopedică ilustrată”. Director: Ilie Ighel Deleanu. Poezie publică Radu D. Rosetti și Gabriella Constantin, cu proză colaborează Nestor Urechia. În sumar intră și traduceri din lirica lui Robert Burns, Adam Mickievicz și Carmen Sylva, realizate de I. U. Soricu, Paul B.
STIU-TOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289938_a_291267]
-
Tașcu, Negoiță Lăptoiu, Adriana Topârceanu, Livia Drăgoi ș.a. Ca divertisment, sunt prezentate rubrici de sport, modă (Lia Tanciu), șah, rebus, caricatură (în special seria „fără cuvinte” a lui Octavian Bour). Neîndoielnic, S. a fost concepută și realizată ca o revistă enciclopedică, din specia publicațiilor de bibliotecă, preocupată în mod esențial de prestigiu. Ea se alătură în spațiul istoriei presei românești unor periodice precum „Convorbiri literare”, „Viața românească”, „Sburătorul”, „Gândirea”, „Revista Fundațiilor Regale”. V.T.
STEAUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
cel Despre muzică (De musica): cele două opere trebuiau să facă parte dintr-o tratare mai amplă a celor șapte arte liberale, cu titlul Discipline diverse (Disciplinarum libri); acest tratat urma să trimită și prin titlul său la analoaga operă enciclopedică a eruditului roman Varron. Bibliografie esențială (acest criteriu - efectuarea unei selecții, chiar dacă restrînse - va fi respectat întotdeauna cînd vom examina diversele probleme referitoare la Augustin). Ediții. Amintim întîi de toate marea ediție îngrijită de călugării benedictini ai congregației S. Mauro
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
fac obiectul unei polemici cu păgînii (mai ales cu Porfiriu), iar celelalte (nr. 132, 136, 137) sînt adresate unui păgîn nobil și cultivat, Volusian, care adusese mai multe critici creștinismului. Augustin reia toate aceste chestiuni, în acea manieră sistematică și enciclopedică ce-i este atît de caracteristică, într-o operă impresionantă, Despre cetatea lui Dumnezeu (De civitate Dei). Aceasta era anunțată, în esență, la sfîrșitul operei exegetice pe care Augustin o ducea la bun sfîrșit în 412, adică Explicarea Facerii în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în mai mare măsură decît în alte opere ale epsicopului de Hippona. Cu toate acestea, ne putem întreba dacă nu este scrierea cea mai importantă a lui Augustin, o expresie a geniului său mai semnificativă chiar decît Confesiunile. Din spirit enciclopedic, scriitorul vrea să folosească toată știința vremii pentru a rezolva toate chestiunile cu care cultura păgînă îl face să se confrunte; este o atitudine comună a literaților din Antichitatea tîrzie, în cazul cărora, totuși, intenția este complet diferită, deoarece enciclopedismul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
socială a destinatarului; se trece de la stilul de cancelarie la stilul căutat, cu multe artificii retorice; lui Cassiodor îi place să insereze în text și digresiuni erudite referitoare la politică sau la morală, la științe sau arte, conformîndu-se astfel idealului enciclopedic ce se afirma în secolul al VI-lea. Variae sînt un document de primă importanță pentru cunoașterea epocii lui Teodoric, chiar dacă au fost supuse unei revizuiri care le-a restrîns mult semnificația ca sursă de informații istorice: într-adevăr, scriitorul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ale lui Isidor nu există dezbateri care să aducă noi argumente sau să ajungă la noi rezultate, însă izvoarele antice, Ieronim și Augustin în primul rînd, sînt foarte mult exploatate de scriitor, care vrea să obțină compendii redactate cu spirit enciclopedic, adică vrea să concentreze cît mai multe informații și reflecții într-un spațiu cît mai redus. Isidor intenționează să reia învățătura lui Origen, chiar dacă îl cunoaște doar din traduceri, pentru că îl consideră cel mai mare dintre exegeții credinței creștine. Astfel
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în Consiliul superior al literaturii dramatice și creației muzicale. Astronomia i-a oferit lui B. primele subiecte pentru compilațiile din revista „Ecoul” (1919-1921) a elevilor Liceului Militar din Craiova. Un articol de aceeași factură îi apare la București, în revista enciclopedică ilustrată „Orizontul” (1921), sub semnătura B. C. Ioan. În același an se vede publicat și premiat, odată cu Mircea Eliade, de „Ziarul științelor populare și al călătoriilor”. Scrie o vreme la „Naționalismul” (Turnu Severin, 1923; aici a fost și redactor) și
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
eseuri (1985). Interviurile și dialogurile adunate în Lumea de mâine (1945), Orizonturi spirituale (1968) și Lumea de azi (1980) oferă documente de biografie intelectuală a unor personalități reprezentative, dar și, discret sugerate, posibile modele de împlinire umană. De o curiozitate enciclopedică, instruit în multe domenii, spirit generos și colocvial, dispus la confesiune și aplecat spre persuasiune, B. ar fi fost un profesor de excepție. În compensație, și-a cheltuit înzestrarea pedagogică în conferințe și cărți, în egală măsură instructive și fermecătoare
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
și Lumea de azi, subtile anchete psihologice, își află motivația profundă în fascinația pe care o exercită asupra autorului „personalitățile accentuate”, în sentimentul reconfortant al participării la conturarea efigiei spirituale a unei epoci. Autorul lor e un umanist cu apetituri enciclopedice și nostalgii transdisciplinare. SCRIERI: Proces, București, 1935; Thanatos, București, 1936; ed. pref. Constantin Bălăceanu-Stolnici, București, 2000; Oameni în ceață, Craiova, 1937; Études sur la littérature roumaine contemporaine, Paris, 1937; Funcțiunile creatoare ale subconștientului, București, 1938; ed. (Visul și structurile subconștientului
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
sale lexicografice. În 1833 tipărea Abețedarul franțezo-românesc, dând în precuvântare și informații autobiografice, mai târziu redactează Vocabulariu de limba germană și română (1852), bine primit, mai ales în Transilvania. S. a făcut parte din grupul de redactare a primului dicționar enciclopedic românesc, Lexicon de conversație, din care a apărut o fasciculă în 1842. Dar principala sa lucrare lexicografică rămâne Disionăraș românesc de cuvinte tehnice și altele greu de înțeles (1851), unde siguranța și simțul limbii se reflectă în ideile referitoare la
STAMATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289845_a_291174]
-
pentru limbi străine din Institutul Român pentru Relațiile cu Străinătatea (1951-1954), redactor-șef al compartimentului Moștenirea literară de la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, apoi la Editura pentru Literatură (1954-1969), pentru puțin timp șeful redacției de literatură-artă la Editura Enciclopedică Română (1969-1970), șeful serviciului Biblioteci din Ministerul Învățământului (1970-1977). După evenimentele din decembrie 1989, a fost scurtă vreme ministru al Învățământului în guvernul condus de Petre Roman. Este membru fondator al Grupului de Dialog Social și al Alianței Civice. Prima
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
Dn. 9,24‑27)”, în Orpheus, 1987, fasc. 2, pp. 243‑309. . Cf. ediția lui F. Glorie, S. Hieronymi praesbyteri commentariorum in Danielem, libri III <IV>, op. cit. . Trebuie să recunoaștem totuși că, în ciuda geniului său filologic și a cunoștințelor sale enciclopedice, Ieronim rămâne un simplu compilator în comparație cu Theodoret al Cyrului, a cărui viziune teologică este mult mai profundă și în același timp mult mai substanțială decât a sa. În legătură cu aceasta, cf. finalul articolului scris de J.‑N. Guinot, „Théodoret imitateur d
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
neajunsurile vieții sociale. Cu ocazia înscăunării episcopului Samuel Vulcan, în 1806, mai scoate o broșură, în care adaugă două compuneri omagiale în versuri românești, însoțite de traducerea lor în maghiară și latină. În întreaga sa activitate didactică, în preocupările sale enciclopedice, în istorie, Ș. preia și sintetizează realizările înaintașilor, se înscrie temerar în spiritul epocii, contribuind decisiv la renașterea românească.
SINCAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
ultimele două numere din 1872 s-au tipărit în 1873. Organ al Societății pentru Învățătura Poporului Român, publicația include dări de seamă asupra lucrărilor asociației, conferințe, articole de pedagogie și istorie, de popularizare a științei, profilându-se ca o revistă enciclopedică, de un serios nivel științific și literar. Este împărțită în patru secțiuni: „Actele societății”, „Școala”, „Enciclopedie populară” (aici intră și paginile literare) și „Diverse”. Documentate articole de istorie au publicat C. Esarcu (Petru Cercel), Gh. Sion (Filosofia la romani), Barbu
SOCIETATEA PENTRU INVAŢATURA POPORULUI ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289766_a_291095]
-
românesc, București, Editura Meridiane, 1990; Violeta Barbu, De bono comigali, București, Editura Meridiane, 2003, Constanța Ghițulescu, în șalvari și cu ișlic, București, Editura Humanitas, 2004, cu un mic capitol consacrat Văduvelor, Sultana Crava, îngeri, demoni și muieri, București, Editura Univers enciclopedic, 1999), investigații de detaliu 22, și concluzii extrem de utile (Șarlota Solcan, Femeile din Moldova, Transilvania și țara Românească în Evul Mediu, București, Editura Universității din București, 2005; elemente specifice din această carte au format substanța studiului Văduva în societatea medievală din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]