149,895 matches
-
au pus la index numele „Iuda”. Or, Iuda trimite direct la numele unuia dintre cele douăsprezece triburi, la numele însuși al poporului ales. În polemica antiiudaică Iuda a fost un element-cheie. Ioan Gură de Aur merge până la contopirea celor două entități: Iuda, „trădătorul lui Isus”, și „poporul iudeu”, devenit el însuși, în integralitatea sa, trădător al lui Isus. După lagărele de exterminare atitudinea s-a schimbat. Iuda, legat ombilical de tribul lui Iuda, adică de poporul evreu, începe să fie reconsiderat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
eu am ales pentru prima oară această variantă de devenire întru profesie. Știi, am vrut de mai multe ori să realizez un portret al lui Dumnezeu, dar de fiecare dată am dat greș. Nu-mi ieșea de sub penel decât o entitate revoltată, ceva în care țiuiau toate singurătățile lumii, dar care, simultan, era prizonierul unui strigăt, pentru că nu înțelegea cum poate fi atât de singur cineva care a creat Totul. Am rupt toate schițele acelea, pentru că mi se păreau a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
un univers. Când mă gândesc la noi doi, am imaginea unui pustiu... Știi, am vrut de mai multe ori să realizez un portret al lui Dumnezeu, dar de fiecare dată am dat greș. Nu-mi ieșea de sub penel decât o entitate revoltată, ceva în care țiuiau toate singurătățile lumii, dar care, simultan, era prizonierul unui strigăt, pentru că nu înțelegeam cum poate fi atât de singur cineva care a creat Totul... Mi-ar fi plăcut să plâng, noaptea târziu, lângă pătuțul unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
voi iubi veșnic. Știu, și eu pe tine. Niciodată în Veșnicie n-a fost noapte mai rece, furtună mai sălbatică, Lună mai luminoasă sau natură mai fioroasă. Nu erau spiritele rele cele care mergeau, era Universul întreg împotriva a două entități separate, care, prin voință, nu s-au distrus. Ele n-au luptat, ei au supraviețuit, existând mai departe și dăinuind universal împreună. Au mers în alt colț al Nimicului și au format acolo un alt Univers. Au devenit Soarele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
ce i se opune. Acel ceva peste care Întunericul trebuie să treacă din punct de vedere spiritual. De nu o face, Întunericul se va disprețui. Întunericul să-l învingă prin sine, astfel încât și acel ceva să învingă. Astfel încât cele două entități să fie indisolubile. Acel ceva, Lumina, îi dă Întunericului un loc numai al său. Un loc deosebit ce să îi dea Întunericului dorință. Îi dă Întunericului o bucurie la care să nu se fi gândit. Lumina, în afara Întunericului, îi dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
lemnul e de brad. Imediat ce începe viziunea estetică totuși, imediat ce "pânza" sau "lemnul" devine un "tablou" și pătrunde astfel în dimensiunea proprie a operei de artă, el este "neutralizat", nemaifiind perceput sau înfățișat ca obiect al lumii, ci ca o entitate care nu are alt rol decât acela de a figura realitatea reprezentată pe pânză care este, și ea, neutralizată, încetând a mai aparține lumii reale în aceeași măsură ca și elementele care o reprezintă, constituind împreună cu ele o singură și
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
mai curând, deoarece aceasta din urmă se cufundă în noaptea subiectivității sale absolute, principiul acestei valori va fi ceea ce i-a fost pur și simplu substituit, adică măsura obiectivă a timpului obiectiv al muncii obiective. Această măsură matematică determină toate entitățile ideale ale economiei politice valoare, bani, capital, profit, interes industrial, comercial, financiar, cu ratele lor respective în așa fel încât ele se situează toate pe același plan, au toate în acest fel același statut, cel, tocmai, al idealității, al irealității
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
științe umane în general, este doar privirea transcendentală care înfăptuiește distrugerea acestor științe pentru a exhiba posibilitatea fondatoare, adică geneza lor. Aceasta din urmă nu este doar teoretică, ea nu se mărginește doar la a arăta cum se construiește sistemul entităților economice muncă, valoare etc. care se prezintă ca echivalând cu viața și care, pe de altă parte, se pretează în obiectivitate la o determinare matematică ideală. Motivul pentru care are loc o astfel de substituire, construcția fantastică a acestui dublu
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
constituire, ca reminiscență a unei alte epoci, epoca metafizică. Mai mult decât în științele naturii, demersul galilean se lasă recunoscut aici ca autonegare a vieții purtătoare în sine a deznădejdii vremurilor noastre. Alteori, dimpotrivă, îndepărtarea metodologică a vieții împreună cu construirea entităților de înlocuire ale economiei nu este decât un mijloc lăturalnic prin care această viață caută a-și atinge scopurile imediate și a supraviețui. Există prin urmare două moduri de interpretare a economiei politice. Cel dintâi dintre acestea o integrează în
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
Cel de-al doilea, "critica economiei politice" în sensul lui Marx, nu mai este această adeziune naivă la construcția științifică, ci tocmai deconstrucția sa, perceperea economiei în ansamblul său ca simplă echivalare a vieții, ca ersatz, și aceasta deoarece fiecare entitate economică nu are semnificație decât în referirea sa la viață, deoarece, mai cu seamă, ea purcede din aceasta în fiece clipă. Marxismul este una dintre cele două mari ideologii ale secolului XX. În ciuda schematismului unor teze devenite deopotrivă catehism politic
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
ca atare, ca esență generală nu există și că legile sus-numitei societăți sunt în realitate legile vieții, legile conservării și sporirii acesteia. Numai că viața, la rândul său, nu există nici sub aspectul unui concept, nici sub acela al unei entități generale: în măsura în care ea se încearcă pe sine și nu "este" decât ca această încercare de sine, ea se produce de fiecare dată sub forma unui Sine, ca efectuare a acestui Sine și ca experiență efectivă a sa. Nu există prin
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
pentru că activitatea pe care și-o asumă în procesul material de producție și în cele din urmă în procesul tehnic al universului nu-și mai are rațiunea în propria sa viață. Universitatea și Societatea stau una în fața celeilalte ca două entități opuse. Această opoziție nu mai este cea care predomina la origini. Ființa-aparte a Universității, recunoscută și acordată de către puterea temporală, reflecta o diferență de funcții pe fondul unei comunități de esență. Un același proces, cel, în ambele cazuri, al autorealizării
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
de o etică îndoielnică. Deoarece relația Societate / Individ (care sunt în realitate un Același, care au aceeași substanță subiectivitate, intersubiectivitate, parxis în așa fel încât și legile lor sunt aceleași) este percepută ca o relație externă de cauzalitate între două entități separate dintre care prima devine cauza, iar cea de-a doua efectul, atunci individul nu mai are, pentru a se smulge condiției sale derizorii, decât a se dedica sarcinilor politice cu scopul de a se identifica astfel în mod cvasi-metafizic
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
copiii beneficiază de forme de suport în calitatea lor de copii, iar adultului părinte singur i se recunosc diferite aspecte de rol-status în sfera publică (de exemplu, statutul de șomer sau, mai larg, de persoană aflată în nevoie), dar ca entitate separată de familia sa. Problemele pe care le întâmpină ca părinte singur nu sunt luate în considerare la nivelul politicilor publice. Acestea sunt apreciate ca ținând de viața sa privată, sferă neglijată în mod constant la nivelul deciziilor de factură
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
copiilor) se circumscriu dimensiunilor normative ale relațiilor familiale. Căsătoria produce mai multe efecte patrimoniale asupra persoanei decât orice altă relație familială (C.M. Crăciunescu, 2000, p. 3)13. Există două poziții mai importante privind drepturile: prima concepe familia ca pe o entitate unitară, îndreptățită la a fi ocrotită de amestec sau de intervenție din partea statului; a doua atribuie drepturile fiecărui individ, care trebuie protejat de prejudiciile pe care statul le-ar putea ridica în calea opțiunilor și comportamentelor sale intime. Conflictul care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Modelul bazat pe drepturi și responsabilități relaționaletc "2.5. Modelul bazat pe drepturi și responsabilități relaționale" Un ultim model avut în atenție este cel bazat pe drepturi și responsabilități relaționale (M. Minow, M.L. Shanley, 2001, p. 137). Persoana este o entitate distinct individuală, dar și o ființă puternic implicată în relații de dependență, îngrijire și responsabilitate. De exemplu, o femeie care acceptă să poarte o sarcină pentru altcineva trebuie percepută atât ca un agent responsabil, cât și ca o persoană care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
exemplu, o femeie care acceptă să poarte o sarcină pentru altcineva trebuie percepută atât ca un agent responsabil, cât și ca o persoană care, în timpul sarcinii sale, a stabilit anumite relații cu copilul. Familiile sunt asociații cu caracter privat și entități modelate de ordinea politică. De exemplu, respectarea gradelor de rudenie prohibite, adopțiile legale, care permit alcătuirea unei familii fără a avea neapărat descendență biologică, măsura în care nelegitimitatea unui copil conduce la ignorarea legală a relațiilor părinte-copil. Viețile oamenilor sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
-i reproșeze cândva, mai târziu, că îi înșelase încrederea și așteptările... Sporadic, prin minte îi mai trecuse și altă idee, pe care însă o găsea absurdă: că această femeie nu era de fapt, dincolo de spațiul virtual, ceea ce părea, ci o entitate oarecare și că el era, din cine știe ce motive, victima unei tenebroase conspirații. Spațiul acesta virtual, cucerit, nu-i așa, cu puterea minții unora ca Bill Gates, pentru fericirea umanității dornice de progres, era și el năpădit de tot felul de
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
implică cheltuieli publice suplimentare în materie de cercetare și de infrastructuri; unei creșteri a cheltuielilor de administrare generală, legate de necesara adaptare a reglementărilor la procesele de industrializare și de urbanizare. c) Potrivit concepției organice, specifică keynesismului, Statul este o entitate distinctă de indivizi și superioară acestora, deținătoare a monopolului constrîngerii, și înzestrată cu rolul de decident social. Statul este presupus a încerca să realizeze interesul general, ce nu se confundă cu suma intereselor particulare. Aparatul instituțional al Statului este considerat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ce grupează întreprinderile de stat, care furnizează bunuri și servicii comerciale, dar a căror proprietate este deținută de Stat. Cînd este vorba despre societăți cu capital mixt, public și privat, chestiunea rămîne discutabilă privind pragul de la care o astfel de entitate poate fi considerată publică; 4. Sectorul privat noncomercial corespunde administrațiilor private. Pot fi identificate aici diverse asociații fără scop lucrativ care angajează personal salariat și care, prin veniturile pe care le distribuie, participă de fapt la producție. Avem acum o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
sau comunitățile locale și regionale dobîndind tot mai multă putere de decizie, înțelegîndu-se că astfel se produce o mai eficientă alocare a resurselor și o mai echitabilă distribuție a veniturilor. Economiile naționale au pierdut doze mari de autonomie în favoarea unor entități și/sau instituții suprasau sub-naționale. Ciclul economic al afacerilor a devenit tot mai independent de ciclul politic național. Comunitățile și autoritățile locale au început să iasă din captivitatea programelor naționale de asistență și de sub dominația iluziilor egalitariste, încercînd să-și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
importante atît omogenitatea socială, culturală, tradiția istorică a unității teritoriale respective, cît și comunicarea adecvată cu toate structurile implicate, ca să nu mai vorbim de competență, de capacitate adminis-trativă, decizională, managerială. Iarăși, extrem de importantă pentru guvernarea locală este capacitatea financiară a entității respective, fără de care toate competențele și strategiile rămîn la stadiul de bune intenții, iar deservirea cu servicii corespunzătoare a cetățenilor este aproape imposibil de realizat. Descentralizarea sectorului public înseamnă atît autoguvernarea, cît și delegare de competențe de putere, din partea guvernului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
serviciilor. Se folosește atunci cînd lipsa capitalului nu permite privatizarea veritabilă și contribuie la crearea mediului concurențial. Poate fi combinată cu vînzarea de active sau închirierea. Firmele mixte pot fi constituite pe structura întreprinderilor publi-ce existente sau pot fi create entități noi. Se realizează prin asociere în participațiune sau vînzarea unei părți din capitalul public către parteneri privați. De obicei, aceștia vin cu aport de capital financiar și tehnologic, ca și cu know-how-ul necesar. Formula permite asocierea lesnicioasă a partenerilor și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
raportului calitate/preț al serviciilor oferite și la satisfacerea consumatorilor într-o măsură mai mare. 2.4. Economie publică locală 2.4.1. Delimitări conceptuale Economia locală este un agregat economic complex, aflat într-un stadiu istoric de dezvoltare, o entitate care reunește, în cadrul și în limitele unui teritoriu dat, o rețea de activități și interdependențe economice variate, cu participarea și pentru satisfacerea, în ultimă instanță, a trebuințelor comunității respective. Referitor la sfera sa de cuprindere, conceptul de economie locală poate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
dezvoltare tehnologică și/sau de liber schimb etc.), capacitate de expertiză, capital instituțional (administrație, rețea finan-ciar-bancară, unități de cercetare-dezvoltare, de învățământ, camere de comerț etc.), dezvoltarea infrastructurii, management performant, nivelul de cultură și civilizație, prin deschiderea spre exterior, o anumită entitate administrativ teritorială poate să-și asigure dezvoltarea econo-mico-socială, devansându-și concurenții efectivi sau potențiali. Trebuie, însă, asigurată libertatea și încurajată inițiativa agenților economici autohtoni și străini, pentru acumulare și investiții, pentru cooperare și dezvoltare pe piața locală. Conceptul ce caracterizează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]