1,539 matches
-
la Bacovia” și alte cîteva, în care numărul intervențiilor e mai mare, poetul nu operează schimbări majore: schimbă un titlu cu altul, mută un cuvînt de la mijlocul versului la începutul lui, înlocuiește un verb sau o propoziție, pune un nou epitet în locul unuia vechi, actualizează grafic un cuvînt, „umblă” la punctuație etc. Aproape toate acestea sînt făcute de la o transcriere la alta ori de la o tipărire la alta. Dintr-o ciudată pudoare, el a distrus bruioanele poemelor sale. De aceea fazele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
finețea malițioasa și arta replicii. Paul de Kock da o definiție concisa și comuna a Parizienei din perioada cercetată: "une femme réellement belle, riche, élégante et spirituelle est Parisienne" [p.IX]. Fiind de acord, în principiu, cu fiecare dintre aceste epitete, vom observa, la o analiză mai atentă a componentelor acestei formule, relativitatea lor, în pofida adverbului cu semnificație categorica réellement. În ciuda atașamentului realiștilor și naturaliștilor, portretul Parizienelor în românul secolului al XIX-lea nu insistă asupra prozopografiei; el este, de regulă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
în țară după cum am mai amintit) a fost dublat de manipulări pe paliere mai subtile. Foștii istorici de serviciu ai dictaturii acum au devenit apărătorii lui Antonescu și antimonarhiști declarați. Dacă numele adevăratului rege era acoperit cu cele mai imunde epitete, bastardul regal (folosesc acest termen în sensul regulilor Casei Regale, singurele aplicabile, și nu urmăresc nici un efect peiorativ) este rapid contactat (racolat?) și folosit activ în campania de erodare a credibilității Majestății Sale. Milițieni cu ceafa groasă, care abia descoperiseră
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
segment al unui cuvânt care poartă accentul predicativ al comunicării; „Laurii voiau să smulgă de pe fruntea ta de fier, A credinței biruință căta orice cavaler...” (Eminescu) 4. Figurile plasticității: - epitetulcuvânt care califică un substantiv, formând un tot Îmreună cu determinatul; epitetul califică uneori și o acțiune, de data aceasta fiind un adverb: „În aer rumene văpăi...” „Dar ochii mari și minunați Lucesc adânc, himeric...” (M. Eminescu) - interogație - figură de stil constând În adresarea unei Întrebări unui auditoriu, nu pentru a primi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
câmpii”, „văzduh”, „bolta cerului”, „luna”, „munții”, În concluzie cum spune poetul, „tablou măreț, fantastic”. E un tablou nocturn În care elementele componente se așază pe două planuri de referință, terestru și cosmic. Imaginile vizuale sunt statice, sugerate de poet prin epitete ornante: „Stelele Înghețate ..., cerul ... oțelit”. Între elementele aparținând planului terestru și planului cosmic există punți de legătură: „Fumuri albe se ridică În văzduhul scânteios”. La rândul lor imaginile vizuale, sunt dublate, amplificate, supradimensionate de imaginile sonore: „În păduri trăsnesc stejarii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a naturii și nu numai, G. Coșbuc și O. Goga trăiesc intens sentimentul acesteia. La Alecsandri se reduce totul la „simțire” cum afirma Titu Maiorescu. În textul poetic, supus demersului analitic, există și o serie Întreagă de elemente ale stilului. Epitetele lui Alecsandri au o funcție ornantă (Înfrumusețează peisajul), „zăpada cristalină”, „câmpii strălucitoare”, „văzduh scânteios” etc.. Comparațiile dau sugestii fantastice: „zăpada cristalină .... pare un lan de diamanturi...” Fumurile sunt albe și ele se ridică În văzduh „ca Înaltele coloane unui templu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cuvântului cheie „plumb”, cu valoare de mataforă simbol, prin plurivalența sa. Noțiunea nu poate fi definită pentru că poetul exprimă În chip simbolist stări de spirit, trăiri vagi, În imagini ce se pot interpreta În chip diferit. Termenul „plumb” evoluează de la epitet la metaforă, către metaforă simbol, pentru a reliefa motivul poetic starea sufletească depresivă a unui poet hipersensibilizat, Într-un oraș pustiu, sau mediul apăsător, cu anotimpuri grele, cu parcuri și străzi solitare, mediul social, prăbușirea morală, căderea iremediabilă În neant
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
stepe, surâs sunt de origine franceză; catarg, haos, haosului ( de două ori) sunt grecești. Adjectivul Însumează 176 de cuvinte și aceasta pune În evidență faptul că În epoca apogeului creației sale, Eminescu Își desăvârșise În așa măsură expresia artistică, Încât epitetul și mai cu seamă epitetul ornant, au fost eliminate În favoarea metaforei. Epitetul ornant lipsește aproape cu desăvârșire din cuprinsul poemului. În schimb este uneori prezent epitetul cu Însușiri abstracte și cel care exprimă calități ori caracteristici ale acțiunilor. Structura limbajului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
franceză; catarg, haos, haosului ( de două ori) sunt grecești. Adjectivul Însumează 176 de cuvinte și aceasta pune În evidență faptul că În epoca apogeului creației sale, Eminescu Își desăvârșise În așa măsură expresia artistică, Încât epitetul și mai cu seamă epitetul ornant, au fost eliminate În favoarea metaforei. Epitetul ornant lipsește aproape cu desăvârșire din cuprinsul poemului. În schimb este uneori prezent epitetul cu Însușiri abstracte și cel care exprimă calități ori caracteristici ale acțiunilor. Structura limbajului poetic eminescian se așază pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sunt grecești. Adjectivul Însumează 176 de cuvinte și aceasta pune În evidență faptul că În epoca apogeului creației sale, Eminescu Își desăvârșise În așa măsură expresia artistică, Încât epitetul și mai cu seamă epitetul ornant, au fost eliminate În favoarea metaforei. Epitetul ornant lipsește aproape cu desăvârșire din cuprinsul poemului. În schimb este uneori prezent epitetul cu Însușiri abstracte și cel care exprimă calități ori caracteristici ale acțiunilor. Structura limbajului poetic eminescian se așază pe temeliile limbii vorbite, adunând la un loc
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În epoca apogeului creației sale, Eminescu Își desăvârșise În așa măsură expresia artistică, Încât epitetul și mai cu seamă epitetul ornant, au fost eliminate În favoarea metaforei. Epitetul ornant lipsește aproape cu desăvârșire din cuprinsul poemului. În schimb este uneori prezent epitetul cu Însușiri abstracte și cel care exprimă calități ori caracteristici ale acțiunilor. Structura limbajului poetic eminescian se așază pe temeliile limbii vorbite, adunând la un loc forme și construcții diferite temporal și spațial geografic; dar toate acestea se subordonează, pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
duce la transformarea expresiei În cel mai banal loc comun, ori expresie comună. Sunt și situații În care adjectivul, din punctul de vedere al topicii, are locul lui, dar În aceste situații, poetul a ales acele adjective cu valoare de epitet: „Cobori În jos luceafăr blând...” „Și din adânc necunoscut...” „Cu păr de aur moale...” „Un mort frumos cu ochii vii...” „O prea frumoasă fată...” evidențiază unicitatea fetei de Împărat, cu un alt Înțeles decât cel din basmul „Fata În grădina
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe fata de Împărat de lumea pământeană, plasând-o Într-un spațiu aflat În imediata apropiere a lumii astrelor. Pentru a ajunge la acest vers, oarecum abstractizat, Eminescu a renunțat la multe alte versuri menite să sublinieze frumusețea fetei, la epitetele metaforă: „Un grangure de fată...”, „O pasăre de fată...”, „un ghiocel de fată...”, prezente În variantele descoperite În manuscrisele poetului de către cercetătorii de mai târziu. Se află În poem adjective substantivizate, menite să amplifice valoarea expresivă: „adânc necunoscut”, „Am coborât
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Prima oară când mi-am spus că e posibil să mă-nșel a fost în momentul în care președintele nostru, aflat spontan într-un supermarket, a furat la fel de spontan un telefon unei jurnaliste, gratulând-o și mai spontan cu celebrele epitete „păsărică“ și „țigancă împuțită“. Odată deschisă o asemenea perspectivă, care deja punea sub semnul întrebării inteligența politică a președintelui, l-am urmărit pe Traian Băsescu în ieșirile sale publice, i-am ascultat discursurile libere în fața presei, am încercat, pe scurt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
de autor au fost puse la contribuție pentru a întări această imagine „negativă”. Școala, mai ales aceea din timpul regimului comunist, „a marșat” pe conceptul de „poet al iubirii”, care „cânta” o femeie „serafică”, văzută într-un decor natural „mirific” (epitet foarte îndrăgit de autorii manualelor școlare). Evident, un gen de prezentare superficială, cu consecințe nefericite. Un exemplu este reacția (întârziată!?) din 1998 (rev. Dilema) a unor scriitori și intelectuali „torturați” în școală (și în alte instituții) cu asemenea interpretări deficitare
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de autor au fost puse la contribuție pentru a întări această imagine „negativă”. Școala, mai ales aceea din timpul regimului comunist, „a marșat” pe conceptul de „poet al iubirii”, care „cânta” o femeie „serafică”, văzută într-un decor natural „mirific” (epitet foarte îndrăgit de autorii manualelor școlare). Evident, un gen de prezentare superficială, cu consecințe nefericite. Un exemplu este reacția (întârziată!?) din 1998 (rev. Dilema) a unor scriitori și intelectuali „torturați” în școală (și în alte instituții) cu asemenea interpretări deficitare
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
complex ca engl. the lovely gas fire in the lounge, substantivul cap de grup este fire, modificatorii sunt the, lovely și gas, iar in the lounge este calificator. Modificatorii pot fi determinative sau atributive, iar acestea din urmă sunt fie "epitete" (adică adjective calificative), fie "clasificatoare" (adică substantive sau adjective restrictiv-categoriale), cum sunt gas și electric din sintagmele a gas cylinder și an electric train 71. Potrivit acestor autori, grupul nominal (engl. noun group) este o unitate care nu are nimic
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Al. Paleologu a fost insultat, în termeni care fără îndoială ar fi putut rivaliza cu ai dvs. și v-ar fi răcorit, măcar pentru o vreme. Poate că le-ați și văzut, acele emisiuni TV. Tot așa, niște metafore, niște epitete, niște extrapolări la "argintii lui Iuda" și alte poeticești pamflete, revărsate, ca toate pamfletele românești, mai mult pentru frumusețea stilului decât de dragul adevărului. Nu insist. Tot ce vreau să spun e că "documentele" în baza cărora a avut loc acea
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
subiecte. Un bun exemplu pentru această propagandă este furnizat de dispoziția de la începutul anului 1941 privitoare la deplasările mareșalului Pétain în provincie: "Trebuie evitată folosirea, pentru a-l desemna pe șeful statului, a expresiei de "bătrînul", chiar precedată de un epitet binevoitor precum "ilustrul" sau "valorosul". Trebuie de asemeni să uzităm cît mai puțin posibil termeni care amintesc de trecutul său militar, de felul "ilustrul cuceritor", "valorosul soldat"; există totuși circumstanțe în care îi vom folosi la fel ca în cazul
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
care ar putea fi speculat și în folosul României și fără a confisca „victoria“ regizorilor. A fost nevoie de Palme d’Or ca să afle și românii că aici se fac filme bune Iulia Blaga Stau să mă gândesc la niște epitete și nu le găsesc. De la Festivalul de la Cannes, România a plecat cu cele mai multe premii, patru la număr. Știu că atunci când va apărea acest material, toate superlativele vor fi fost bifate, dar acesta este adevărul. România a explodat pe harta cinematografiei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
realitate, iar el, pe lângă ea, nu era decât o iluzie.“ Nina Berberova - Ceaikovski, Editura Humanitas 03 Pachetul n-are vârstă Florentina Ciuverca Despre „pachetul de acasă“ din studenție s-ar putea scrie binișor un roman, chiar o saga, în care epitete delicioase să însoțească tot felul de bunătățuri: de la șnițele, chifteluțe, ciorbă la borcan, murături și cârnați de casă, la plăcinte cu brânză. Trei tineri au făcut însă un scenariu și mai apoi un film, Pachetul, în care bunătățurile nu vin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
avem când reapare un erou deja văzut: tabloul său îl urmează și-l încadrează ca o armură; când revedem un peisaj, o pădure, o mănăstire pe care aedul ni le-a prezentat deja, aceleași formule desemnează și însoțesc aceleași lucruri; epitetele homerice au fost găsite de acești lăutari care nu auziseră de Homer. Bucăți de povestire reîncep când le amintește vreo aluzie. Descrieri, discursuri, formule se repetă pentru a sprijini și facilita recitarea. Cântecele de gestă au un refren scurt și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
derulat de Asociația ECUMEST, București (www.ecumest.ro), în parteneriat cu Fundația ERSTE, Viena (www.erstestiftung.org). Aripa frântă C. Rogozanu M-a mirat, încă de la notațiile din Jurnal sau din discursurile de lansare a cărții ultime din trilogia Orbitor, epitetul „ilizibil“, repetat încăpățânat chiar de autor și de „promoteri“. Cuvântul cu pricina a fost imediat preluat ca argument suprem al fineței estetice de către critici literari pregătiți de aplauze înainte să fi apărut cartea. A fost scris și spus de autorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
de cetățenii orășelului american. Naratorul (autoăironizează crud condiția scriitorului mânjit de tuș: „L-am menționat mai devreme pe Alexander Woolcott, scriitorul mucalit și mare producător, care fusese odată oaspete la noi acasă. El e cel care a inventat un minunat epitet pentru scriitori: «Nefericiții pătați de cerneală». Ar fi trebuit să mă vadă pe mine în cușcă“. Cele două figuri „mutilate“ se vor întâlni peste mulți ani în New York. Rudy e farmacist, Celia e dependentă de amfetamine. Aceasta din urmă face
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
într-o tobă și cânta anumite cuplete care satirizau diferite trăsături negative, făcând haz pe seama celor zgârciți și delăsători sau pe seama fetelor leneșe, uituce etc. De asemenea, făceau aluzie la fetele de măritat care se înroșeau până la urechi când auzeau epitetele ce li se adresau și care nu erau întotdeauna din cele mai măgulitoare. Mergând în urma ursului, droaia de copii căutau să-l necăjească, cei mai mici aruncând cu bulgări de zăpadă în el, iar cei mai curajoși încercând chiar să
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]