1,945 matches
-
se apropie de relativiști și atunci când neagă existența unui loc perfect obiectiv, în care "ar ființa" un adevăr spre care trebuie să ne îndreptăm prin cercetarea permanentă a corepondenței dintre teoriile noastre și realitate, însă respinge pretenția acestora cu privire la multiplicarea epistemologică a sensurilor adevărului în funcție de contextul în care acesta e justificat. Cu privire la această ultimă considerație, se vădește din nou importanța pe care Rorty o acordă sensului etico-utilitarist al adevărului. Potrivit gânditorului, eliberată fiind de considerațiile de ordin metafizic sau epistemologic, concepția
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
multiplicarea epistemologică a sensurilor adevărului în funcție de contextul în care acesta e justificat. Cu privire la această ultimă considerație, se vădește din nou importanța pe care Rorty o acordă sensului etico-utilitarist al adevărului. Potrivit gânditorului, eliberată fiind de considerațiile de ordin metafizic sau epistemologic, concepția pragmatistă menține totuși diferența dintre științele naturii și cele sociale, dar nu în baza unui criteriu de obiectivitate sau a unor metode riguroase pe care primele le-ar deține și ultimele nu, ci în baza unui grad mai ridicat
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de a justifica altfel decât ideologic de ce anume o comunitate este mai îndreptățită decât alta să decidă ca anumite credințe să fie testate prin raportare la propriile sale principii 182. Așa cum se poate observa, problema nu este una de ordin epistemologic, ci una de ordin etic, iar o eventuală soluție care să ne trimită la existența unor "vocabulare" alternative egale ca valoare implică incomensurabilitatea, și nu posibilitatea de raportare a acestora unele la altele. Într-un astfel de caz, ajungem în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
referitoare la ceea ce este "bine" pentru comunități diferite, să se ajungă la "acorduri neforțate" care să ofere interpretări diferite ale binelui, raportate la nevoile fiecărei comunități în parte. În acest caz, deși nu avem de-a face cu un relativism epistemologic, nu poate fi negată prezența unui relativism etic, chiar în condițiile în care la aceste diferite interpretări ale binelui se ajunge, așa cum sugerează Rorty, prin persuasiune, și nu prin forță 183. Cum nu este străină de fenomenul dominației, implicat atât
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ceea ce o comunitate decide, în urma unei "discuții libere" prin care se ajunge la un "acord neforțat", că este bine pentru membrii săi, nu putem evita problema interesului care intervine în susținerile participanților la respectiva dezbatere. Renunțarea la un adevăr fundamentat epistemologic în baza căruia diferența dintre "bine" și "mai bine" rezulta prin apel la corespondența cu realitatea și opțiunea pentru un adevăr etic nu înlătură dificultatea care apare în momentul în care observăm că "noi" trebuie să decidem faptul că ceva
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
înlătură dificultatea care apare în momentul în care observăm că "noi" trebuie să decidem faptul că ceva este "mai bun" pentru comunitatea "noastră" decât altceva. Într-adevăr, Rorty subliniază, atunci când explică necesitatea renunțării la vocabularul Iluminismului, că inclusiv problema criteriilor epistemologice care defineau raționalitatea este eliminată. Dar asta nu anulează problema unei justificări, fie și de natură etică, nu epistemologică, a ceea ce este "binele" în care o comunitate crede la un moment dat, și nici pe aceea a justificării înlocuirii acestui
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
bun" pentru comunitatea "noastră" decât altceva. Într-adevăr, Rorty subliniază, atunci când explică necesitatea renunțării la vocabularul Iluminismului, că inclusiv problema criteriilor epistemologice care defineau raționalitatea este eliminată. Dar asta nu anulează problema unei justificări, fie și de natură etică, nu epistemologică, a ceea ce este "binele" în care o comunitate crede la un moment dat, și nici pe aceea a justificării înlocuirii acestui "bine" cu un "mai bine" care poate surveni ca urmare a unei discuții libere ulterioare, în care scopurile comunității
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și când am adus în atenție "argumentul discuției libere", că, având instituții, aranjamente, practici și valori diferite, comunitățile diferite pot avea, în interesul util de a și le îmbunătăți, credințe diferite despre ceea ce înseamnă "bine". Încă o dată, chiar evitând relativismul epistemologic, rămâne prezent relativismul etic. Deși, referindu-mă la ceea ce am circumscris prin termenul de interes, acesta prezintă o identitate a sensului pentru toate comunitățile, ea nu este nicidecum incompatibilă cu existența unor credințe diferite despre "bine". Simplu spus, orice comunitate
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
incongruență este întotdeauna evidentă prin faptul că, în experiență, în gândire și în practică o asemenea stare a minții este orientată înspre obiecte care nu există în prezent"191. Avem de-a face, deci, în acest context, cu o raportare epistemologică a conceptului de utopie la realitate și la structura cognitivă a ființei umane, adică aceleași aspecte care îl determină pe Rorty să considere "inutil" conceptul de ideologie. Mai mult decât atât, și utopia, ca și ideologia, implică dificultatea de a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cercetare a naturii cunoașterii nu poate fi decât o descriere socio-istorică a modului în care diferiți oameni au încercat să ajungă la un acord asupra credințelor lor"196. Capitolul II Fundamentele ideologice ale cunoașterii sociale Încercarea de a determina valențele epistemologice ale conceptului de ideologie, dincolo de multitudinea abordărilor trecute în revistă, poate pleca de la ideea generală pe care epistemologia științelor sociale și-o asumă: conceptele științifice primesc o semnificație numai pentru că teoreticianul le conferă un anumit înțeles, acesta având rolul de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cele mai multe ori, că teoriile sociale și politice sunt, prin excelență, ideologice. Care este totuși semnificația unei explicații încărcate ideologic cu privire la spațiul social? Odată cu această întrebare, observăm din nou că problema ideologiei este legată, în cele din urmă, de problema statutului epistemologic al științelor sociale. Plasând dezbaterea noastră în acești termeni, trebuie să avem în vedere două argumente principale care au fost inserate în contextul relației dintre ideologie și diversele modalități de cunoaștere a socialului. Este vorba, pe de o parte, despre
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
desigur, că ar fi lipsită de puncte critice), și conferim ideologiei rolul de instrument al cunoașterii sociale bazate pe explicații de natură evaluativă, putem asuma că, renunțând la înțelegerea negativă a conceptului, există șansa de a evidenția principalele sale valențe epistemologice și, prin aceasta, de a-l reinventa. Căci, așa cum subliniază Paul Ricoeur, înainte de a se recomanda prin funcția de distorsiune-comunicare sau prin aceea de legitimare a autorității, ideologia are la bază funcția de integrare socială. Ea conferă unui individ sau
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
instrument în cadrul acesteia, trecând în plan secundar funcțiile sale de distorsionare a realității sau de disimulare și accentuând asupra celei pozitive, de integrare. În definitiv, și teoreticienii situați pe pozițiile radicale ale sociologiei cunoașterii recunosc existența unei legături între pozițiile epistemologice și dezbaterile ideologice, revendicând, din această perspectivă, necesitatea unei examinări mai profunde a faptului că teoriile cunoașterii sunt reflecții ale ideologiilor sociale 201. Aceasta din urmă ar permite să înțelegem, mai întâi, principiile în funcție de care este organizat spațiul social, de ce
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
influență într-un anumit context socio-istoric, încercând să ajungem astfel la natura socială a cunoașterii noastre 202. Înainte de a ne grăbi, așadar, să judecăm ideologia după consecințele pe care le are în plan social, poate fi mai interesant, sub aspect epistemologic și euristic, să înțelegem care sunt principiile ideologice ordonatoare ale vieții sociale în general, ale celei contemporane în particular și cum anume modelează acestea atât realitatea socială, cât și cunoașterea noastră asupra acestei realități. Drept urmare, consider că percepția relativă la
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Karl Popper la adresa gândirii utopice de tip istoricist, pentru a încerca să delimitez modalitatea în care interpretarea ideologică a teoriilor social-politice concepute de către gânditori precum Platon sau Marx poate conferi un sens pozitiv conceptului însuși de ideologie. Apropierea dintre explicația epistemologică și înțelegerea interpretativă 204 va fi relevată, în acest context, ca o modalitate de situare ideologică în raport cu proiecțiile utopice. Partea a doua își propune să ofere o analiză a modului în care se realizează, prin intermediul unei ideologii înțelese ca teorie
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
între mit și ideologie și, respectiv, între ideologie și utopie. Descriindu-le ca pe elemente fundamentale ale imaginarului social și aducând în atenție interconexiunile existente, îmi propun, practic, să evidențiez modul în care conceptul de ideologie își poate recupera valențele epistemologice în cunoașterea socialului. Încă o precizare devine, în acest context, necesară: mă voi concentra mai puțin asupra mitului, care poate fi înțeles, așa cum voi sublinia, ca fiind secundar în raport cu ideologia (chiar inclus în sfera de acțiune a ideologiei), și mai
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sintagma de imaginar social, Mannheim introduce ideea de "mentalitate utopică"236. Potrivit gânditorului, pot fi identificate patru etape sau faze ale mentalității utopice în perioada modernă, pe care le consideră a fi ideal-tipuri, ele neavând, prin urmare, statutul unor construcții epistemologice sau metafizice, ci, mai curând, pe acela al unor proiecții metodologice. Ca atare, aceste etape trebuie privite în interconexiunea lor, întrucât niciuna dintre ele nu se regăsește ca formă perfectă și unică a imaginarului unei epoci. Prima formă a mentalității
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
chestiune cu problema utopiei, e de la sine înțeles că voi urmări, mai curând, primul tip de critică. Din acest punct de vedere, consider că sunt necesare două observații: a) critica teoretico-socială și politică a utopiei se fundamentează pe o analiză epistemologică, una care, ca și în cazul criticii ideologiei, implică aplicarea unor criterii științifice în evaluarea acestui mod de gândire; b) din această perspectivă, utopiei îi este reproșată ambiția de a pretinde posibilitatea cunoașterii raționale a cursului istoriei, din moment ce plasează în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
urmărește să "deconstruiască", printr-o atitudine rațională, logică, marile utopii prezente în istoria gândirii social-politice, pe care el le consideră a fi cele aparținând lui Platon, Hegel și Marx. Deși este un autor apropiat de mediul analitic, iar concepția sa epistemologică, raționalismul critic, se dezvoltă cu precădere în zona de influență a filosofiei anglo-saxone care refuză sistemismul specific filosofiei continentale (cea germană, prin excelență) -, Karl Popper creează un sistem de idei, astfel încât se poate susține că epistemologia din Logica cercetării se
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
se constituie într-un fundament pentru teoria sa socio-politică, dezvoltată în Mizeria istoricismului și Societatea deschisă și dușmanii ei. Nu am putea avea o perspectivă comprehensivă asupra criticii popperiene la adresa utopiilor istoriciste dacă am eluda datele sale fundamentale, anume cele epistemologice, prin care filosoful își argumentează concepția de mai târziu. Ceea ce face Popper, atunci când pune sub lupă problema istoricismului utopic, este o încercare de a opri "jocul de-a istoria" practicat de imaginația multor gânditori, dintre care cei mai importanți par
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
începe să reprezinte un adevărat organon pentru istoricism abia în una din fazele intermediare ale tranziției de la o societate închisă, magică, tribală sau colectivistă, la societatea deschisă 266, compatibilă cu libertatea individuală și cu excursul privind afirmarea acestei libertăți. Bazele epistemologice ale metodologiei istoriciste sunt lesne de observat din perspectiva demersului pronaturalist al acestuia, care susține posibilitatea de a aplica metodele științelor naturale în general, ale fizicii în particular, în științele sociale. Faza primară, în care preexistă germenii societății închise, este
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de luptă împotriva celor mai urgente rele sociale (după ce [se] va fi găsit o metodă prin care să le identifice), în loc să caute și să lupte pentru cel mai mare bine ultim"271. În acest caz, se poate aplica și principiul epistemologic al falsificabilității 272, ca principiu al delimitării dintre o teorie bună și una care nu dă rezultate și care, prin urmare, trebuie revocată, drept consecință a testelor nereușite. Prin aplicarea acestei metode în domeniul social și uzând de criteriul falsificabilității
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Mannheim numea mentalitatea utopică, adică absența oricărei reflecții cu caracter practic și politic asupra sprijinului pe care îl poate găsi utopia în realul existent, în instituțiile sale și în ceea ce eu numesc credibilul disponibil al unei epoci"273. Este critica epistemologică a lui Popper la adresa utopiei una sustenabilă? Încercând un răspuns la această întrebare, se poate specula în marginea ideii unei diferențe de context istoric. Această diferență ar permite o situare subiectivă față de teoriile utopice luate în discuție, moment în care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
liberale. Abordarea nominalistă a constructelor sociale a distins, în ultimă instanță, între democrație și totalitarism, dacă avem în vedere principiul guvernărilor posibile (ca produse ale diferitelor proiecții ideologice), sau între colectivismul metodologic și individualismul metodologic, dacă ne referim la principiile epistemologice aplicate în sfera științelor sociale 308. Desigur, avatarurile individualismului au continuat până în contemporaneitate, acesta fiind nevoit să treacă, mai întâi, de obstacole impuse de filosofii precum cea hegeliană, care chema individul conștient să recunoască în stat eul superior și în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
au rezultat diferite proiecții "totale" asupra spațiului social, considerându-se că, în construcția socială a realității, ceea ce importă nu sunt atât "atomii" sau agenții sociali, indivizii, ci grupurile sociale sau societatea în ansamblul său. În secolul al XX-lea, critica epistemologică a teoriilor sociale holiste le va plasa în contextul curentului mai larg al istoricismului. Nefiind un simplu agregat de indivizi, grupul social sau societatea în ansamblul său nu pot fi înțelese decât plecând de la premisa determinării sociale, potrivit căreia evoluția
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]