2,401 matches
-
asumat predicația și reflectă raportul dintre coordonate ale comunicării lingvistice (enunțarea) și coordonate ale obictului comunicării (enunțul). Morfemele de persoană și număr stau în legătură cu intrarea verbului-predicat în relație sintactică cu un nume (pronume etc.)-subiect și reflectă raportul dintre protagoniștii enunțării (actului lingvistic) și protagoniștii enunțului. Componenta semantic-lexicală nu are, în planul expresiei, indici specifici de manifestare în cadrul restrâns al verbului-unitate lexicală, dar își relevă natura prin specificul seriei de sinonime în care poate intra și prin condiționările pe care le
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbal-predicat nominal, curentă în interpretarea Sintaxei limbii române din edițiile anterioare și din cele mai multe dintre gramaticile de autor. Pe fondul identificării a trei categorii de predicat (în realitate, trei nivele de organizare a predicatului): predicat semantic, predicat sintactic, predicat al enunțării (vol.II, pp. 238-262), în interpretarea predicatului (semantico-sintactico-enunțiativ) (Idem, p.243-244) ș unitate terminologică în care se poate recunoaște o suprapunere a predicatului enunțării cu predicatul enunțului ț, se disting două tipuri: predicatul simplu și predicatul complex. Eludându-se distincția
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de predicat (în realitate, trei nivele de organizare a predicatului): predicat semantic, predicat sintactic, predicat al enunțării (vol.II, pp. 238-262), în interpretarea predicatului (semantico-sintactico-enunțiativ) (Idem, p.243-244) ș unitate terminologică în care se poate recunoaște o suprapunere a predicatului enunțării cu predicatul enunțului ț, se disting două tipuri: predicatul simplu și predicatul complex. Eludându-se distincția enunț-enunțare, între variantele de predicat complex se includ (Idem, p.255 ș.u.), în funcție de operator (concept prin care se definește nivelul sintactic al predicatului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
oraș, că duelurile sunt oprite și că poți ajunge la spânzurătoare.” (M. Eminescu) Predicatul compus Amândouă categoriile de predicate, sintetic (verbal) și analitic (nominal) dezvoltă și câte o variantă structurală și semantică prin actualizarea planului semantic al predicatelor, din perspectiva enunțării, descrisă de verbele semiauxiliare. Predicatul verbal compus este constituit dintr-un verb semiauxiliar, expresie a perspectivei enunțării, și un verb predicativ (sau o formă verbală absolută), expresie a semanticii enunțului: Mihai trebuie să fi pierdut trenul, de n-a venit
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de predicate, sintetic (verbal) și analitic (nominal) dezvoltă și câte o variantă structurală și semantică prin actualizarea planului semantic al predicatelor, din perspectiva enunțării, descrisă de verbele semiauxiliare. Predicatul verbal compus este constituit dintr-un verb semiauxiliar, expresie a perspectivei enunțării, și un verb predicativ (sau o formă verbală absolută), expresie a semanticii enunțului: Mihai trebuie să fi pierdut trenul, de n-a venit. vb. semiauxiliar + vb. predicativ Predicatul nominal compus are în structura constituentului prin care se realizează un verb
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de a doua perspectivă este descrisă de substantive temporale, adverbe cu conținut semantic stabil: (la) miezul nopții, vara, săptămânal, din când în când, niciodată etc. sau de termeni (grupuri de termeni, propoziții) al căror plan semantic este indiferent la temporalitatea enunțării, fiind determinat, sau de conținutul lor lexical a doua zi, după aceea etc., sau de raporturi temporale din structura internă a enunțului lingvistic: „Într-o noapte, am visat că vechiul zid care mă ocrotise în copilărie s-a alungit, mi-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
primare, proprii, de exemplu, vorbirii directe:„Ia zvârle-l și tu acum, zise dracul, îngâmfat.” (I. Creangă) c. „Fenomenele sintactice” se înscriu numai în planul enunțului: „Stoluri, stoluri trec prin minte/ Dulci iluzii.” (M. Eminescu) „Elementele incidente” rezultă din proiectarea enunțării asupra enunțului. Această din urmă particularitate, care le înglobează, de altfel, și pe celelalte, generează două planuri ale enunțului, organizat, ca enunț complex, cel mai adesea, iar articularea celor două planuri se realizează tocmai prin dezvoltarea incidenței ca relație sintactică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pe celelalte, generează două planuri ale enunțului, organizat, ca enunț complex, cel mai adesea, iar articularea celor două planuri se realizează tocmai prin dezvoltarea incidenței ca relație sintactică de tip special, alături de alte modalități concrete prin care se manifestă proiectarea enunțării asupra enunțului: modalizarea prin semiauxiliare, de exemplu, sau prin adverbe: Au plecat, probabil, la mare. Trebuie să fi plecat la mare. Probabil că au plecat la mare Relația de incidență este expresia sintactică a intersectării a două sau mai multor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
devine astfel un enunț complex: „Cine sunt eu?” fu cea întâi cugetare ce-i veni în minte.” (M. Eminescu, P.L., 225) Termenii implicați în relația de incidență sunt enunțuri, cu grade diferite de autonomie, care se articulează în limitele unității enunțării. Primul termen, expresie a unui plan primar al comunicării, element pasiv, constituie baza enunțării și este indispensabil ca atare autonomiei și integrității enunțului complex. Cel de-al doilea termen, factor activ în dezvoltarea relației de incidență, expresie a unui plan
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
veni în minte.” (M. Eminescu, P.L., 225) Termenii implicați în relația de incidență sunt enunțuri, cu grade diferite de autonomie, care se articulează în limitele unității enunțării. Primul termen, expresie a unui plan primar al comunicării, element pasiv, constituie baza enunțării și este indispensabil ca atare autonomiei și integrității enunțului complex. Cel de-al doilea termen, factor activ în dezvoltarea relației de incidență, expresie a unui plan secund al comunicării, poate lipsi, fără consecințe asupra enunțului primar. Absența lui determină doar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu poziții diferite în desfășurarea actului de comunicare lingvistică • sau se intersectează planuri opuse. a. Când termenii se situează în același plan, obiectiv, al comunicării, relația de incidență dezvoltă două variante: 1. Enunțul de bază, primar, este expresie a obiectului enunțării iar enunțul secund, expresie a implicării destinatarului în actul lingvistic. Termenul secund se realizează prin: • vocative 63: „Ghiță, Ghiță, ce-am aflat? Ce ați făcut?” (I.L. Caragiale, I, 206), „Fraților, mi s-a făcut o imputare și sunt mândru de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lume, căci deal cu deal se ajunge, dar încă om cu om!” (I. Creangă, 197) b. Când termenii enunțului se situează în planuri opuse, relația de incidență dezvoltă alte două variante: 1. Enunțul de bază este expresie a planului obiectului enunțării iar enunțul secund, organizat cel mai adesea în jurul unui verb ilocuțional, expresie a planului enunțării: „- Nu vreau să mă adaptez, i-am răspuns, dacă o să încerc, sunt pierdut, fiindcă alții sunt mai puternici.” (M. Preda, Viața..., 57), „E un moment
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
b. Când termenii enunțului se situează în planuri opuse, relația de incidență dezvoltă alte două variante: 1. Enunțul de bază este expresie a planului obiectului enunțării iar enunțul secund, organizat cel mai adesea în jurul unui verb ilocuțional, expresie a planului enunțării: „- Nu vreau să mă adaptez, i-am răspuns, dacă o să încerc, sunt pierdut, fiindcă alții sunt mai puternici.” (M. Preda, Viața..., 57), „E un moment mare, să mă cuget mai întâi, gândi el, dorit-am de când sunt ceva pentru mine
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
desigur, proiectul de carte va rămânea (...) pururea în stare de proiect...” (Al. Odobescu, 176) El vine sigur. șsigur - circumstanțial de modț El vine, sigur, cu Anamaria. șsigur - fără funcție sintacticăț Topica fixează caracter de incident enunțului sintactic - expresie a planului enunțării - într-un text lingvistic, organizat în stil direct. Enunțul organizat în jurul unui verb ilocutiv este incident, termen secund într-o relație de incidență dacă urmează unui enunț-expresie a planului obiectului enunțării sau dacă se intercalează, prin dislocare, în structura acestuia
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fixează caracter de incident enunțului sintactic - expresie a planului enunțării - într-un text lingvistic, organizat în stil direct. Enunțul organizat în jurul unui verb ilocutiv este incident, termen secund într-o relație de incidență dacă urmează unui enunț-expresie a planului obiectului enunțării sau dacă se intercalează, prin dislocare, în structura acestuia: „- Nu mai vrei să taci din gură, cauți ceartă! zise el.” (M. Preda, Moromeții, 230), „- Voi aștepta cu nerăbdare, zise el, ziua întoarcerii, ca să ne revedem, la mine.” (M.Caragiale, 86
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau că ceva ar putea merge mai bine. De aici rezultă faptul că termenul de problemă nu se referă numai la aspecte negative, ci și la posibilitățile unei organizații de a-și îmbunătăți aspectele pozitive. Cel mai important este că enunțarea unei probleme nu trebuie să includă și modul de rezolvare a sa, și nici posibilii vinovați. Problemele se pot grupa în trei mari categorii: - probleme care vizează corectarea unor situații negative; - atingerea unui obiectiv unic și bine definit; - menținerea sau
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
ÎI. Captarea atenției • Se realizează prin apariția în sala de clasa a unei „albinuțe” triste (un elev costumat adecvată care se rătăcește și nu mai găsește flori din care să culeagă nectarul pentru prepararea mierii. Joc de rol 76 III. Enunțarea temei și a obiectivelor • Propun elevilor să primim „albinuța” la activitatea care are drept tema „Floarea sursă de inspirație”. Anunț obiectivele urmărite: vom reactualiza cunoștințele despre anotimpul de primăvară (anotimpul floriloră, vom alcătui texte, vom pictă flori, vom realiza flori
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
de protecție și asistență a victimelor; presupune elaborarea planului de servicii/ intervenție. Planul de servicii are la bază nevoile și scopurile victimei, abilitățile/ capacitățile sale și este construit împreună cu aceasta. Structura generală a unui plan de intervenție/ servicii este următoarea: enunțarea scopului intervenției; descrierea obiectivelor intervenției; descrierea serviciilor care vor fi accesate pentru atingerea obiectivelor. Implementarea planului de servicii/ intervenție sau furnizarea serviciilor - stabilirea legăturilor victimei asistate cu serviciile menționate în planul de servicii. Monitorizarea si evaluarea periodică a progreselor înregistrate
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
iar după axa OY, o mișcare uniform accelerată cu accelerația gravitaționlă ? având ecuația de mișcare în timpul t. ecuația traiectoriei(parabolă) timpul de căderedistanța 1.5. Transformările Galileo - Galilei a) față de sistemul fix S: (vectorial) b) față de sistemul mobil S’: Enunțarea principiului relativității în mecanica clasică a lui Newton: Legile mecanicii sunt aceleași în toate sistemele inerțiale. 1.6. Noțiuni de teoria relativității restrânse Enunțarea postulatelor lui Einstein: Einstein, Albert (1879 1955) mare fizician, stabilit în S.U.A., creator al teoriei relativității
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
1.5. Transformările Galileo - Galilei a) față de sistemul fix S: (vectorial) b) față de sistemul mobil S’: Enunțarea principiului relativității în mecanica clasică a lui Newton: Legile mecanicii sunt aceleași în toate sistemele inerțiale. 1.6. Noțiuni de teoria relativității restrânse Enunțarea postulatelor lui Einstein: Einstein, Albert (1879 1955) mare fizician, stabilit în S.U.A., creator al teoriei relativității, profesor la universitățile din Zurich, Praga, Leiden, Berlin și Princeton. Premiul Nobel pentru Fizică (1921). a) Formularea legilor fizicii sunt aceiași în toate sistemele
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
scrie și sub forma sau, unde, numit exponent adiabatic. Principiul al doilea al termodinamicii: într-o transformare monotermică, sistemul nu poate ceda lucrul mecanic în exterior. Dacă transformarea ciclică monotermă este și ireversibilă, atunci sistemul primește lucrul mecanic din exterior, enunțare dată de W. Thoson; nu este posibilă o transformare care să aibă ca rezultat trecerea de la sine a căldurii de la un corp cu o temperatură dată la un corp cu o temperatură mai ridicată, exprimare dată de R. Clonsius. Principiul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
care:, iar: . Introducem valorile lui și, obținem:, unde ? este coeficientul de tensiune superficială, ρ densitatea lichidului, g accelerația gravitațională și r raza tubului capilar. Pentru lichidele care nu udă pereții vasului, vor coborî sub nivelul lichidelor din exteriorul capilarului. enunțarea legii lui Jurin: înălțimea la care urcă sau coboară un lichid într-un tub capilar variază invers proporțional cu diametrul tubului sau cu raza acestuia. ?? 5.10. Stalagmometrul: dispozitiv pentru determinarea coeficientului de tensiune superficială ? a unui lichid
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
fierbere a lichidului. distilarea: vaporizarea parțială a unui lichid urmată de condensarea vaporilor. Schema unui dispozitiv de distilare: În laboratorul de chimie găsim dispozitive de distilare. Mecanismul distilării se bazează pe principiul lui Walt (17361819) denumit și principiul peretelui rece. Enunțarea principiului lui Walt: Un lichid introdus într-un vas închis la temperatură neuniformă nu poate fi în echilibru cu vaporii săi decît dacă presiunea acestora este egală cu presiunea vaporilor saturanți corespunzătoare temperaturii celei mai joase a vasului. alambicul: dispozitiv
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
André Marie Ampère (1775 - 1836) Fizician și matematician francez supranumit de Maxwell, Newton a electricității. A stabilit legile acțiunilor curenților electrici, a prevăzut cibernetica ca o nouă știință în aplicațiile ei. A fost profesor de liceu și inspector școlar general. enunțarea legii curenților paraleli (legea lui Ampère): forța de interacțiune F dintre două conductoare parelele , rectilinii, de lungime l aflate la distnța r într-un mediu cu permeabilitate μ, parcurse de intensitățile electrice I1 și I2, este direct proporțională cu μ
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
scrie relația t.e.m. induse e. Întrucât, , rezultă relația: . Ținând seama de regula lui Lenz, conform căreia e și ?Ф ?? sunt de semne contrare, putem scrie , formula legii inducției electromagnetice (legea Faraday), ce constituie legea fundamentală a inducției electromagnetică. Enunțarea legii inducției electromagnetice sau legea lui Faraday: tensiunea electromotoare indusă, într-un circuit este egală cu viteza de variație a fluxului magnetic prin suprafața acelui circuit, luată cu semn schimbat. sensul curentului indus într-o spină: a) pentru ? crescător
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]