4,425 matches
-
de la Instit[ut]; 2. Cunoașteți antologia (Editura Tineretului?), Marian Popa, Realismul?13 Vă rog să ne faceți o recenzie tehnică. Termen: 1 oct[ombrie]. Aștept și alte sugestii, cu salutări cordiale și mulțumiri anticipate, Adrian Marino Note Originalele celor cinci epistole, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Se va intitula Visages du réalisme și cuprinde cinci studii datorate lui Ion Negoițescu, Adrian Marino, Aurel Martin, Ov. S. Crohmălniceanu și Marcel Duță. 2. Marcel Duță - Problematica realismului
Noi contribuții la biografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5039_a_6364]
-
jurnalistului, teologului și memorialistului Nichifor Crainic (1889-1972) conține, încă, o sumă importantă de necunoscute, întrucât cercetătorii și biografii operei și destinului unuia dintre cei mai însemnați scriitori interbelici nu au recurs la consultarea surselor primare și, desigur, nici la paraliteratură. Epistolele lui Nichifor Crainic, atâtea câte există, și există multe, sunt extrem de prețioase, deoarece întâlnim în conținutul lor informații biografice și literare relevante pentru rescrierea unei biografii temeinice și, mai ales, veridice. Imaginea omului, profesorului, scriitorului și cărturarului Nichifor Crainic a
Însemnări despre epistolograful Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5466_a_6791]
-
recluziune, un deceniu și jumătate, unii din colegii de detenție și administrația primitivă și agresivă i-au creat o imagine terifiantă, care, din ignoranță, s-a impus în lumea literară, culturală și politică a României comuniste și, din nefericire, postcomuniste. Epistola pe care o restituim, necunoscută până acum, se constituie într-otulburătoare confesiune privitoare la familia sa, la studiile postuniversitare de la Viena, la activitatea sa literară și, evident, la pauperizarea materială a întregii sale generații de autentici intelectuali. Impresionează viziunea pragmatică a
Însemnări despre epistolograful Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5466_a_6791]
-
la activitatea sa literară și, evident, la pauperizarea materială a întregii sale generații de autentici intelectuali. Impresionează viziunea pragmatică a unui intelectual ce s-a dedicat, în exclusivitate, exegezei primei cărți a omenirii - Biblia. Poezia, Troița face parte din cuprinsul epistolei. * Viena, 16 mai 1922 Dragă Liți1, Ieri ți-am trimis o scrisoare amărâtă, răspuns la scrisoarea ta tot atât de amărâtă. Azi primii pe cealaltă cu surprize: un colț de primăvară de la voi și... un colțișor de dințișor (mânca-l-ar tata
Însemnări despre epistolograful Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5466_a_6791]
-
-l din partea mea să-mi răspundă dacă i-au plăcut și dacă face să le public. Vă sărut, Crainic [Doamnei Dr. Aglaia Crainic, Vila Stefanie, Strada Berăriei, Orașul Rădăuți, Rumänien; Nichifor Crainic, III Steing. 36/8, Viena]. Note Originalul acestei epistole, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. Se aduc mulțumiri publice doamnei Marta Cojan, care deține o parte din arhiva și biblioteca poetului Nichifor Crainic, fiind unica deținătoare a drepturilor de autor ale acestuia. 1. Aglaia Crainic
Însemnări despre epistolograful Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5466_a_6791]
-
în alt spațiu cultural. Publicistica să literară și nonliterară se cuvine a fi investigată și publicată în întregime întrucât, pentru cei mai mulți dintre contemporanii săi, este complet necunoscută. Virgil Ierunca a fost și un excepțional epistolier, autor al câtorva mii de epistole, trimise familiei, prietenilor și scriitorilor din țară, din Europa și din alte părți ale lumii, și în care se găsesc, întotdeauna, prețioase informații de istorie literară, culturală, socială și politică. Revelatoare sunt epistolele trimise lui Mircea Eliade, Constantin Virgil Gheorghiu
Noi contribuții la bibliografia lui Virgil Ierunca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5503_a_6828]
-
excepțional epistolier, autor al câtorva mii de epistole, trimise familiei, prietenilor și scriitorilor din țară, din Europa și din alte părți ale lumii, și în care se găsesc, întotdeauna, prețioase informații de istorie literară, culturală, socială și politică. Revelatoare sunt epistolele trimise lui Mircea Eliade, Constantin Virgil Gheorghiu, Geo Dumitrescu, Alexandru Busuioceanu, Emil Turdeanu, Emil Cioran, Constantin Noica, Alexandru Ciorănescu, Horia Stamatu, N.I. Herescu, Vintilă Horia, Mihai Fărcășanu, Mircea Popescu, Perpessicius, Ioan Petru Culianu, Dumitru Micu, Marin Sorescu, N. Steinhardt, Vasile
Noi contribuții la bibliografia lui Virgil Ierunca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5503_a_6828]
-
aceste misive nu s-au rătăcit sau pierdut și că, într-o zi, vor fi adunate, adnotate și publicate în câteva corpusuri de documente, atât de necesare pentru elucidarea unor momente din evoluția literaturii contemporane. Restituim, aici, pentru întâia oară, epistolele trimise lui Perpessicius, poetei Victoria Ana Tăușan (n. 1937) și istoricului literar Marin Bucur (1929-1994), pentru care Virgil Ierunca a manifestat o prețuire specială, atât pentru opera lor, cât și pentru atitudinea pe care au avut-o față de regimul abuziv
Noi contribuții la bibliografia lui Virgil Ierunca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5503_a_6828]
-
pe amândoi, cu toată prietenia Virgil Ierunca P.S. Din puținele texte poetice reținute pentru o carte a mea ce urmează să apară la Humanitas, n-am uitat-o, cum au făcut toți criticii, pe Victoria Ana Tăușan. Note Originalele acestor epistole, inedite, se găsesc în Biblioteca Academiei Române - - cea către Perpessicius - și în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București - cele trimise Victoriei Ana Tăușan și lui Marin Bucur. 1. Perpessicius - Opere. [Volumul] 1-2. [București], Editura pentru Literatură, 1966-1967, 320 pagini (1) și
Noi contribuții la bibliografia lui Virgil Ierunca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5503_a_6828]
-
vieții literare și culturale românești, printre care menționez aici pe Nicolae Iorga, Sextil Pușcariu, Ion Nistor, G. Călinescu, Camil Petrescu, Perpessicius, Dragoș Protopopescu, Ioan Bianu, Mircea Streinul, I. E. Torouțiu și mulți alții. Revelatoare pentru informațiile biografice sunt cele trei epistole, inedite, trimise profesorului și istoricul Emil Panaitescu (1885-1958) pe când acesta era directorul Școlii Române din Roma (1929-1940). Se știe că tânărul Traian Chelariu a primit, în urma unor elocvente recomandări, o bursă la Școala Română din Paris (1931-1933), iar în perioada
Traian Chelariu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3375_a_4700]
-
să abordez un subiect de filosofie a istoriei. Al domniei voastre recunoscător, Traian Chelariu Note Originalele acestor scrisori, inedite, se află la Arhivele Naționale ale României. București. Fondul Emil Panaitescu. Dosar nr. 81, f. 1r-v-2r-v; 3r-4r și 5r-6r. Primele două epistole conțin și apostila lui Emil Panaitescu. 1. Anii petrecuți la Paris și Roma sunt evocați în cartea sa Zilele și umbra mea. Pagini de jurnal 1929-1936. Jurnal de șantier. Salva Vișeu 1948. Ediție și cuvânt înainte de Corneliu Popescu. Iași, Editura
Traian Chelariu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3375_a_4700]
-
naționale din secolul al XIX-lea. De asemenea, D.Drăghicescu avea proprietate la Ionești (Vâlcea) și și-a reprezentat județul de obârșie în parlament de câteva ori, atât ca senator cât și ca deputat, după cum reiese chiar și din această epistolă. Atât din text cât și din datare - "Buc. 28 dec.1918" - se înțelege că a fost expediată de către I.G.Duca din capitala României, lui D.Drăghicescu la Paris, 11 rue d'Astorg. Timbrul folosit este însă francez, iar pe cele
O epistolă a lui I.G. Duca către Dumitru Drăghicescu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8292_a_9617]
-
fi fost doar un politician bun la întorsul frazelor, I.G.Duca a avut un condei cu real talent literar. Scrisul său elegant se vede atât în Portretele cât și în Amintirile pe care le-a lăsat. Chiar și această scurtă epistolă trimite cu gândul la o vocație pe care liderul liberal nu pare a fi valorificat-o poate suficient. Sfârșitul scrisorii respiră o vibrație emoțională foarte explicabilă în 28 decembrie 1918, dată la care avusese loc adunarea de la Alba Iulia, dar
O epistolă a lui I.G. Duca către Dumitru Drăghicescu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8292_a_9617]
-
cei doi ca model moral, că i-a prețuit și, firește, iubit ca pe niște părinți spirituali. Literatura sa epistolară, bogată în informații și portrete psihologice, necesită o cercetare profundă spre a clarifica, multe, foarte multe dintre necunoscutele istoriei literare. Epistolele ce se publică acum sunt trimise profesorului și esteticianului Gheorghe Achiței (1931-2011), care a îndeplinit un timp și funcția de rector al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“ din București, unde I.D. Ștefănescu a funcționat ca profesor consultant încă din
Câteva însemnări despre cărturarul I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5117_a_6442]
-
drepturilor celorlalți. D[omnu]l Șorban nu mi-a scris nimic. Îl știu în călătorie lungă. Îl aștept bucuros să revină în țară. Cu cea mai devotată și recunoscă toare prietenie, al dșumneaț voastră, I. D. Ștefănescu Note Originalele celor patru epistole, inedite, se află în arhiva profesorului și esteticianului Gheorghe Achiței din București. 1. Remarcabile sunt contribuțiile cuprinse în cartea I.D. Ștefănescu. 1886-1981. Volum îngrijit de Alexandru Zub și Flavius Solomon. Iași, Fundația Academică „A.D. Xenopol”, 1997, 241 pagini, precum și fișa
Câteva însemnări despre cărturarul I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5117_a_6442]
-
importantă la unificarea principatelor române, în special prin discursurile din 1837 și 1840. Discursul din 1837, publicat în 1838 la Brașov și în 1839 la București, a fost piatră de temelie a unificării principatelor la 24 ianuarie 1859. Prin scrisoarea "Epistolă către români" (publicată la 2 ianuarie 1859), Hâjdău definește elementul cheie al "mesianismului românesc", denumit și "școala basarabeană", prin care dovedește participarea inteligentă (și de multe ori hotărâtoare, ca în 1918) a basarabenilor la actul de întregire a neamului românesc
Alexandru Hâjdeu () [Corola-website/Science/303463_a_304792]
-
Scene din viața dobrogeană, Urmărind idealul și mai ales scrierea recentă, Idile din viața antică, cu resurecții duioase ale unor vremi apuse de demult“. Revelatoare prin tonul confesiv și emoțional, prin mărturiile despre unii dintre contemporani, sunt și cele două epistole, necunoscute până acum, trimise de universitarul de la Iași colegului și prietenului său, Ion Petrovici, și el o personalitate de anvergură, care, încă, nu se bucură de o recunoaștere integrală a valorii operei sale, grație unor criterii ce ar trebui să
Oreste Tafrali și Academia Română by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5401_a_6726]
-
povestirii care era însușirea de căpetenie a clasicilor noștri, precum Odobescu și Ghica, un fel de a fura pe cititor printr-o frază de altfel bine studiată și limpidă. 5. O. Tafrali, la sugestia colegului său, trimite președintelui Academiei Române următoarea epistolă: Domnule Președinte, Academia Română a binevoit să aprecieze activitatea mea culturală, începută încă din 1904, și m-a chemat în sânul ei ca membru corespondent. Îmi permit să vă adresez, atât d[omniei]voastre cât și tuturor d[omni]lor membri
Oreste Tafrali și Academia Română by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5401_a_6726]
-
lui Ion Caraion se impune, acum, când arhivele publice și particulare unde există un prețios și bogat material documentar privind destinul său încep să se deschidă. În arhiva poetului, eseistului și traducătorului Radu Cârneci (n. 1928), am găsit douăzeci și cinci de epistole ale lui Ion Caraion, din anii 1965-1972, pe când colabora la revista „Ateneu”. Surprinzător, dar de înțeles într-o oarecare măsură, este faptul că nici măcar una dintre colaborările lui Ion Caraion la această revistă nu e menționată în cărțile lui Ion
Noi contribuții la biobibliografia lui Ion Caraion by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4932_a_6257]
-
ar părea bine să treci să-mi vezi gâgâlicea 11 când mai vii prin București. Te îmbrățișez și te rog să le transmiți prietenilor din Moldova lumină și drag de Crăciun și Anul Nou, Ion Caraion Note: Originalele celor trei epistole, necunoscute până acum, se află în biblioteca poetului Radu Cârneci din București. 1. Ion Hangiu - Dicționarul presei literare românești (1790-2000). Ediția a 3-a. București, Editura Institutului Cultural Român, 2004, p. 84-85. (Ateneu). 2. Laurențiu Hanganu - Ion Caraion - fișă de
Noi contribuții la biobibliografia lui Ion Caraion by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4932_a_6257]
-
sursele istorice examinate. Linus este menționat de Irineu, episcopul de Lyon, care ne-a lăsat, în secolul al II-lea, o mărturie credibilă asupra primilor 12 episcopi ai Romei între care figurează și , identificat cu persoana menționată în a doua epistolă către Timotei (). Conform sursei "Liber Pontificalis", Papa Lin era de origine toscană. Tradiția mai târzie îl prezintă pe Papa Linus ca un învățăcel de la "Volterra" venit la Roma pentru completarea studiilor. Acolo s-ar fi întâlnit cu Petru, prin care
Papa Linus () [Corola-website/Science/302569_a_303898]
-
Nicolae Scurtu Bibliografia poetului, jurnalistului și traducătorului Nicolae Labiș (1935-1956) este incompletă întrucât, surprinzător, unele biblioteci și arhive, publice și particulare, încă dețin manuscrise, epistole și iconografie necunoscute, aparținând celui ce a scris inconfundabila poemă Moartea căprioarei. Inexistența unei ediții integrale a operei, lipsa unei biobibliografii complete și o cunoaștere fragmentară a ceea ce a publicat Nicolae Labiș duc, cum e și firesc, spre o exegeză
Noi completări la biografia lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5915_a_7240]
-
de amintiri și evocări - de altfel emoționante - coordonate de Gheorghe Tomozei (1936-1997) îngreunează semnificativ înțelegerea exactă a itinerariului biografic și creator al unuia dintre cei mai talentați poeți români. Un segment important al activității literare, și nu numai, îl constituie epistolele pe care le-a scris și trimis câtorva dintre contemporanii săi și care au fost restituite de excelentul istoric literar Nicolae Cârlan, unul dintre cei mai buni cunoscători ai operei și biografiei lui Nicolae Labiș. Azi, grație unei întâmplări fericite
Noi completări la biografia lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5915_a_7240]
-
dintre contemporanii săi și care au fost restituite de excelentul istoric literar Nicolae Cârlan, unul dintre cei mai buni cunoscători ai operei și biografiei lui Nicolae Labiș. Azi, grație unei întâmplări fericite, completăm bibliografia lui Nicolae Labiș, cu încă patru epistole, necunoscute, trimise lui Mihai Zaharia și lui Radu A. Sterescu, unul dintre cei mai cunoscuți memorialiști, bibliofili și anticari din Bucureștiul de odinioară. Epistolele acestea, deloc convenționale, conțin unele informații și precizări, extrem de utile, privitoare la anii de formare intelectuală
Noi completări la biografia lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5915_a_7240]
-
lui Nicolae Labiș. Azi, grație unei întâmplări fericite, completăm bibliografia lui Nicolae Labiș, cu încă patru epistole, necunoscute, trimise lui Mihai Zaharia și lui Radu A. Sterescu, unul dintre cei mai cunoscuți memorialiști, bibliofili și anticari din Bucureștiul de odinioară. Epistolele acestea, deloc convenționale, conțin unele informații și precizări, extrem de utile, privitoare la anii de formare intelectuală, de căutări febrile și, mai ales, de certitudini într-un domeniu așa de dificil de aproximat și de evaluat într-un timp atât de
Noi completări la biografia lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5915_a_7240]